285 matches
-
fost transformată de existențialism, de J.-P. Sartre în special, în temei al libertății, al unei libertății absolute, din moment ce omul își alege în mod necondiționat propria-i esență. O astfel de concepție presupune însă desprinderea totală a omului de realitățile social-istorice în care trăiește, omul este liber, dar libertatea sa este condiționată istoric, ea este relativă, nu absolută. Cu meritele și slăbiciunile ei, teza lui Sartre stă, implicit sau explicit, la baza construcției teoriei existențialiste asupra educației. Dacă fiecare își alege
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1987) BĂLAȘA Sabin „Eroină, mamă, om de știință, soția marelui nostru conducător, tovarășa Elena Ceaușescu a devenit exemplul, simbolul milioanelor de femei din țara noastră, dovada eticii, altitudinii, capacității și demnității femeii socialiste, a româncei. Diversitatea de planuri, mutațiile evenimentelor social-istorice din țara noastră, începând din acele vremuri de luptă și speranță, apoi izbândă și efort novator, au solicitat-o continuu pe tovarășa Elena Ceaușescu, domnia-sa dovedind o inegalabilă suplețe de spirit, fiind mereu activă și în concordanță labilă cu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
spațiu, așa încât mă voi mărgini doar să o punctez, insistând mai ales asupra principiilor lui Wellek și Warren. Mai întâi, se cere precizat că unilateralitatea unei abordări care ar explica toată opera unui scriitor, numai prin cutare eveniment biografic sau social-istoric, este evident eronată și nimeni nu mai poate lua astăzi în serios o asemenea poziție teoretică. De fapt, în ciuda moderației lor generale, autorii Teoriei literaturii preferă uneori cazurile extreme pentru simplificarea discuției. Este citat, de exemplu, Frank Harris pentru că reduce
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
dintre tezele criticii structurale de tip Wellek și Warren și tezele criticii marxiste. Unitatea operei, interdependența fenomenelor de cultură, raportul complex între bază și suprastructură, în sensul influențelor reciproce, independența relativă a faptului artistic, judecarea operei literare în contextul ei social-istoric, dar și ca valoare estetică etc., toate acestea derivă din principiile generale ale dialecticii marxiste dar sunt totodată, teze la care subscrie în mare măsură și estetica lui Wellek și Warren. Structuralismul lui Wellek și Warren nu contrazice în mod
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
esteticii marxist-leniniste apariții literare curente. Dogmatismul ideologic și vehementa combativitate a demersurilor sale erau servite, totuși, de o ascuțită inteligență disociativă. Valorificată, asemenea însușire va duce în curând la integrarea criticii în teoria literară. Două studii, Tipicul și esența fenomenelor social-istorice și Transformarea concepției asupra istoriei în opera lui Camil Petrescu. De la „Danton” la „Bălcescu” și „Un om între oameni”, editate în volum sub genericul Probleme ale literaturii de evocare istorică, punând laolaltă drama Ion Vodă cel Cumplit de Laurențiu Fulga
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
autenticul sens al „partinității” În mult controversatul text al lui Lenin. În afara unor autorități recunoscute, Norman Manea apelează Însă și la critici români tineri cu mărturisite preocupări politice (de pildă, Ion Cristoiu). Am mai putea invoca numeroase probe ale interesului social-istoric, nu numai În plan epic, dar și cu valori generalizatoare. „Scriitorul, om și cetățean, va fi totdeauna de partea suferindului, a dreptății, a adevărului” (p. 107). „Societatea care Își propune o dezvoltare armonioasă, În folosul omului...” (p. 34) se cuvine
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
romanul Cel mai iubit dintre pământeni (cu focalizarea comentariului asupra protagonistului acestuia, Victor Petrini), interpretat ca fiind nu doar un „roman despre obsedantul deceniu”, ci o operă cu o tematică ontologică, cognitivă și morală care transcende prin semnificațiile sale momentul social-istoric vizat în primă instanță, un roman existențial, cu dimensiune metafizică, cu trimitere la chestiuni dintre cele mai neliniștitoare pentru condiția umană. Volumele Fănuș Neagu și Eugen Simion - ambele editate în 2001 - sunt consistente micromonografii critice cu destinație didactică, întocmite conform
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
înalte, din același registru semantic. Titanismul, tendința inepuizabil augmentativă, fervoarea structurală (aceasta e „neastâmpăr iscoditor”) relevă un voluntarism perpetuu, lipsit de orice trufie, vizând cauze ale nației. Polivalent și contradictoriu, nici o formulă totalizantă nu-l cuprinde. Cu mai mult patos social-istoric decât Coșbuc și Goga, de un energetism whitmanian foarte prizat în epocă, rapsod și novator al sintaxei poetice - ceva din C. pare să fi însoțit răsucirile interioare ale lui Blaga, dar și sunetele de final arghezian. Puțin și tendențios comentate
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
proletar, mixt s-a întemeiat pe analize economice și statistice comparative; - generalizarea empirică referitoare la vechea structură a satului Cornova ca sat de mazili, ce infirma supoziția originii iobage a acestei comunități, a necesitat activități de cercetare specifice privind reconstituirea social-istorică pe baza tehnicii „ridicării topografice” simultan cu studiul distribuției populației în teritoriu (Stahl, 1932). Pe baza conlucrării dintre sociologie și disciplinele particulare au apărut noi direcții de cercetare sociologică, cum sunt sociologia istorică, sociologia creației populare, a familiei, sociologia geografică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de ani dacă era iubit de oameni. Avea grijă să participe toți la priveghi, la înmormântări” (Ghinoiu, 2004, 359). Sistemul tradițional românesc de organizare instituțională (cete, vecinătăți, Sfatul bătrânilor, tovărășii etc.), relațiile etice care au stat la bază sunt concrețiuni social-istorice ale concepției despre lume și viață, ale viziunii particulare despre ideea de dreptate, justiție și administrație la români, despre formele de cultură și civilizație, cu nimic mai prejos decât ale vecinilor sau ale Occidentului. „Cercetările efectuate în satele din sudul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
adeseori marginalizate social - pot reprezenta extrapolări ale momentului istoric în natura ființei umane. Ontogeneza persoanei umane scoate în evidență, la rândul ei, diferențele interindividuale - de la cele dominant biologice până la cele morale și axiologice -, care sunt într-o măsură semnificativă condiționate social-istoric. Nu în ultimă instanță, personalitățile patologice coalizează atribute definitorii comune, prezente, de altfel, și la personalitățile armonios structurate. Astfel, ele sunt simultan un ansamblu de însușiri care afișează, într-o măsură mai mare sau mai mică, masca aparențelor, sunt implicate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Patos contemporan (1965), Împlinire (1966), Continuitate (1970), 46 scriitori în dialog cu județul Dolj (1977), „Ramuri” (1980), Almanahul „Ramuri” (1983). Semnează și Șină Leonte. Volumul de debut, Ploaie în aprilie, apărut în 1964, este structurat pe motive lirice autobiografice sau social-istorice, într-o delicată poezie confesiva, care ascunde însă un potențial pasional exploziv. Dacă experiențele autentice sunt traduse prin imagini concrete și vii, ecou al prospețimii senzațiilor, entuziasmul pentru efortul țărânilor sau al muncitorilor sondori sună în schimb convențional. Hora de
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
de la premisa că trecutul rămâne un atribut fundamental al culturii unui popor, iar sociologia este parte integrantă a moștenirii unei națiuni. În comparație cu lucrările amintite mai sus, volumul doamnei Maria Larionescu, Istoria sociologiei românești, este înainte de orice o analiză a contextelor social-istorice și epistemologice în care se produc, se extind și se validează teoriile sociologice. Modelul său de abordare rămâne T. Herseni și credem că nu greșim în ideea că lucrarea Mariei Larionescu se constituie într-o reevaluare și dezvoltare a viziunii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ea se înscrie perfect coerent într-o îndelungată linie de evoluție a istoriei și criticii literare. Secolului al XlX-lea, când literatura a fost considerată în funcție de pozițile gânditorilor drept "oglindire", "reflectare" sau "expresie" a unei realități sufletești, morale, filosofice, psihologice, social-istorice, iar semnificatul a fost identificat cu referentul, i-a urmat secolul nostru, în care avangarda a practicat separarea semnificatului de referent. Impresionismul critic a autonomizat semnificatul operei literare, iar "formaliștii ruși" și "new criticismul anglo-saxon", care preced "noua critică" a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
al categoriilor care le structurează atât pe una cât și pe cealaltă și mai ales la nivelul coerenței lor, spre deosebire de o sociologie tradițională, care le căuta la nivelul elementelor și al conținutului. Cu alte cuvinte, relațiile cu referentul, fie realitatea social-istorică, fie conștința socială, nu se mai situează la nivelul elementar, al semnelor, ci la acela al ansamblului lor, al totalității operei sau al sistemului de 48 49 semne. Indiferent care sunt apoi relațiile sistemului semnificant cu realitatea, indiferent dacă ordinea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
al sistemului de 48 49 semne. Indiferent care sunt apoi relațiile sistemului semnificant cu realitatea, indiferent dacă ordinea specifică pe care o reprezintă sistemul de semnificare a unei viziuni asupra lumii este paralelă sau analogă cu ordinea realității - a realității social-istorice sau a conștiinței sociale - la nivelul semnificației produse, ea rămâne specifică la nivelul intern, al producerii semnificării. Mai mult chiar, și raportarea la conștiința socială este destul de mult mediată prin construcția viziunii asupra lumii printr-o mișcare de dublă abstractizare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cunoaște interioritatea cuiva, dincolo de semnele senzoriale și prin intermediul lor. El credea că, dincolo de orice deosebiri de epocă, cultură, clasă, rasă, este posibil să reconstituim trăirile altora: exegetul nu are decât să-și transpună experiența proprie de viață într-un mediu social-istoric reconstruit. Gadamer, inițial, îi urmează pe Schleiermacher și Dilthey, după care sarcina hermeneutului este de a înțelege autorul mai bine decât s-a înțeles el însuși pe sine. Apoi revine pentru a spune că hermeneutul înțelege opera într-un context
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de a căuta și alte căi în cunoaștere. Știința arabilor a fost în permanență prețuită pentru Occidentul European. Capitalismul s-a dezvoltat în Europa de vest pentru că numai aici s-a putut realiza un context și o interacțiune de tip social-istoric, dar asta nu înseamnă că lumea capitalistă este produsul în întregime al omului european medieval. Dimpotrivă, europenii aduc multe din afară, trăiesc multe, și înfăptuiesc o unică sinteză de ordin cultural și de civilizație. Capitalismul este o întâmplare unică în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
C. I. Gulian, Hegel sau filosofia crizei, Editura Academiei RSR, București, 1970, p. 15. 24 Ibidem, p. 10. 25 ,,Ceea ce este soluție vitală, existențială, într-o situație de tensiune, conflict, criză, fie pe plan psihic, individual, fie pe plan obiectiv, social-istoric, se traduce prin act, acțiune, rezolvare, tranșarea nodului gordian. În fața necesităților acțiunii, gândirea nu poate și nici nu trebuie să frâneze sau să întârzie decizia, n-are voie s-o suplinească prin contemplare". C. I. Gulian, Hegel sau filosofia crizei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
jumătate, datorită refugiului spre lumea satului. Economia predominant agricolă a începutului și întregului secol al 19-lea a determinat o creștere foarte lentă a populației orășenești în țările române. La această cauză de natură economică trebuie adăugată și condițiile generale social-istorice, care încetineau creșterea populației: mortalitatea mare datorată epidemiilor, condițiilor de salubritate dăunătoare, asistenței medicale aproape inexistente, jafurilor străine și războaielor. După alte două decenii, în 1859, populația Craiovei a ajuns la 25-30.000 de locuitori. În 1898 avea 39.000
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
de valea mlăștinoasă de la confluența râurilor Bârlad, Vaslui și Racova care au construit o adevărată barieră naturală în fața unor atacuri din afară. Se poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt deopotrivă cei naturali și social-istorici. Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 - 400 m, cu aspect de platou, dealurile Morii, Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
și expunere", 1983-1985) radicalizează pozițiile lui Heidegger și Gadamer și dezvoltă mai departe semnificația hermeneuticii, pornind de la teoriile lingvistice asupra sensurilor simbolice din filosofia lui Ernst Cassirer. În acest mod, înțelegerea trebuie să demonstreze fenomenologic o și mai puternică componență social-istorică și semantică. Hermeneutica, în această accepțiune ontologică caracteristică, a exercitat o vastă și fecundă influență asupra principalelor domenii ale disciplinelor definite în mod tradițional "științe umane": de la critica literară și istoria artei, la interpretarea juridică. În special în acest ultim
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
Politica este știința și practica de guvernare a unui stat și reprezintă sfera de activitate social-istorică ce însumează relațiile, orientările și manifestările care apar între diversele categorii și grupuri sociale, între partidele politice, între națiuni ș.a.m.d. în vederea emancipării conceptelor proprii, în lupta pentru putere sau supremație ideologică, etc. Deși termenul este folosit în general
Politică () [Corola-website/Science/299868_a_301197]
-
Apostol Bologa a fost descrisă, prin extrapolare, ca drama intelectualului român din Transilvania în timpul războiului, căreia i se cere o atitudine clară într-o situație complexă precum lui Titu Herdelea în romanul "Ion" (1920). Războiul poate fi considerat o premisă social-istorică care precipitează zdruncinarea echilibrului sufletesc al personajului și căutarea sensului vieții, adică doar un factor determinant al evoluției psihologice a eroului. Potrivit aceleiași optici, Alexandru Philippide îl consideră pe Apostol Bologa un personaj tipic pentru Rebreanu („Eroii lui nu sufăr
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
o formă dominantă clară, inexistentă la nivel de proiect de modernizare. Problema de fond este că demararea modernității în Occident nu s-a produs ca urmare a unui proiect politic, de tipul ,vrem să ne modernizăm", ci prin evoluțiile economice, social-istorice și culturale. În societățile nonoccidentale, tipul de modernitate occidentală nu poate fi reprodus, și astfel proiectul politic de modernizare devine inevitabil.” Teza lui Schifirneț despre modernitatea tendențială a fost evidențiată de Liviu Ornea: , Într-un articol recent din Social Science
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]