707 matches
-
o femeie în bucăți abandonată la ordin. Considerînd cuvîntul o parabolă, artistul nostru restabilește continuitatea însuflețită a unei secvențe. Anatomiei ideilor el îi substituie fiziologia tranzitului. Caracterul social al ideii nu îi este anexat, ci inerent unei traiectorii: ideea este socializată prin însăși transmisia ei. Ideile nu există independent de "societăți", care le suportă și le transportă. Sînt, dacă preferați, mișcări, nu corpusculi. Transmițătorii cuvintelor se transpun în conducătorii ai oamenilor, nu din devotament, ci în mod logic. "Republica terorii, ne
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mișcări, nu corpusculi. Transmițătorii cuvintelor se transpun în conducătorii ai oamenilor, nu din devotament, ci în mod logic. "Republica terorii, ne spune Cochin, e o republică a literelor metamorfozate." Să adăugăm: și această republică de scriitori nu ar fi putut socializa o idee dacă ea însăși nu era socializată de o idee. Cochin a mai identificat, în această mișcare generală, momentul medierii ca fiind decisiv. În succesiunea de la ce gîndim? la ce facem?, veriga strategică este cea pe care oamenii de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
conducătorii ai oamenilor, nu din devotament, ci în mod logic. "Republica terorii, ne spune Cochin, e o republică a literelor metamorfozate." Să adăugăm: și această republică de scriitori nu ar fi putut socializa o idee dacă ea însăși nu era socializată de o idee. Cochin a mai identificat, în această mișcare generală, momentul medierii ca fiind decisiv. În succesiunea de la ce gîndim? la ce facem?, veriga strategică este cea pe care oamenii de idei ca și oamenii de acțiune o disprețuiesc
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un act de credință în forțele analizei conceptuale, o convertire la toate operațiunile logice care se întorc asupra bunelor și frumoaselor imagini pentru a le "descompune" în elemente primare, abstracte, invizibile (cum este "exploatarea"). Descifrare, reîncifrare. Exerciții de negativism. Scrisul socializează memoria individuală, lectura individualizează memoria socială. Această mișcare pendulară întreține dorința de istoricitate, croind posibilități în prezent, arierplanuri și avanplanuri. Atunci cînd e frig și timpul trece greu, memoria nu ne lasă singuri. Memorie alfabetică. În sens hegelian, în care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
grup cu origini în secolul al XVIII-lea ca societăți de gîndire, cu un instrument din secolul al XIX-lea, cotidianul de opinie, care făcea din partid un loc în care societatea se chibzuiește și prin care o idee se socializează zi de zi. Printre toți factorii de declin al formei-partid (și deci al proiectului socialist), am neglijat prea mult tranziția scrisului (lejer, decentralizat, ieftin) către imaginea-sunet (industrială și costisitoare), diminutio capitis al tiparului și modificarea tehnicilor de tipărire. Fotocompoziția a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
multidimensionale, cuprinzătoare (economice, spirituale, culturale, sociale). Deși este o entitate colectivă, comunitatea are capacitatea de a fi, de a deveni subiect. Este o specificare în spiritul lui Etzioni, deoarece se indică "vocea morală a comunității", amintind de superegoul freudian care socializează și controlează impulsurile egoiste ale individului. O idee implicită, când amintim de granițele materiale sau simbolice, ține de aceea că în comunitate regăsim un set nestructurat de relații dar în același timp comunitatea este privită ca un set organizat de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
legătură între gemeinschaft și gesellschaft ar fi reprezentat de școală, idee greu de combătut, dar pentru care contextul are de asemenea o relevanță aparte. Chiar dacă și familia ca instituție suferă în timp variații tipologice, ea își păstrează capacitatea de a socializa copiii. Când însă se modifică realitatea socială în care aceștia trebuie să se integreze, în sensul adiției dimensiunii gesellschaft, este nevoie ca școala să asume o sarcină mai complexă. Introducându-i în gesellschaft, în lumea instituțiilor formale, școala completa familia
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
noi oportunitatea relaționării umane" (Cunningham, Kotler, 1983: 1). În practică, aceste scopuri și comunități se suprapun. Interesul se îndreaptă cu precădere către comunitatea vecinătății, nucleul relațiilor umane pentru cei mai mulți indivizi, în măsura în care umanitatea noastră se definește nu prin plăcerea de a socializa, ci prin relaționarea și responsabilitatea fiecăruia față de ceilalți. Cartierul ar fi ceea ce numim o comunitate locală. Mulți (aproape 50 %) din cei ce trăiesc în spațiul urban nu se raportează însă la ea, trăind la nivelul metropolei, națiunii sau chiar lumii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
un vecin de bloc ar încerca să intervină asupra unui copil al vecinilor. Oricât de îndreptățită ar fi intervenția, reacția părinților nu ar întârzia să apară împotriva celui care a încercat aceasta. Ne ignorăm, cel mult ne suportăm, dar nu socializăm, nu ne respectăm, nu ne recunoaștem. În aceste condiții, lumea înconjurătoare devine un tărâm al nimănui, o zonă în care controlul social de factură informală nu se exercită. Și totuși, într-un fel trebuia umplut acest spațiu cu un fel
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pornire a fost ideea de localizare (așezare), comunitatea, cel puțin în sensul ei "ortodox", presupunând înrădăcinarea indivizilor într-un spațiu fizic și social. Astfel, fiecare om produce cele necesare supraviețuirii, se integrează în instituțiile sociale, experimentează expresia religioasă specifică, își socializează urmașii și trăiește anumite tipuri de expresie artistică pornind de la o anumită apartenență la un grup și de la o anumită localizare spațială și temporală. Comunitatea locală reprezintă locul de întâlnire dintre individ și societate. Ea este așadar "acel aspect al
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce țin de cultură sunt publice pentru că sunt împărtășite de mai mulți oameni, sunt modelate social în sensul că sunt organizate și utilizate sistematic, pentru a fi inteligibile pentru grup și sunt reproduse istoric în sensul că generațiile noi sunt socializate să reproducă și să promoveze aceste practici deși se consideră că elementele culturii nu se reproduc integral de la o generație la alta, de fapt prin transmitere intergenerațională cultura se reînnoiește și se îmbogățește permanent, tot așa cum pierde unele elemente. Și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Nu există comunitate etnică sau culturală care să nu-și revendice identitatea pornind de la aspectul religios. Cele două sate nu fac excepție. Locuitorii lor afirmă printre valorile lor cele mai importante credința, se comportă ținând cont de preceptele religioase, își socializează copiii în spiritul credinței. Totuși, există o serie de diferențe între Tălmăcel și Ludoș. Astfel, în ce privește comportamentul religios, tabelele de corelație și calculul valorii reziduale ajustate arată diferențe semnificative între Tălmăcel și Ludoș: astfel, obiceiuri religioase, cum ar fi postul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a face cu un angajament din start al statului de a plăti riscurile, ceea ce contravine în mod fundamental naturii proprietății private. Chiar dacă se pot dovedi foarte mari, până la urmă nu costurile sunt principala problemă în asemenea situații. Ci faptul că, socializându-se riscurile, se așază din start bazele unui management neperformant. Se răpește virtutea de bază a domeniului privat, aceea de a fi mobil, de a gestiona mai bine, de a fi preocupat până la obsesie de minimalizarea riscului. Sectorul privat este
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
mai bine, de a fi preocupat până la obsesie de minimalizarea riscului. Sectorul privat este mai inventiv, mai precaut față de risc (știind că îl poate paște eșecul) și, în același timp, înfruntă mai deschis riscul, pentru a putea izbândi. Când se socializează riscul, proprietatea privată devine, din punct de vedere al comportamentului, de-a dreptul socialistă, știind că statul suportă costurile. Fie-ne permis să mai semnalăm un aspect. În Partea a doua, consacrată Chinei, vom discuta despre realizarea cea mai importantă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
formalizarea cunoștinței, care devine accesibilă și disponibilă pentru Întregul grup printr-o arhivare informatică. Pe lângă aceste cadre un pic rigide ce structurează informația, prioritatea o reprezintă elementul interpersonal, informal, care dă oxigen și inventivitate. Așa cum spune Nonaka, cunoașterea tacită se socializează În intersubiectivitate și, de aceea, trebuie multiplicate ocaziile care o favorizează. Pe site-ul pilot al grupului de la Yokohama, a fost pus În funcțiune sistemul de lucru fără birou fix (non territorial office). Fiecare angajat primește la intrarea În instituție
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
agent de control social tranzițional, asigurând domesticirea actorilor sociali în continuarea acțiunii regulatoare a familiei și pregătindu-i pe subiecții săi în vederea intrării pe piața muncii. Se spune chiar că școala este esențială din acest punct de vedere întrucât îi socializează pe elevi în regulile impersonale ale societății, în opoziție cu peer-group-urile care transmit coduri culturale cu aplicabilitate limitată. Regulile de politețe, bunele maniere, punctualitatea etc. sunt toate deprinderi cerute individului pentru a se descurca în cariera socială postșcolară. Ideea a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
există reguli de interacțiune. În sistemul de mobilitate clientelară, cei recrutați pentru elită sunt pregătiți pentru un strat omogen în care funcționează un consens cu privire la reguli. Cele două sisteme de mobilitate pot avea efecte diferite chiar și asupra personalității. Persoanele socializate într-un sistem de mobilitate competitivă pot manifesta o angoasă continuă și mai serioasă a mobilității; o preocupare permanentă și mai explicită pentru problema schimbării prietenilor; și o învățare mai contradictorie în ceea ce privește inhibarea însușirii unor sisteme de valori care nu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nivelul de instrucție al părinților și abilitățile copilului, care prezic performanțele și beneficiile viitoare. • Un alt set de teorii atribuie cauzele succesului sau eșecului școlar variabilelor culturale: aspirații, motivații și atitudini. Deciziile privind școlaritatea depind de caracteristicile culturale, care sunt socializate și sunt specifice categoriilor sociale. Aceste teorii sunt puternic contestate atât din motive morale, cât și metodologice. • Teoriile recente arată că multe procese de natură economică sunt influențate de variabile sociologice. Dintre acestea, cele care facilitează schimburile au primit titulatura
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
deficitelor, nu s-au materializat și În bunăstarea populației, creșterea calității vieții sau Îmbunătățirea condițiilor de mediu și a efectelor schimbărilor climatice. Foarte bine spunea marele economist Stiglitz despre acest „ersatz capitalism” (capitalism surogat) care nu a făcut decât „să socializeze pierderile și să privatizeze câștigurile”. Tocmai de aceea, repet, creșterea economică nu poate fi privită ca o cifră În sine, și atât. Dezvoltarea trebuie reflectată cât mai bine În calitatea vieții pe care o trăim și În libertatea de care
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
anumite practici pe care nu le avea înainte, datorită faptului că situația financiară nu îi permitea acest lucru: joacă tenis de câmp, mergând în fiecare sâmbătă la club. Noul său statut îi permite să stabilească o instituție cu care se socializează și la care nu va dori să renunțe curând. În acest fel, există un stimul permanent pentru a menține instituția, acest lucru fiind posibil doar prin menținerea unui nivel economic cel puțin egal cu cel de care beneficiază. Nu în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
timpului prin avansarea unor serii de variabile dintre care amintim: Construirea unei comunități interstatale pe baza valorilor, instituțiilor și culturii politice comune. Conform acestui argument, democrațiile sunt caracterizate de norme pașnice de contestare politică. Populațiile democratice și liderii lor sunt socializați în evitarea soluțiilor violente, iar medierea și negocierea vor prevala. Apariția și răspândirea acestor comunități determină apariția unei zone pacifiste (Raymond, 1994, pp. 24-42). Cu alte cuvinte, argumentul cultural face referire la norme, valori și acțiuni caracterizând temperamentul democratic: compromis
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
tradiționalism exercită cea mai puternică influență asupra credinței religioase. Alături de acești factori, socializarea religioasă, vârsta și venitul au un impact semnificativ asupra religiozității individuale. Practic, românii cei mai religioși sunt cei cu un nivel crescut de tradiționalism, preponderent femei, vârstnice, socializate într-un mediu religios și cu venituri scăzute. Rezultatele analizelor de regresie sunt consistente cu cele obținute de Sandu (1999, p. 194). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 1. Regresie logistică - Variabila dependentă: practica religioasă în România anilor 1993, 1999 și 2005
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
statutului socio-economic al provinciei; categoria C (combinația dintre „d” și „e”): nivel mic al statutului socio-economic (vezi tabelul II). Categorii comportamentale Comportamentele sedentare au fost clasificate, fie ca cele în care se face simțită tehnologia fie cele în care se socializează. În cazul primei categorii de comportamente, sunt incluse acelea în care se face apel în timpul liber al elevilor la aparatura electronică de divertisment, incluzând aici aparatele de televiziune / video, utilizarea Internet -ului, jocurile pe calculator. Socializarea include momentele de repaus
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
fi reconstruite și pacea socială dobândită numai printr-un nou și vast efort de susținere și de planificare a inovației tehnice. Lenin Însuși fusese foarte impresionat de rezultatele mobilizării industriale germane și considera că aceasta arătase cum poate se poate socializa producția. Tot așa cum credea că Marx descoperise legile sociale imuabile, comparabile cu legile evoluției formulate de Darwin, el era convins și că noile tehnologii ale producției de masă erau legi științifice, și nu construcții sociale. Cu doar o lună Înaintea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fără concurență. Talja Potters, o colegă neerlandeză, mi-a spus că, În apartamentele pentru muncitori construite În Olanda Între 1920 și 1970, dimensiunile bucătăriei erau intenționat reduse la minimum, pentru a-i obliga pe oameni să ia masa și să socializeze În sufragerie, asemenea celor din clasa de mijloc. Capitolul lui Jacobs „The Need for Small Blocks” este un exemplu ilustrativ În ceea ce privește modul ei de analiză. Vezi, Death and Life, p. 178-186. Ibid., p. 222. În anii '50, pe lângă că avea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]