1,301 matches
-
reînnoită se voia manifestată și pe tărâmul unei pedagogii aparte, îndrumând spre realizarea „culturii de performanță”. Și magistrul - de talie -, devenit „personaj”, și „modelul paideic în cultura umanistă”, propus de el, erau de natură să trezească atenția, îndreptățind, în ambianța socioculturală dată, cele mai diverse - uneori neașteptate - alianțe sau „despărțiri”. Însuși faptul ca atare, al existenței „Păltinișului” ca instituție sui-generis, ce deborda tiparele știute, contrazicea destule habitudini, putea fascina, putea surprinde, putea neliniști sau revolta: noul, straniul „joc cu mărgele de
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
pe tema familiei, a relațiilor de rudenie și a sistemului terminologic al acestor relații au condus la sublinieri și clarificări în distincția dintre optica de „interior” (perspectiva emică) și cea de „exterior” (perspectiva etică) în abordarea grupurilor și a fenomenelor socioculturale. Adică necesitatea de a lua în considerare și percepțiile, explicațiile și interpretările membrilor grupurilor cu privire la propriile lor stări și acțiuni (optica interiorului), dar și cerința ca această optică să nu se confunde cu descrierile din exterior (în speță, ale cercetătorului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
grupului domestic în viața comunitară și general socială și asupra comparațiilor dintre diverse culturi, în ultima vreme dedicând spațiu paralelismului dintre societățile simple (iliterate) și cele complexe (industriale și postindustriale). Relațiile de rudenie au constituit subiectul de predilecție al antropologiei socioculturale, pentru că în societățile preindustriale, și cu deosebire în cele simple (tribale), respectivele relații formau pivotul întregii vieți sociale; era practic singura instituție, ea concentrând aproape în exclusivitate funcțiile educației, religioasă, sanitară, politică, economică, de control social și protecție a indivizilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să fie foarte puternic” (p. 441). Să încheiem spunând că orientarea sociobiologică nu doar că nu se îndoiește de prezența acestui factor, dar încearcă să dovedească faptul că și alte comportamente pe care noi le considerăm efecte ale socializării, determinații socioculturale, sunt de natură biologică (altruismul, de exemplu). Unele teorii redate succint mai sus sunt de factură generală, urmând ca pe parcursul tratării diferitelor subiecte legate de familie și problemele sale să prezentăm teorii mai specifice (vezi, de exemplu, capitolul 6). 1
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
strategii ce ar putea consolida stabilitatea cuplurilor conjugale sunt importante. Să notăm, în încheiere, că informațiile și modurile de abordare acumulate în sociologia familiei și disciplinele complementare sunt eficiente în mare măsură și pentru uzul personal al tânărului. Cunoașterea variabilității socioculturale a familiei, a rezultatelor experimentale și statistice privind variabilele ce intervin în relațiile de prietenie și dragoste și în selecția partenerului conjugal, a dinamicii rolurilor și comportamentelor din familie, factorii de risc ai disoluției cuplului etc. reprezintă avantaje în optimizarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și în traiectoria de viață a copiilor. Paradigma clasică și dominantă în științele socioumane este că umanizarea și socializarea copilului, cristalizarea și maturizarea etajelor superioare ale personalității tânărului înseamnă, în primul rând, interiorizarea valorilor și a atitudinilor promovate de contextul sociocultural în care trăiește. Cu toate că ea trebuie serios reanalizată în lumina unor noi date și orientări (Iluț, 1985; 2004), rolul valorilor și al atitudinilor nu numai în radiografierea unor mentalități, dar și în predicții comportamentale nu poate fi eludat. Conștiința comună
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
această bază a instrumentelor de investigație se recomandă și în cercetarea familiei din țara noastră. Multe dintre instrumentele traduse - și chiar adaptate, dar nu suficient -, în special din limba engleză, au un conținut de itemi ce nu se potrivesc realității socioculturale de la noi. Aceasta a fost și concluzia unor cercetători români, care au aplicat în investigațiile autohtone câteva scale principale ce privesc rolurile și atitudinile membrilor din familie: scala diviziunii rolurilor, scala autorității în familie și scala ideologiei familiei tradiționale (Stănoiu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că în strădania de a descoperi dimensiunile relevante și legăturile dintre ele pentru un caz dat (Fahlburg, 1988), metoda studiului de caz presupune și depistarea variabilelor ecologice, atât a celor de mediu fizic, cât mai ales a celor de mediu sociocultural. Cercetătorul, utilizând și date din surse exterioare familiei (vecini, școală, biserică, unități sanitare și altele), precum și caracteristici generale ale contextului habitațional al cazului studiat (vecinătate, cartier, sat, zonă), năzuiește să ofere o imagine globală asupra unității familiale care să nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lumea animală sau cu manifestările superioare imediat precedente omului și căutarea rădăcinilor unor comportamente umane în comportamentele acestora sunt contestate de mulți sociologi și antropologi. Faptul că omul ca animal are o calitate specială, rațiunea, și trăiește într-un mediu sociocultural ce mediază relația cu cel fizico-geografic schimbă radical datele problemei. Alți autori consideră însă că patternurile comportamentale incrustate genetic s-au transmis și la ființele umane și ele funcționează mai mult sau mai puțin voalat, mascate și transformate de parametrii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atât la nivelul familiei nucleare, cât și la nivelul familiei extinse, între familii complete și incomplete, un criteriu ce se suprapune aproape total cu cel ideal (teoretic) - empiric. Important de reținut este că, analizând tipurile de familie din fiecare context sociocultural, ca și cazurile concrete de structuri de familie dininteriorul acestor contexte, constatăm un continuum nuclear (ideal) - extins (ideal) cu foarte multe variante intermediare, dintre care cele de mai jos mi se par semnificative. 3.2.2.1. Familia tulpină tc
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
endogamia și exogamia" Mai mult sau mai puțin ferm, toate culturile practică atât endogamia - cerința ca mariajul să aibă loc între membrii aceluiași grup, cât și exogamia - căsătoria în afara grupului. Prin endogamie se asigură circumscrierea, stabilitatea și reproducerea specificului contextului sociocultural, iar prin exogamie, legăturile și schimburile cu alte populații sau segmente populaționale și deci revigorarea grupului ce o practică. Acest lucru este evident la populațiile exotice, unde schimbul intertribal de femei este o condiție aproape obligatorie a supraviețuirii (Lévi-Strauss, 1973
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ce reglementează conținutul respectivelor raporturi și influențează, în măsură variabilă pe scara timpului istoric și de la cultură la cultură, viața socială de ansamblu. Descendența reprezintă filiația de reproducere a indivizilor de-a lungul generațiilor și în interiorul familiei, precum și regulile stabilite sociocultural de recunoaștere și acreditare în funcție de persoanele considerate semnificative din grupul de rude (mamă - matriliniară, tată - patriliniară). Parentalitatea și descendența definite sociocultural nu se confundă cu dimensiunea biologică. După cum am văzut (capitolul 3), prin mariaj se poate atribui un tată copiilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de ansamblu. Descendența reprezintă filiația de reproducere a indivizilor de-a lungul generațiilor și în interiorul familiei, precum și regulile stabilite sociocultural de recunoaștere și acreditare în funcție de persoanele considerate semnificative din grupul de rude (mamă - matriliniară, tată - patriliniară). Parentalitatea și descendența definite sociocultural nu se confundă cu dimensiunea biologică. După cum am văzut (capitolul 3), prin mariaj se poate atribui un tată copiilor, despre care se recunoaște (cultural) că nu este tatăl biologic. De altfel, în afară de diferența tată biologic-tată social, specifică societăților „primitive” (exotice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1967). Studierea sistemelor terminologice este un vast și fascinant câmp de cercetare. Antropologia lingvistică, în special prin metoda analizei componențiale (am văzut, de exemplu, cum terminologia hawaiană este structurată pe două componente: sex și generație), în strânsă conlucrare cu antropologia socioculturală dezvăluie legături intime între factorii de mediu (geografic, economic, politic), organizarea socială și denumirile de rudenie. Rezultatele acestor cercetări arată, pe de o parte, extraordinara coerență logică a diferitelor sisteme și, pe de altă parte, faptul că aceste terminologii nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
celor mai în vârstă asupra tinerilor a devenit mai puțin apăsător. Dacă în societățile arhaice și tradiționale mariajul era o chestiune ce privea interesele foarte prozaice ale familiei, „clanului”, tribului ca întreg, astăzi, datorită unui complex cauzal (factori tehnoeconomici, politici, socioculturali), alegerea partenerului conjugal este din ce în ce mai mult o problemă a individului în cauză. De la căsătoriile aranjate de părinți și rude s-a trecut la căsătoriile construite pe alegeri libere, personale. Și întrucât funcțiile familiei s-au deplasat de la cele instrumental-economice la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acestor mecanisme, consensualesau de sens contrar, homogamia socioprofesională va fi mai polimorfă decât în trecut. 5.2.3. Rasă, etnie și religie tc " 5.2.3. Rasă, etnie și religie " Homogamia este mult mai vizibilă și mai pronunțată ca legitimitate socioculturală atunci când e vorba de rasă. Până în 1967, în SUA existau încă state în care căsătoria interrasială era prohibită. Dar chiar după interzicerea legală a acestei prohibiții(în 1967) și cu tot liberalismul pe care noi îl atribuim americanilor, în anii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
25,39% - 417 din totalul de1.642). Românii căsătoriți cu românce reprezintă aproape 96%, iar ungurii căsătoriți cu unguroaice, aproape 74%. Explicațiile sunt complexe și, fără o bază factuală concretă (luarea în considerare a cât mai multor indicatori materiali și socioculturali), ele rămân, în ultimă instanță, simple speculații. La nivel global, configurația căsătoriilor mixte dintre cele mai numeroase două etnii din România, românii și maghiarii, arăta în 1992 astfel: din totalul de 407.509de familii în care capul de familie era
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
într-un cartier anume presupune similarități în condiția socială a părinților, în gradul de instrucție, până la urmă o proximitate de mentalitate. Iar proximitățile de diverse genuri - rezidențială, școlară, loisirul, de mentalitate (sistemul valorico-atitudinal) - conduc în final la o înaltă selectivitate socioculturală (homogamie multicriterială). Înțelegem în acest fel de ce - deși barierele homogamice operează cu atâta tărie -, la nivelul subiectivității individuale, prieteniile, iubirile și mariajele apar atât de „libere”. Între principiul homogamiei și cel al dragostei romantice nu apare nici o contradicție, fiindcă primul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cât ea este înclinată să creadă în libera alegere. Tendinței de selectivitate homogamică multicriterială (etnie comună, religie comună, vârstă apropiată, categorie socioprofesională identică) i se opune însă ceea ce am putea numi încrucișarea criteriilor. Adică, dacă pe lângă „trimiterile” homogamice (de ordin sociocultural), avem în vedere și intervenția variabilelor și a mecanismelor psihologice (vezi 5.3.) în procesul de selecție a partenerului, e greu de găsit o persoană (concretă, și nu abstractă) care să îndeplinească toate condițiile. În unul și același individ se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în iubire, talia și configurația corporală a femeilor și bărbaților sunt puse în legătură cu potențialul de reproducere etc. Afinitățile elective se grupează totuși la scară statistică, așa cum am văzut, după unele linii de forță, în primul rând potrivit criteriilor de homogamie socioculturală. Pe fundalul acestora, și uneori în consens strict cu ele, operează și alți factori de natură psihologică și de psihologie socială. 5.3.1. Transferul de excitabilitate nervoasă (arousal)tc "5.3.1. Transferul de excitabilitate nervoasă (arousal)" Cercetări experimentale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cum sunt cele de afecțiune și control, trece în prim-plan. Comportamentul cotidian concret cere o anumită diversitate, prospețime, așa încât cei doi pot fi altfel în manifestări de detaliu, dar nu opuși, ci complementari. Având în vedere complexitatea similarității (spațială, socioculturală, psihică) despre care am discutat, adăugând încă o componentă importantă a ei și a cărei relevanță a fost demonstrată experimental, respectiv familiaritatea optimă, apare limpede că în comparația similaritate-complementaritate, prima este categoric decisivă. Familiaritatea optimă vrea să desemneze faptul că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
oferi cele mai prețioase (din punctul tău de vedere) bunuri și servicii. Mulți teoreticieni consideră, de aceea, că mariajul este unul dintre cele mai elocvente ilustrări ale validității teoriei schimbului în relațiile umane. Din perspectiva acestei teorii, similaritatea de statute socioculturale, de trăsături de personalitate și de atitudini, ca și complementaritatea nevoilor sunt cele mai importante tipuri de schimburi maritale. J. Scanzoni (1972) afirmă că deplasarea de la controlul familiei în selectarea partenerului la controlul individual (de fapt al interacțiunii dintre parteneri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mult în țările ce își restructurează economia. Corecția fundamentală ce a fost adusă mai ales celei de-a doua ipoteze a lui Engel este că mijloacele de subzistență (hrană, îmbrăcăminte, locuință etc.) nu sunt ceva fix și absolut, ci definite sociocultural, e adevărat că mai ales în țările dezvoltate. În marile metropole occidentale, bunăoară, cu deosebire la anumite categorii socioprofesionale, automobilul apare mai degrabă ca o necesitate decât ca un lux. Din unghiul de vedere sociologic interesează modurile de organizare a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
terminarea școlii ei se gospodăresc singuri. Tot mai multe persoane, și îndeosebi femeile, preferă însă să nu se căsătorească niciodată. Stilul de viață de persoană tânără singură este destul de răspândit acum în Occident. Acest stil reflectă creșterea independenței economice și socioculturale a femeii, ceea ce îi asigură securitate și în afara mariajului. Pe de altă parte, accesul aproape nelimitat la contraceptive permite o activitate sexuală fără costurile căsniciei. Multe femei tinere și mulți bărbați tineri optează pentru o carieră profesională în locul celei familiale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
altcineva decât partenerul conjugal sau de dragoste, cu o persoană puțin sau deloc cunoscută, atractivitate și senzualitate fără sentimente, obligații, frivolități și altele de acest gen. Activitatea sexuală premaritală, sociosexualitatea, în general, este, după cum s-a mai sugerat, puternic marcată sociocultural. Schimbări majore, cum ar fi trecerea indivizilor dintr-o cultură în alta, afectează radical și problema sexuală. De exemplu, studenții americani de origine chineză manifestă atitudini și comportamente sexuale mult mai permisive comparativ cu omologii lor din China. Cu cât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]