343 matches
-
în grilă, sunt stabilite, pentru perioada de referință, de consiliul administrativ, la propunerea regizorului artistic, a dirijorului sau a coregrafului, în funcție de numărul activităților solistice ale salariatului respectiv din luna precedentă. ... (2) Nominalizarea salariaților care beneficiază de indemnizațiile specifice pentru activitate solistică și stabilirea procentului indemnizației, în limitele prevăzute în grilă, se aprobă trimestrial prin hotărâre a consiliului administrativ. ... (3) În situațiile în care activități solistice sunt distribuite salariaților care ocupă funcții de instrumentist, artist instrumentist, balerin, dansator, corist, artist liric, aceștia
NORME METODOLOGICE din 10 decembrie 2008 privind evaluarea personalului artistic, tehnic şi administrativ de specialitate din instituţiile de spectacole sau concerte în vederea stabilirii salariilor de bază. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206387_a_207716]
-
ale salariatului respectiv din luna precedentă. ... (2) Nominalizarea salariaților care beneficiază de indemnizațiile specifice pentru activitate solistică și stabilirea procentului indemnizației, în limitele prevăzute în grilă, se aprobă trimestrial prin hotărâre a consiliului administrativ. ... (3) În situațiile în care activități solistice sunt distribuite salariaților care ocupă funcții de instrumentist, artist instrumentist, balerin, dansator, corist, artist liric, aceștia vor beneficia de indemnizația specifică pentru activități solistice în condițiile prevăzute la alin (2). ... Articolul 38 (1) Pentru personalul administrativ de specialitate cuantumul indemnizațiilor
NORME METODOLOGICE din 10 decembrie 2008 privind evaluarea personalului artistic, tehnic şi administrativ de specialitate din instituţiile de spectacole sau concerte în vederea stabilirii salariilor de bază. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206387_a_207716]
-
în grilă, se aprobă trimestrial prin hotărâre a consiliului administrativ. ... (3) În situațiile în care activități solistice sunt distribuite salariaților care ocupă funcții de instrumentist, artist instrumentist, balerin, dansator, corist, artist liric, aceștia vor beneficia de indemnizația specifică pentru activități solistice în condițiile prevăzute la alin (2). ... Articolul 38 (1) Pentru personalul administrativ de specialitate cuantumul indemnizațiilor de conducere specifice, pentru perioada de referință, se stabilește distinct, de către directorul general/directorul instituției de spectacole sau concerte, cu aprobarea autorității în subordinea
NORME METODOLOGICE din 10 decembrie 2008 privind evaluarea personalului artistic, tehnic şi administrativ de specialitate din instituţiile de spectacole sau concerte în vederea stabilirii salariilor de bază. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206387_a_207716]
-
fi folosit pentru multe alte dansuri datorită acordajului permisiv. Caracteristice îi sunt sonoritățile extraordinar de fine și dulci datorate în parte acordajului, în parte tehnicii instrumentale. Totodată acest tip de "gamelan" încorporează un instrument numit "terompong" și care are rol solistic în cadrul ansamblului. Acesta este alcătuit dintr-un lung șir de gonguri dispuse orizontal. Ansamblul mai încorporează și instrumentul cu coarde numit "rebab" dar și câteva flaute din bambus "suling". "Gamelan Gambuh" - unul dintre cele mai antice tipuri de orchestră existente
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
progresiv, ce face adeseori apel la mijloacele muzicii culte (înțeleasă de muzicienii rock în chipuri mai mult sau mai puțin oportune, ceea ce aduce la o atitudine rezervată din partea mediului muzical academic). Este epoca unei mari diversificări stilistice, a momentelor instrumentale solistice extinse (aducând cu desfășurările de acest fel din lumea muzicii de jazz). Se cuvin amintiți ca promotori ai acestui stil: Genesis, Yes, King Crimson, Emerson, Lake and Palmer, Van der Graaf Generator, Renaissance (Marea Britanie), Amon Düül II, Can (Germania), Captain
Muzică rock () [Corola-website/Science/298419_a_299748]
-
orchestră. El ajunge la alternanța de trei mișcări, o parte lentă cantabilă fiind încadrată de două părți cu mișcarea rapidă (model asemănător uverturii italiene din concepția contemporanului său Alessandro Scarlatti). Aceasta este forma ce se va impune în desfășurarea concertului solistic până în zilele noastre. De aici reies primele „concerti” care se afirmă clar în culegerea op.8 - publicată postum în 1709 ¬-, când vioara se desparte de grupul concertino, fiind instrument solist, având ca acompaniament un ansamblu orchestral restrâns: Concerti grossi con
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
instrument solist, având ca acompaniament un ansamblu orchestral restrâns: Concerti grossi con una pastorale per il santissimo Natale. Concertul în re minor pentru vioară, orchestră de coarde și cembalo - se găsește în op.8 ¬- este considerat ca fiind primul concert solistic cu acompaniament din istoria genului. Torelli a conturat trăsăturile exterioare, a stabilit forma și principiul concertului pentru solist, dar intensitatea expresivă caracteristică acestui gen se observa începând de la Vivaldi. Totul se explică prin deosebirile de temperament, clar reliefate, dintre cei
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
PCUS din anul 1979. După marele succes de la Tokio, urmează o fructuoasă activitate concertistică. Maria Bieșu evoluează pe scena Teatrului Bolșoi din Moscova și pe scenele teatrelor de operă din Paris, Sydney, Tokio, Varșovia, Helsinki, Tbilisi, Leningrad etc. Susține turnee solistice în orașe din Japonia, Australia, Cuba, Israel. Piscurile creației sale licrice le-a cucerit alături de regizorii Eugen Platon, Eleonora Constantinov și Mihai Timofti, dirijorii L. Hudolei, I. Alterman, L. Gavrilov, A. Mocialov și Alexandru Samoilă. Maria Bieșu a decedat pe
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
cunoscut pentru renumitul său menuet), Antonio Salieri (cunoscut mai bine pentru rivalitea sa cu W. A. Mozart, decât pentru muzica sa) și Leopold Mozart (tatăl compozitorului). Genurile preferate de compozitori în perioada clasicismului muzical au fost simfonia, sonata și concertul solistic (se trage din concerto grosso, gen specific barocului muzical). La sfârșitul secolului al XVIII-lea, în Europa de Vest, apare o nouă mișcare în literatură, numită Romantism. La început de secol XIX această mișcare apare treptat și în muzică, însuși Beethoven fiind
Muzică clasică () [Corola-website/Science/306748_a_308077]
-
încărcătura afectivă a versurilor), uneori stabilitatea giusto-ului permițând folosirea efectului "behind beat" (decalaj de finețe între secția ritmică și intervenția solistului, care dă un relief ritmic aparte melodiei - termen preluat din limbajul muzicii de jazz). Însă cazul tipic implică încadrarea solisticii în pulsația ritmică; acest specific, căruia i se adaugă stilul puternic sincopat, aduce aminte de stilul "bossa nova" din jazz-ul latin. Comparația dintre maneaua veche și cea contemporană dezvăluie trei diferențe în materie de ritm și agogică: apariția sincopelor
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
patru componenți s-a afirmat în viață muzicală: Björn cu "Hootenanny Singers" la începutul anilor '60, Benny ca lider la "The Hep Stars", Agnetha înregistra din 1967, având deja la activ câteva hit-uri, iar Anni-Frid își construise o carieră solistica, în parte și cu ajutorul lui Benny, alături de care se află din 1970. În 1967, Bjorn și Benny au realizat prima lor melodie, iar spre sfârșitul anului au stabilit un parteneriat că și compozitori. Tot în această perioadă Benny a părăsit
ABBA () [Corola-website/Science/303320_a_304649]
-
grupului. După mulți ani de conviețuire, Benny și Frida se căsătoresc în 1978, pentru a divorța în februarie 1981, trei ani mai tarziu. Celălalt cuplu, Björn și Agnetha, căsătoriți în 1972, divorțează în 1979. Unul dintre motive a fost ambiția solistica a fetelor. În primăvara anului 1978, formația a susținut o campanie promoțională în SUA, unde melodia Take a Chance on Me s-a clasat pe locul 3. A urmat lansarea celui de-al șaselea album, "Voulez-Vous", ce conține melodiile "I
ABBA () [Corola-website/Science/303320_a_304649]
-
anul 1987 la Festivalul Național de Muzică Mamaia, iar un an mai târziu începe colaborarea cu Ansamblul «Doina» al Armatei. Alături de acest ansamblu începe o serie de turnee în țară și străinătate. Tot în acea perioadă este inclusă în echipa solistică a programelor barului Melody din București și începe o colaborare cu firma de impresariat Romagram. În 1993 a participat la Festivalul Național Mamaia cu piesa «Din tot ce a fost» și cucerește trofeul și premiul I. Piesa aparține lui Lucian
Luminița Anghel () [Corola-website/Science/303402_a_304731]
-
astfel aparițiile - pe disc, sau pe scenă -, încât ele să constituie evenimente muzicale așteptate cu interes crescând, de către o audiență care creștea continuu numeric. Asemenea grupului The Who, Led Zeppelin realizează combinația perfectă a grupului de trei instrumente cu vocea solistică. În anul 1974, formația si impresarul său întemeiază casa de discuri „Swan Song” sub auspiciile firmei „Atlantic Records”. Coloana sonoră a filmului "The Song Remains The Same" este constituită în principal din piesele albumului "The Song Remains The Same" editat
Led Zeppelin () [Corola-website/Science/302456_a_303785]
-
realizat “Visul Toboșarului”, un poem simfonic, într-un spectacol de world-muzică care a rămas pentru todeauna întipărit în mintea spectatorilor. Începând cu 1992, (când Țăndărică participa cu un clip, pentru Germania, la «Cerbul de Aur») își edifica propria carieră, așadar solistică. Un single și un LP (cu compoziții proprii, avându-l inclusiv solist vocal! - «Lipan Connection»), iar din 1999 apare cu proiecte ample (însoțite de transpuneri discografice ale coloanelor sonore) inițiate și dezvoltate într-un spirit al muzicii românești tradiționale, identitare
Ovidiu Lipan () [Corola-website/Science/303562_a_304891]
-
la vârsta de 13 ani. A fost rănit în timpul luptelor din primul rărboi mondial, nevoit fiind apoi să-și readapteze tehnica violonistică. În 1943 a înfințat împreună cu Marguerite Long "Concursul Internațional Marguerite Long - ", concurs pentru vioară și pian. Pe lângă activitatea solistică, Thibaud a fost un foarte cunoscut interpret de muzică de cameră, în special ca și component al unui trio cu pian alături de pianistul Alfred Cortot și violoncelistul Pablo Casals. A susținut turnee de concerte împreuna cu pianiștii Yves Nat și
Jacques Thibaud () [Corola-website/Science/304049_a_305378]
-
Crystal" (1971) a formației britanice Emerson, Lake & Palmer. Metrul folosit este formula 1, repartizat astfel: 3+3+2+2+2. Compoziția cuprinde o scurtă introducere (care se reia mai apoi pentru a delimita diferite părți ale piesei), cuplete, un refren, momente solistice ale chitarei și sintetizatorului, un refren și o coda ("free time"); prin urmare, se propune o structură dintre cele mai des întâlnite în muzica rock. Piesa a fost apreciată în epocă, dar și mai târziu, ca fiind una dintre cele
Lume albă () [Corola-website/Science/312651_a_313980]
-
spectacol de muzică și dans, construit pe baza pieselor regăsite în codice. A fost aleasă ilustrarea zilei unei nunți; astfel, s-a apelat la un repertoriu variat - pe alocuri, evadând din cadrul codicelui - cuprinzând dansuri sătești, piese instrumentale, motete, madrigaluri, arii solistice ș.a. Pentru autenticitatea spectacolului, o parte din instrumentiști, cântăreți și dansatori au fost aleși dintre artiștii populari ai satelor transilvane; instrumentiștii au avut chiar scurte momente de improvizație. Spectacolul a fost susținut în Sibiu, Cluj și București (cel din urmă
Codex Caioni () [Corola-website/Science/311547_a_312876]
-
dirijate de maestrul Paul Popescu, fost dirijor al Operei Române și al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Române. Începând cu 1997 până în 2004, s-a ocupat cu pregătirea în calitate de dirijor, Ansamblul vocal al Companiei Operettenbühne Wien. A susținut de asemenea, roluri solistice în cadrul spectacolelor acestei companii. Exemple: St.Brioche în Die Lustige Witwe (în peste 100 de spectacole) Marchese Cavalotti în Masche in Blau Pelegrin în Der Graf von Luxemburg Dr. Blind, Advokat în Die Fledermaus ș.a. Împreună cu Ansamblul vocal al Companiei
Stelică Muscalu () [Corola-website/Science/311674_a_313003]
-
concertistică pentru a-și perfecționa tehnica relansându-se apoi ca un gigant al pianisticii secolului al XX-lea. Pe parcursul celui de al doilea război mondial cariera lui s-a desfășurat doar în Statele Unite unde primește cetățenia în 1946. Pe lângă activitatea solistică s-a ocupat și de muzica de cameră, printre partenerii săi numărându-se Eugène Ysaye (1858-1931), Gregor Piatigorsky (1903-1976), Jascha Heifetz (1901-1987) și Henryk Szeryng (1918-1988). A refuzat să cânte în Germania postbelică pentru că membrii familiei sale au fost exterminați
Arthur Rubinstein () [Corola-website/Science/311746_a_313075]
-
renumele de specialist al vremii sale în interpretarea lui Bach. De atunci a înregistrat studiile lui Chopin și ultimele sonate pentru pian de Franz Schubert. Actualmente lucrează la o noua ediție Urtext a sonatelor pentru pian de Beethoven. Pe lângă cariera solistică, activează cu regularitate ca interpret de muzică de cameră cu cvartetele Guarnieri și Budapest Quartet. Este de asemenea dirijor principal invitat al orchestrei Academy of St. Martin in the Fields, cu care a imprimat și concertat. În 8 martie 2004
Murray Perahia () [Corola-website/Science/311747_a_313076]
-
Interpretarea "bel canto" se caracterizează prin perfecțiunea echilibrului vocal, printr-un legato bine ponderat, un registru vocal ușor înalt, agilitate și flexibilitate de bună factură și un anumit timbru specific, ce ar putea fi caracterizat drept "dulce". Operele cu pasaje solistice lungi și ornamentație muzicală bogată, consistente în termeni de frazare muzicală alternativă, respectiv folosind cadenza, se pretează cel mai bine stilului "bel canto". În esență, "bel canto" pune accentul pe tehnica interpretării și nu pe volumul livrării muzicale. Astfel, unul
Bel canto () [Corola-website/Science/311259_a_312588]
-
în tarafuri, ansambluri sau orchestre; improvizația se produce la mai multe niveluri (de exemplu, gradul de spontaneitate al execuției la țambal este foarte mare, rolul fiind delimitat similar cu susținerea ritmică în orchestra barocă de către basul continuu), între care improvizația solistică are o pondere variabilă în funcție de prezența unui cântăreț (situația este similară cu cea din jazz). Secția ritmică din muzica populară cuprinde cel mai adesea un contrabas și un țambal (înlocuit mai rar cu un pian), cărora se pot adăuga un
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
interpretarea pe mai multe voci), între care: vioara, mandolina (mai rar), bouzouki, clarinetul, taragotul, specii diverse de flaute și fluiere, saxofonul (alto sau tenor), naiul, trompeta ș.a. După cum s-a mai spus, și instrumentele polifonice de acompaniament pot susține momente solistice: țambalul (cel mai adesea, în introducerea pieselor), acordeonul, chitara și pianul (foarte rar). Îndeosebi muzica instrumentală poate împrumuta instrumente întâlnite în fanfare - diverse alămuri (trompetă, goarnă, trombon, tubă, fligorn, eufoniu ș.a.) și percuții caracteristice (tobă mare, tobă mică, fuscinel) -, dar
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
a luat o nouă turnură. A devenit trupa Flapo (A. Zărnescu, Romeo Beianu, Jerry Schwartz - formația a încercat mai mulți clapiști , dar niciunul permanent) și acompania majoritatea soliștilor și a cântecelor de grup. Alexandru Zărnescu a apărut și cu activitate solistica ("Dor de Eminescu", "Castelul", "Dusă-i tinerețea"). Membrii Flapo aveau și un microrecital în cadrul cenaclului, în care fiecare devenea solist, interpretând piese internaționale: The Beatles, Ștevie Wonder, Ricchi e Poveri ș.a. . Din 1973 (prima oara) până în 1985 (ultima oară) au
Cenaclul Flacăra () [Corola-website/Science/309605_a_310934]