3,952 matches
-
Împlinire (1942). O viață întreagă sub semnul sonetului semnifică mai mult decît preferința durabilă pentru o anumită formă, transformă forma în obsesie și tipar creator. La vîrsta de 18 ani Pillat își dezvăluia fondul poetic adînc într-un grupaj de sonete (În toamnă); începutul lungului drum al poeziei pillatiene arăta astfel: „Pustie e grădina, pustie casa toată În care o iubire crescuse an de an. Ce mari sunt azi copacii! Sub ramuri de castan, Pridvorul alb în frunză de iederă înoată
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
leac, să privilegieze la nesfîrșit decorul autumnal. Ce îl împingea pe tînărul aflat în splendoarea fericită a celor 18 ani și promis unui destin glorios să se înscrie prematur în tabăra celor sceptici și învinși? Vom afla mai tîrziu răspunsul. Sonetul transcris dezvăluia, în scriitură încă naivă, cifrul poeziei pillatiene, un cifru de descurajare victorioasă, de îmbătare cu melancolie. Curînd, poetul va modifica sonetul clasic construind o formă specifică, tot mai frecventă în poezia sa de maturitate: poezia cu patru strofe
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
destin glorios să se înscrie prematur în tabăra celor sceptici și învinși? Vom afla mai tîrziu răspunsul. Sonetul transcris dezvăluia, în scriitură încă naivă, cifrul poeziei pillatiene, un cifru de descurajare victorioasă, de îmbătare cu melancolie. Curînd, poetul va modifica sonetul clasic construind o formă specifică, tot mai frecventă în poezia sa de maturitate: poezia cu patru strofe, fiecare de cîte patru versuri, scrisă de obicei în amplul alexandrin românesc. Odată cu volumul Pe Argeș în sus (1923) și cu cele afine
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
poezia sa de maturitate: poezia cu patru strofe, fiecare de cîte patru versuri, scrisă de obicei în amplul alexandrin românesc. Odată cu volumul Pe Argeș în sus (1923) și cu cele afine (Satul meu - 1923, Biserica de altădată - 1926), forma de „sonet adaptat“, de sonet pentru uz propriu, devine tot mai frecventă; piesele esențiale din volumul ce-l va consacra pe Pillat (Florica, Vîrful dealului, Castanul cel mare, Cămara cu fructe. Odaia bunicului etc.) adoptă această variantă de mesaj concentrat. Asemănarea cu
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
maturitate: poezia cu patru strofe, fiecare de cîte patru versuri, scrisă de obicei în amplul alexandrin românesc. Odată cu volumul Pe Argeș în sus (1923) și cu cele afine (Satul meu - 1923, Biserica de altădată - 1926), forma de „sonet adaptat“, de sonet pentru uz propriu, devine tot mai frecventă; piesele esențiale din volumul ce-l va consacra pe Pillat (Florica, Vîrful dealului, Castanul cel mare, Cămara cu fructe. Odaia bunicului etc.) adoptă această variantă de mesaj concentrat. Asemănarea cu tipul de poezie
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
etc.) adoptă această variantă de mesaj concentrat. Asemănarea cu tipul de poezie preferat de Alecsandri sare în ochi și leagă astfel direct Pe Argeș în sus de Pasteluri. Revendicarea sfidătoare a lui Alecsandri i-a pus lui Pillat pecete distinctă. Sonetul ușor amplificat ocupă un loc central în volumele celebre; s-a răspîndit și în volumele următoare, transformîndu-se într-o „marcă poetică Pillat“ prin frecvență și prin valoarea pieselor ce îl ilustrează: „ Tot mai miroase via a tămîios și coarnă, Mustos
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
Nu e amurgul încă, dar ziua e pe rod, Și soarele de aur dă-n pîrg ca o gutuie. Acum - omidă neagră - spre poama lui se suie, Tîrîș, un tren de marfă pe-al Argeșului pod“ (În vie). Față de autumnalul sonet de tinerețe, toamna din Pe Argeș în sus s-a făcut grea, de culori și substanț e intense, plină de amănunte materiale. Tristețea emfatică de la 1910 a căpătat, în 1923, accente aluzive, discrete, expuse în simboluri ușor descifrabile. Din faza
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
o formă nouă. Fiecare poezie are două strofe a cîte patru versuri. În contrast calculat cu lumea cenușie și dură prezentă în catrene, poetul optează pentru cel mai nobil vers, pentru endecasilabul iambic, întorcînd oarecum pe dos lumea tradițională a sonetului, înlocuită aici de cea a tristeții și a resemnării, proprie milioanelor de nedreptățiți ai sorții: Cu mîna stau la gură și tăcută, Desculță și cu părul sub basma. Nu te uita la fața mea trecută- Pe vremi la horă înflorea
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
corpurile metalice străbătute de un flux magnetic variabil. Miercuri, 12 februarie George Meredith Se împlinesc 175 de ani de la nașterea scriitorului englez George Meredith. A scris romane de observație socială și psihologică, satirizând aristocrația britanică („Calvarul lui Richard Feverel“, „Egoistul“), sonete elegiace („Dragoste modernă“) și poeme de factură spiritualistă. Joi, 13 februarie Richard Wagner Acum 120 de ani a murit Richard Wagner, compozitor, dramaturg, dirijor, teoretician de artă, scriitor și eseist german, una dintre cele mai proeminente figuri ale romantismului. A
Agenda2003-6-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280669_a_281998]
-
urmă s-a născut omul de cultură român Gheorghe Asachi, întemeietor al învățământului (1813), al presei („Albina Românească“) și al teatrului românesc în Moldova. În plus, a creat o adevărată „industrie“ a tipăriturilor: editură, tipografie, fabrică de hârtie. A scris sonete, fabule, balade, poeme fantastice, influențate de clasicism și de preromantism, drame și nuvele istorice. Luni, 3 martie IANCU VĂCĂRESCU Acum 140 de ani a murit poetul român Iancu Văcărescu. Membru al „Societății literare“ și al „Asociației literare“, a sprijinit începuturile
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
celei mai interesante părți din poezia sa o imagine în oglindă, sub forma stilizării superioare. A doua fază a poeziei pillatiene descinde din prima, seamănă uneori frapant cu ea, dar lectura prin suprapunere evidențiază o nouă etapă de esențe concentrate. Sonetele pe teme antice din volumul Scutul Minervei (1933), ca și cele din Împlinire (1942), lasă senzația de revenire, dar de revenire la un nivel elevat; aerul lor e aseptic, polisat, și ne plasează în altă atmosferă, aproape imaterială; avem a
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
antice din volumul Scutul Minervei (1933), ca și cele din Împlinire (1942), lasă senzația de revenire, dar de revenire la un nivel elevat; aerul lor e aseptic, polisat, și ne plasează în altă atmosferă, aproape imaterială; avem a face cu sonete de gradul doi, cu „sonete ale sonetelor“, cu aproximarea „ideii platonice“ de sonet. Replica pe care ultimul Pillat a dat-o poeziei sale de pînă în jurul anului 1930 a fost una a concentrării, a epurării; nu a reușit întotdeauna, dar
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
1933), ca și cele din Împlinire (1942), lasă senzația de revenire, dar de revenire la un nivel elevat; aerul lor e aseptic, polisat, și ne plasează în altă atmosferă, aproape imaterială; avem a face cu sonete de gradul doi, cu „sonete ale sonetelor“, cu aproximarea „ideii platonice“ de sonet. Replica pe care ultimul Pillat a dat-o poeziei sale de pînă în jurul anului 1930 a fost una a concentrării, a epurării; nu a reușit întotdeauna, dar tendința generală se lasă ușor
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
și cele din Împlinire (1942), lasă senzația de revenire, dar de revenire la un nivel elevat; aerul lor e aseptic, polisat, și ne plasează în altă atmosferă, aproape imaterială; avem a face cu sonete de gradul doi, cu „sonete ale sonetelor“, cu aproximarea „ideii platonice“ de sonet. Replica pe care ultimul Pillat a dat-o poeziei sale de pînă în jurul anului 1930 a fost una a concentrării, a epurării; nu a reușit întotdeauna, dar tendința generală se lasă ușor surprinsă. Altfel
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
senzația de revenire, dar de revenire la un nivel elevat; aerul lor e aseptic, polisat, și ne plasează în altă atmosferă, aproape imaterială; avem a face cu sonete de gradul doi, cu „sonete ale sonetelor“, cu aproximarea „ideii platonice“ de sonet. Replica pe care ultimul Pillat a dat-o poeziei sale de pînă în jurul anului 1930 a fost una a concentrării, a epurării; nu a reușit întotdeauna, dar tendința generală se lasă ușor surprinsă. Altfel nu s-ar explica formula celor
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
dat-o poeziei sale de pînă în jurul anului 1930 a fost una a concentrării, a epurării; nu a reușit întotdeauna, dar tendința generală se lasă ușor surprinsă. Altfel nu s-ar explica formula celor mai interesante poezii din ultima fază - sonete, numeroase și cu structură interioară variată, poemele într-un vers, diminuarea drastică a discursivului. Tema recurentă a țărmurilor mediteranee și a Greciei clasice ia uneori forme noi și ingenioase. Volumul Balcic a construit pe teritoriu național o Grecie antică pentru
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
Ioan Holban Sonetul, spunea, cu dreptate, jucînduse puțin, Stefan Aug. Doinaș este „o instituție italiană, cu sucursale în toată Europa, la fel ca papalitatea“. Sucursala de la noi s-a deschis în secolul XIX, cu Asachi, Ion Heliade Rădulescu, Macedonski și, firește, Eminescu, apoi
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
în secolul XIX, cu Asachi, Ion Heliade Rădulescu, Macedonski și, firește, Eminescu, apoi s-a consolidat, în modernitate, prin Vasile Voiculescu, Al. Philippide, Blaga, Arghezi, Ion Barbu, Ion Pillat, G. Topîrceanu, Mihai Codreanu; frapantă este soarta pe care o are sonetul în poezia noastră de azi pentru că, iată, deși e o specie care părea că aparține unor paradigme lirice demult apuse, „tiparul“ revine, este reluat intens, cu pasiune aproape, de poeți precum Nina Cassian, Constanța Buzea, Leonid Dimov, Serban Foarță, Tudor
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
paradigme lirice demult apuse, „tiparul“ revine, este reluat intens, cu pasiune aproape, de poeți precum Nina Cassian, Constanța Buzea, Leonid Dimov, Serban Foarță, Tudor George, Emilian Marcu, Grigore Hagiu, Ion Horea, Radu Cârneci (care e și autorul unei Antologii a sonetului românesc), Teodor Pîcă, Aurel Rău, Dan Botta, Horia Bădescu, cu ale sale Ronsete etc. Printre aceștia, Horia Zilieru care, după mai multe „tatonări“ preliminare, mai ales, în volumul Doamna cu sonetul, consacră sonetului ultima sa carte, Manuscrisul de la Înviere (Editura
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
Radu Cârneci (care e și autorul unei Antologii a sonetului românesc), Teodor Pîcă, Aurel Rău, Dan Botta, Horia Bădescu, cu ale sale Ronsete etc. Printre aceștia, Horia Zilieru care, după mai multe „tatonări“ preliminare, mai ales, în volumul Doamna cu sonetul, consacră sonetului ultima sa carte, Manuscrisul de la Înviere (Editura Junimea, 2013). Dincolo de opțiunea pentru „forma fixă“, în care se regăsește alături de „modelele“ sale, declarate în dese rînduri (Eminescu, Arghezi și Ion Barbu) - și, pentru a întări toate acestea, Horia Zilieru
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
care e și autorul unei Antologii a sonetului românesc), Teodor Pîcă, Aurel Rău, Dan Botta, Horia Bădescu, cu ale sale Ronsete etc. Printre aceștia, Horia Zilieru care, după mai multe „tatonări“ preliminare, mai ales, în volumul Doamna cu sonetul, consacră sonetului ultima sa carte, Manuscrisul de la Înviere (Editura Junimea, 2013). Dincolo de opțiunea pentru „forma fixă“, în care se regăsește alături de „modelele“ sale, declarate în dese rînduri (Eminescu, Arghezi și Ion Barbu) - și, pentru a întări toate acestea, Horia Zilieru schițează un
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
poetic, în efluvii de nume, simboluri, jocuri de cuvinte, culori, figuri exotice, fie se angajează în labirintul de semne, cu riscul rătăcirii, al eșecului decriptării, cu inevitabilul și supărătorul „stop joc“. Horia Zilieru își construiește poemele, începînd chiar de la tiparul sonetului (rime alternate, ritm iambic/endecasilabic, două catrene și două terțete, vers din unsprezece silabe, nuclee tonale etc.), le lucrează și nu se lasă ademenit de cîntecele de sirenă ale „inspirației“ și improvizațiilor de tot felul; între poeții care citesc înainte de
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
drumul fără martori” (p. 7). Biograficul și cotidianul fiind conținute în însăși ideea jurnalului liric, rămâne de detectat cel de-al treilea: aluzia culturală. Mai puțin manifestă aici, ea nu lipsește totul. Să numărăm versurile. Sunt exact paisprezece. „Caroserie” de sonet. Dacă adăugăm și precizia ritmului (care convoacă în memorie dacă nu direct teatrul shakespearian, cel puțin traducerile din teatrul shakespearian) ecuația devine clară, iar comentariile - inutile. Ion Horea își asumă propria dramă raportându-se la modelul absolut al dramatismului (nu
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
să mai explic de ce). E limpede că sistemul de aluzii intertextuale pus în pagină de Ion Horea nu scontează detașarea prin ironie. Altele sunt resorturile sale. Dacă tot am ajuns la referințe, merită notat că ele nu se rezumă la sonetele lui Eminescu: întâlnim, pe lângă „povești și doine, ghicitori, eresuri” (p. 30) sau „n-or să vie iară” (p. 33), și alte irizări livrești, de la „sure văi de chaos” (p. 19) la „turma gândurilor” (p. 21). Sunt, toate, forme de potențare
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
băutură? De ce, alături de călimară, stă, în imaginarul public, și un nelipsit clondir sau o pântecoasă carafă? De ce e perceput scriitorul ca parte a unui sistem de vase comunicate, în care torni la un capăt vin și la celălalt iese rondelul, sonetul, madrigalul, gazelul sau balada? Și, mai ales, de ce o astfel de activitate e privită cu oprobriu, într-o lume și într-o țară în care alcoolismul e mai mult decât un pericol, fiind un adevărat flagel? Din păcate, răspunsul se
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]