715 matches
-
cu cele mai complexe, cum ar fi afectivitatea, imaginația și creativitatea; susține tonusul subiectului și rezistența sa la efort, contribuind în același timp la depășirea unor obstacole inerente existenței, cum ar fi stările de boală sau handicap; ameliorează comportamentul și socializează individul. 1. Vezi capitolul 6 al prezentei lucrări, în care sunt prezentate structura și componentele psihomotricității. 1. Începând cu a doua jumătate a anilor ’70, fenomenul telepatiei la animale s‑a bucurat de o mare popularitate în țările occidentale; subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
anumite practici pe care nu le avea înainte, datorită faptului că situația financiară nu îi permitea acest lucru: joacă tenis de câmp, mergând în fiecare sâmbătă la club. Noul său statut îi permite să stabilească o instituție cu care se socializează și la care nu va dori să renunțe curând. În acest fel, există un stimul permanent pentru a menține instituția, acest lucru fiind posibil doar prin menținerea unui nivel economic cel puțin egal cu cel de care beneficiază. Nu în
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sa, numai în și prin societate își poate dezvolta individul capacitățile și potențele sale, poate crea noi fapte sociale și le poate transforma pe cele existente. Dacă scopul educației este „să constituie în fiecare din noi” ființa socială, deci „a socializa înseamnă a forma ființa socială”, atunci această „ființă socială” durkheimistă este „eminamente rezultatul influențelor sociale și, în primul rând, al educației”. Această concepție îl așază pe sociologul francez printre precursorii importanți ai pedagogiei sociale. El are meritul de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și statului chemate la ridicarea păturii țărănești; d) cultura satului trebuie să fie „totală” (sănătatea, munca, sufletul, mintea). Sunt principii pe care el însuși le-a considerat „realiste”, inspirate de realitatea satului românesc. Educația are deci o „funcție socială”, ea socializează, formează conștiința individului, dar și „personalizează”, dezvoltă capacitatea individului de a crea, de a se realiza pe plan social. Personalitatea socială, credea Gusti, constituie scopul principal al educației, înseamnă efortul de perfecționare pentru a alege „cel mai bun mijloc pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
este des inițiată de fondatorii ei; se dezvoltă pornind de la experiența organizației în mediul extern; se dezvoltă din nevoia de a menține relații de muncă eficiente între angajați. Cultură este transmisă prin procesele de comunicare de către: membri vechi ai organizației socializează noi angajați prin intermediul comunicării. Astfel se învață limbajul și comportamentul potrivit, poveștile și legendele, riturile și ritualurile. prin canale oficiale cum ar fi politici oficiale, prezentarea filosofiei instituției, orice mijloace de exprimare a valorilor. Al doilea canal este mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
socializare punând denumirea fiecăreia în cercul alocat - cu excepția comunității unde pun semnul întrebării -, nimeni nu poate spune ce instanță lipsește. După ce îi anunț că, din păcate, trăim cu toții într-o societate în care o bună parte a populației a fost socializată în absența uneia dintre instanțe, liniștea devine perfectă. Pentru că, indiferent care dintre instanțe lipsește, consecințele negative sunt la fel de grave. Sigur că sociologii care citesc aceste rânduri ridică sprâncenele încercând să înțeleagă ce ar putea însemna procentual sintagma „o bună parte
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sau întăresc conștiința politică față de o chestiune specifică pentru care se protestează”. În acest caz, rețelele sociale acționează prin intermediul a trei funcții principale: „conectând din punct de vedere structural potențiali participanți la oportunitatea de a fi parte a unui protest, socializându-i către o chestiune pentru care se protestează și determinându-le decizia de a se implica”. Mai mult, același studiu a arătat importanța majoră pentru participare în mișcări sociale a percepției individului sau „a sentimentului că implicarea lui ar conta
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
life. Dacă în cel de-al doilea caz, pe care îl identificăm și în România, respectarea normelor a devenit mai degrabă o excepție, în primul caz orice manifestare de corupție devine o excepție de la regulă. Atât timp cât majoritatea populației va fi socializată într-o aceeași configurație a instanțelor de socializare ca în perioada comunistă, nici consecințele nu se vor atenua, în speță corupția ca fenomen general. Miopia socială va cunoaște în continuare o incidență copleșitoare ceea ce va face ca imensa majoritate a
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
un fel de ierarhie percepută cu necesitate subiectiv. Sau, mai corect, sesizată și subiectiv. Pentru că firesc este să ne așteptăm la popularea ecuației și cu elemente obiective. Acestea din urmă derivă din raportarea la o grilă axiologică relativ comună celor socializați într-un același areal spațio-cultural. Este vorba cel puțin de valorile care ocupă cele mai importante poziții în ierarhie. Dacă însă fiecare se așază pe acele poziții elementele care îl favorizează, nu mai vorbim de subiectivitate, ci de subiectivism și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pentru cititor, funcționează ca mediator. Chiar și atunci când lectura pornografică este, prin natura ei, supusă unei interdicții, ea își introduce cititorul în istorii care suspendă interdicția respectivă. Textul pornografic, care formulează și ordonează fantasmele din opere tipărite în numeroase exemplare, socializează dorința. El reprezintă ceea ce se dovedește partajabil, așa cum o atestă, la modul performativ, însuși actul lecturii, care unește naratorul și cititorul și, deopotrivă, cititorii între ei. 3. O pseudo-narațiune Chiar și atunci când povestește ceva, narațiunea pornografică nu poate fi decât
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
nunta sunt rituri de trecere socializate. Ele cuprind cîte un set cunoscut de coduri, acceptate și puse în practică de toată lumea. Socialul uniformizează și scoate la iveală. Riturile funerare cunosc, spre deosebire, două registre de acte distincte, unul dintre ele socializat în sensul real și concret al cuvîntului. Moartea, în acest înțeles, este un fenomen biologic și se lasă urmărită punct cu punct. Se alătură aici și unele ficțiuni (prevestiri, visuri, jocuri), dar ocupă loc secundar, am putea spune, complementar. În
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai mult obiceiul, indiferent de categoria „de trecere”, pretinde un tratament special și nuanțat. Iată de ce ni se propune în Cartea românească a morții un discurs elaborat și cu aplicație la faptul cultural în parte. Ritul apare ca o formă „socializată”, „instituționalizată”, „simbolică”, „manifestă” de comunicare; simbolismul trecerii „dalbului de pribeag” se configurează „axial”, „vertical”, „criptic”, „convergent”, „divergent”, „opac”. Se pune în mișcare un aparat complet și o strategie de gîndire bine puse la punct pentru ca acești termeni să consune precis
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
avea p...mîntul lor”. Alte m...suri luate În perioada „frontist...”, de exemplu naționaliz...rile, sînt inițial bine primite de majoritatea populației. Într-adev...r, În primii ani de dup... r...zboi, ele nu apar ca fiind o faz...-cheie a socializ...rîi și sovietiz...rîi În curs. Pe ling... faptul c... amploarea distrugerilor și a dezorganiz...rîi economice impune m...suri excepționale, procesul de naționalizare este folosit pe atunci și În state liberale că Franța și Marea Britanie. În Europa estic..., el
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
est-germani au c...utat În mai multe rînduri s... adopte o linie autonom... făt... de Chină popular.... Între cele dou... state au existat chiar, În unele momente (1949-1963; 1980-1989), convergente speciale: ostilitatea făt... de orice tip de liberalizare, voința unei socializ...ri integrale a agriculturii (Comunele populare În Chină, colectivizarea forțat... În RDG), Încît s-a putut vorbi de o „ax... Berlin-Beijing” (Claudie Gardet). România s-a ar...tat și ea deschis... și conciliant... făt... de Chină. În 1964, ea a
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
a cărui substantivare înseamnă "comprehensiune") al omului și, implicit, a felului acestuia de a privi lumea, fie aceasta exterioară sau interioară; în același context, procese de morfogeneză se vor putea constata și în maniera însăși a omului contemporan de a socializa și de a crea constructe sociale. Mediul (post)modern cunoaște numeroase metamorfoze, generând structuri și procese sociale încă neîntâlnite. Printre acestea se regăsesc marile dispute ideologice ale secolelor al XIX-lea și al XX-lea; conflictele politico-militare ale secolului al
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
reprezintă un joc online. Într-adevăr, acesta nu presupune existența unor misiuni predefinite, a descifrării de mistere sau a parcurgerii unor pași experimentali obligatorii pentru a "promova" la următorul nivel. Nu există instrucțiuni, ci fiecare participant are libertatea de a socializa online, cu condiția respectării regulilor formulate mai sus. SL este mai degrabă un simulator de viață reală, cotidiană. În interiorul mediului SL pot fi găsite locații spațio-temporale în care se pot practica însă jocuri, inclusiv interactive, ceea ce sugerează o "viață terțiară
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
localnicilor și a eventualilor turiști (puțini, În septembrie nu am auzit alte limbi decât spaniola) este netezit zilnic. Mai sus, o alee pavată, lungă de un kilometru, lată și străjuită de pomi și bănci, invită la plimbări prelungite. Oamenii „satului” socializează, au loc colocvii Între familii, tinerii și mai puțin tinerii fac jogging, doamne plinuțe, În mers alert, vor să slăbească. N-am văzut nici o hârtie sau pungă de plastic aruncată pe toată Întinderea comunei, În câteva zile, nici un pet abandonat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și creație. Lucrurile nu s-au schimbat mult nici după ce s-a instaurat prigoana comunistă asupra mănăstirilor. Am descoperit, ca mulți alții, prin anii ’70, satisfacția vacanțelor prin chiliile de oaspeți. În jur erau numai ieșeni, ne Întâlneam, ne plimbam, socializam mai degrabă decât la Iași. Vara anului 1982 a fost Însă deosebită. Soția mea trebuia să-și termine lucrarea de gradul I și s-o dactilografieze. L-am rugat pe Profesor să-mi Înlesnească o săptămână la Casa Academiei de la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
întărindu-și, astfel, energia proprie. Dar integrarea nu se realizează automat. Reglarea socială poate fi făcută de către puterea ascultată, de către cea legitimată, din respect și nu de frică. Integrarea și reglarea sunt complementare. Grupul, societatea "constrâng", nu neagă indivizii, îi socializează, îi educă mai mult sau mai puțin. Diviziunea muncii poate duce la anomie dacă relațiile sociale nu sunt reglate, reglementate, iar oamenii nu sunt integrați. Aceasta se face prin educație temeinică, prin structuri profesionale integratoare. Societatea are "autoritate morală" asupra
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pe "poziții economico-socio-culturale" diferite 433. Oamenii nu fac calcule raționale tot timpul, ei acționează bazându-se și pe "dispoziții", cunoștințe și experiențe interiorizate etc. Simțul lor practic seamănă mult cu cel din familie, corespunde mult modului în care s-au socializat. Indivizi diferiți, care aparțin unor grupuri diferite nu cred la fel că aceeași miză socială are aceeași importanță și trebuie urmată. Unii cred că o miză, că o problemă socială este importantă, deoarece așa au fost învățați să creadă... Pe
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fapte penale cu o deosebită periculozitate socială, concretizate în delicte de omor, vătămări corporale, violuri și tâlhării, consum și trafic de stupefiante. De regulă, acești minori provin din acele medii de ”socializare negativă“, medii ”marginale” sau chiar ”patogene“, unde sunt socializați și ”învățaȚi ”într-un spirit contestatar, agresiv și violent și unde ”dobândesc“, înca de timpuriu, atitudini, tehnici și ”opțiuni” delincvente și criminale. De multe ori, autorii unor asemenea delicte sunt organizați în adevărate ”bande” și grupuri antisociale, specializate în comiterea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
compatibile), avem de-a face cu un tipar colectivist. în situația în care interdependența rezultă din obiective corelate negativ, apare conflictul. Cînd nu se poate însă proba nici o legătură între obiectivele personale și grupale, atunci se impune individualismul. Individualiștii sînt socializați în vederea autorealizării și a independenței, pe cînd colectiviștii sînt educați să fie conformiști și dependenți (Triandis, 1995). în ultimii ani s-au publicat foarte multe studii care examinează dinamici sociale prin grila de lectură a acestor patternuri culturale. De exemplu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în creșterea copiilor se pune accentul pe conformism, obediență, siguranță, iar în culturile individualiste, accentul cade pe independență, spirit de explorare, creativitate și obținerea suportului prin automotivare. Astfel, personalitatea este influențată de tipul de cultură în care persoana respectivă este socializată. Trăsăturile de personalitate sînt în mai mare măsură un predictor pentru comportamentul individualiștilor. Determinanții situaționali joacă, în schimb, un rol mai influent pentru colectiviști în modelarea comportamentală. Nevoia de consistență cognitivă se articulează între procesele psihologice și registrul comportamental și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Dispersia valorilor culturale într-o societate ajută la formularea codurilor de comunicare reciproce la care indivizii trebuie să se adapteze în instituțiile în care petrec timp împreună. Ca rezultat, membrii fiecărui grup cultural împart multe experiențe axiologic revelatoare și sînt socializați să accepte valorile sociale ale societății în care trăiesc. Desigur, în cadrul grupurilor culturale există variații individuale determinate de structura particulară și de experiența personală a fiecăruia. Oricum, media priorității atribuită fiecărei valori de către membrii societății reflectă centralitatea fiecărei valori în cadrul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
coordoneze cu ceilalți și să administreze corespunzător această interdependență socială care nu poate fi evitată. La un pol al acestei dimensiuni-sinteză se află situația caracterizată de diferențe de putere și sisteme ierarhice de roluri bine stabilite, în care indivizii sînt socializați și sancționați dacă nu se supun obligațiilor și regulilor asociate rolurilor lor. Astfel, (3) ierarhia caracterizează cultura în care legitimitatea distribuției inegale a puterii, rolurilor și resurselor (putere socială, autoritate, bogăție) e asumată implicit și netăgăduită. în contrast, (4) egalitarismul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]