299 matches
-
ai plecat tu. După revoluție, a stat o vreme ascuns în pădure, la Șoptireanca, apoi l-au cerut oamenii iar la Județeană. A ieșit, pe bune, la primele alegeri. Era om bun... Numai că... Așa se zice, l-a luat sorbul! O îngână, mai serios, mai în glumă: - L-a luat sorbul... Spuneai de stejarul ăla. Dacă l-o fi luat și pe el sorbul? Dar pe aici n-a trecut oare sorbul? Mai poți să spui cuiva că a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pădure, la Șoptireanca, apoi l-au cerut oamenii iar la Județeană. A ieșit, pe bune, la primele alegeri. Era om bun... Numai că... Așa se zice, l-a luat sorbul! O îngână, mai serios, mai în glumă: - L-a luat sorbul... Spuneai de stejarul ăla. Dacă l-o fi luat și pe el sorbul? Dar pe aici n-a trecut oare sorbul? Mai poți să spui cuiva că a fost port? Că venea pasagerul cu care am mers de atâtea ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pe bune, la primele alegeri. Era om bun... Numai că... Așa se zice, l-a luat sorbul! O îngână, mai serios, mai în glumă: - L-a luat sorbul... Spuneai de stejarul ăla. Dacă l-o fi luat și pe el sorbul? Dar pe aici n-a trecut oare sorbul? Mai poți să spui cuiva că a fost port? Că venea pasagerul cu care am mers de atâtea ori? Cu care în cele din urmă am și plecat de la voi... - A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Numai că... Așa se zice, l-a luat sorbul! O îngână, mai serios, mai în glumă: - L-a luat sorbul... Spuneai de stejarul ăla. Dacă l-o fi luat și pe el sorbul? Dar pe aici n-a trecut oare sorbul? Mai poți să spui cuiva că a fost port? Că venea pasagerul cu care am mers de atâtea ori? Cu care în cele din urmă am și plecat de la voi... - A fost, într-adevăr, și portul nostru, oftă Magda. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Asta ați făcut cu revoluția voastră.Vor veni cei de după voi și or să întrebe: asta e România pe care tot o slăviți? Ciozvârtele astea? Scheletul ăsta care de abia se mai ține... Și ce-o să răspundeți? Că a trecut sorbul?! Întinse mâna și-l mângâie încet pe frunte, pe obraji, pe bărbie. Parcă îi descoperea chipul, parcă îl desena din sângeriul amurgului care înghițise biserica de dincolo de Dunăre. Dădu să se veselească. - Dacă o ții tot așa, cu logica asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Replace all! Izbucni apoi în râs. O îndepărtă, privind-o nedumerit: - O rață sălbatecă. Speriată, săraca, n-ai văzut? Chicoti și ea. Își trecu mâinile prin plete, aranjându-le. - Ce chestie! M-am speriat. Credeam că chiar a venit peste noi sorbul ăla. Cât despre ăla din Baltă... S-au făcut și cântece cu el. Un fel de folclor, încă de dinainte. Am pomenit de Păstrămaț ăla. Tu nu cred că-l știi... Dădu să-l prindă de braț, să se cuibărească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
sorb după fetele care se duc singure în Baltă, în Ghiol la Lintițaru. Dacă aș sta să-ți înșir câte se mai spun despre el... Mai toți copiii fără tată de pe aici zice că-s făcuți cu Chiru ăla, cu sorbul fetelor. S-a făcut o întreagă mitologie cu el și cu ce face el în Baltă. Pe vremea lui Ceaușescu nu puteai să vorbești de d-alde d’astea, că dădeai de belea.Te băga la misticism, la defetism. Păstrămaț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Dar și despre tine se vorbește că... - Că sunt vre-o unul din ăia ai Chirului, nu? Că, de fapt, am murit atunci, când am plecat dintre voi. Că m-am dus în Ghiol la Lintițaru și m-a luat sorbul?! De când am venit în România tot îmi dau telefoane să dispar, să mă-ntorc de unde am venit, că aicea sunt mort. Goncea tot asta mi-a transmis, prin Burtăncureanu ăla. Că sunt mort, orice-aș face! Magda chicoti: - Dar e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
relevă în chip obiectiv o personalitate de prim rang a literaturii noastre moderne, exercitând o influență activă asupra dramaturgiei posterioare. Viziunea caragialistă asupra caracterelor , a raporturilor dintre comic și tragic, a inspirat în mare măsură operele dramatică a lui Mihail Sorbul Patima roșie și Dezertorul. Autorul le-a intitulat „comedii tragice”, intuind una din direcțiile evoluției teatrului modern. Cu numai cinci personaje: Tofana, Sbliț, Castriș, Rudi și Crina, M. Sorbul izbutește să creeze în Patima roșie o acțiune captivantă, plină de
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
tragic, a inspirat în mare măsură operele dramatică a lui Mihail Sorbul Patima roșie și Dezertorul. Autorul le-a intitulat „comedii tragice”, intuind una din direcțiile evoluției teatrului modern. Cu numai cinci personaje: Tofana, Sbliț, Castriș, Rudi și Crina, M. Sorbul izbutește să creeze în Patima roșie o acțiune captivantă, plină de surprize. S-a observat că lumea din această piesă este o „lume dezaxată”, o umanitate bolnavă, „ o lume a crizei”. V. Brădățeanu a remarcat că dramele acestei lumi sunt
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
și a omului de prisos, Sbliț semnifică un protest împotriva unei lumi rău alcătuite, asupra căreia reflectează cu amar și sarcasm, dar și cu umor. Comedia tragică Dezertorul aduce pe scenă lumea mahalalei, din care Caragiale luase situațiile comice. Mihail Sorbul prezintă drama „mahalagiului” Silvestru Trandafir, bucureștean de la periferie, cu suflet mare. La această trăsătură Sorbul adaugă expresiile, vulgarizările și accentul limbajului specific mahalalei, procedeu preluat de la I. L. Caragiale. Având, ca și Caragiale, o mare vocație pentru teatru, Mihail Sorbul dovedește
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
căreia reflectează cu amar și sarcasm, dar și cu umor. Comedia tragică Dezertorul aduce pe scenă lumea mahalalei, din care Caragiale luase situațiile comice. Mihail Sorbul prezintă drama „mahalagiului” Silvestru Trandafir, bucureștean de la periferie, cu suflet mare. La această trăsătură Sorbul adaugă expresiile, vulgarizările și accentul limbajului specific mahalalei, procedeu preluat de la I. L. Caragiale. Având, ca și Caragiale, o mare vocație pentru teatru, Mihail Sorbul dovedește o bună știință a plasării replicilor, a notării minuțioase, a exactității gesturilor și indicațiilor scenice
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Mihail Sorbul prezintă drama „mahalagiului” Silvestru Trandafir, bucureștean de la periferie, cu suflet mare. La această trăsătură Sorbul adaugă expresiile, vulgarizările și accentul limbajului specific mahalalei, procedeu preluat de la I. L. Caragiale. Având, ca și Caragiale, o mare vocație pentru teatru, Mihail Sorbul dovedește o bună știință a plasării replicilor, a notării minuțioase, a exactității gesturilor și indicațiilor scenice pe care le folosește în construirea personajelor. Prin „comediatragică”, Mihail Sorbul este considerat un precusor în contextul artei dramatice europene al secolului al XX
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
de la I. L. Caragiale. Având, ca și Caragiale, o mare vocație pentru teatru, Mihail Sorbul dovedește o bună știință a plasării replicilor, a notării minuțioase, a exactității gesturilor și indicațiilor scenice pe care le folosește în construirea personajelor. Prin „comediatragică”, Mihail Sorbul este considerat un precusor în contextul artei dramatice europene al secolului al XX-lea. O replică adusă personajului caragialesc este Mitică Popescu, personajul comediei Mitică Popescu de Camil Petrescu. Însuși autorul a precizat că Mitică Popescu are ca predecesor pe
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
din Vilna) are meritul de a ni-l fi făcut cunoscut”. Revista Punct nu excelează prin articole de estetică teatrală. Rubrica „Etuva” dedicată știrilor din teatru, se războiește însă constant cu „spectre hidoase” ca A. de Herz, Mircea Rădulescu, Mihail Sorbul, Victor Eftimiu sau Camil Petrescu, ultimii doi - colaboratori sporadici la Contimporanul. În numărul 3, Mihail Cosma semnează un articol nebulos și exaltat, în care pledează, în termeni marinettiști, cauza unui teatru nou („Vrem scena-bord în pană de motor” etc). Sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sentiment al neputinței de a-i înțelege, eu însumi deveneam un fel de duh grozav. Duh spăimos, pogorât peste ei cu amenințări dintr-un timp neînțeles, într-adevăr, de ei și care nu făcea altceva decât să-i tragă în sorbul patimii de a-i ucide doar. Mi-era atunci scârbă de mine, de timpul meu care ucidea țărani, de toate jocurile mele scriitoricești, de neputința mea de a ajunge vreodată până la sufletul acestui neam din oropsita noastră multilateral dezvoltată. Plecam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
se Închide și se deschide Între două rînduri de capete stadionul Dinamo poșta bătrînul Alexandru Cazaban ca un personaj din Forsyte Saga din Tei pînă-n Ștefan cel Mare am Împărțit pe din trei o pungă de caramele povești despre Mihail Sorbul filme de capă și spadă autobuzul cotește la dreapta pe Dorobanți În fundul curții locuia Vlad avea un setter roșu cu care mă Împrietenisem și o mamă de care mi-era frică eram cu zece ani mai bătrînă decît el abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dat din nou din picioare, deodată cu Enkim, dar apa curgea de acum din ce În ce mai iute. - Dă mai tare din picioarele alea, strigă Enkim și, din glasul lui, mi-am dat seama că Începea să se teamă. Și atunci, am văzut sorburile. Erau Încă departe, dar bulumacul luneca de-a dreptul spre ele. Undeva În apropierea lor, un morman de crengi și frunze Începu să se rotească, mai iute, și mai iute, după care se auzi un fel de sorbecăială, iar crengile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
dea seama ce fac. Pe urmă, am auzit că pe la mijlocul ei, marea se face așa de ușoară, Încât nu mai ține nici o luntre și nici chiar pe cel mai bun Înotător. Și, dacă scapi și de apa asta, te așteaptă sorburile uriașe, În care Marea cea mare se face pâlnie În jurul tău și te afundă de viu. - Cât de departe să fie puntea aia care duce spre Apus, Tuni? Nu știa să-mi spună. Ce rost ar fi avut să plece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și cifre, prin imagini care vin și pleacă-n vid, acolo unde zilnic moare Euclid / Zdrobit de-absurdul altor ecuații // În drumul de la minus către plus... Barbian, așadar, la nivelul expresiei îndeosebi - La țărm ascuns, sub văluri de opal, / În sorbul unor lumi matriciale, / La polul negativ, paradoxal, / Se proiectează-n scheme infernale / Mai multe variante de final -, poetul aduce, în planul conținutului, frământările dintotdeauna ale omului cu o sensibilitate exacerbată prin cunoaștere și-și construiește, în apa unei imperfecte lentile
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lui I. Budai Deleanu (1961), Creangă în publicațiile bănățene din trecut (1966), Eminescu în Banat (1964), Clasicii literaturii române în paginile revistei de limbă germană „Romänische Revue” (1970) ș.a. Pe baza unor documente din biblioteca proprie, a elaborat volumele Mihail Sorbul (1998, în colaborare cu Doina Iliescu) și Poetul Aron Cotruș. Întregiri pentru viață și operă (1999). Primul reprezintă singura cercetare consacrată dramaturgului care a trăit o vreme în Banat, la Lugoj. I. este cunoscut și ca cercetător al folclorului, numărându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
gândirea românească, București, 1968; Cornul de la Orăștie, Hunedoara, 1968; Geneza ideilor estetice în cultura românească (secolele XVI-XIX), Timișoara, 1972; Cultura și cărturarii bănățeni în deceniile Independenței, Timișoara, 1977; Curs de estetică generală, Timișoara, 1978; Centenar Eminescu. 1889-1989, București, 1989; Mihail Sorbul (în colaborare cu Doina Iliescu), Timișoara, 1998; Pagini din istoria esteticii românești, Timișoara, 1998; Poetul Aron Cotruș. Întregiri pentru viață și operă, Timișoara, 1999; Portrete Mihai Eminescu, Timișoara, 1999; O istorie deschisă a presei românești. 1575-1925, Timișoara, 1999. Culegeri: Cântece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
și dezvrăjirii, esențiale în economia noilor ideologii (și literare). Monologul este o formă de verticalitate și verticalizare ilicită. Încât, mă întreb dacă mai sunt posibile un autotelism al limbajului, o novalisiană pendulare între "a fi în lume" fără a părăsi sorbul vieții interioare și a monologa în prelungirea arhetipurilor individuale, o transdisciplinaritate care să sublimeze în spațiul poetic, fără ca asta să implice invazia operatorilor tehnici". De bună seamă, Dan Bogdan Hanu este, el însuși, un monologal care ține să își racordeze
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
interbelică se dezvoltă drama poetică și mitică, drama expresionistă și drama de idei sau drama psihologică, aducând teatrul românesc în sincronie cu cel european, reprezentat de Ibsen, Dürrenmatt, Cehov. Dramaturgii români cei mai cunoscuți sunt Lucian Blaga, Camil Petrescu, Mihail Sorbul, G.M. Zamfirescu, Al. Kirițescu, Victor Ion Popa. Dramaturgia românească postbelică este reprezentată de Radu Stanca, Horia Lovinescu, Dumitru Radu Popescu, Marin Sorescu, Matei Vișniec etc. 3.3.5. Genul dramatic. Modele de eseuri structurate Comedia: O scrisoare pierdută de I.L.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
realiza intenția de a urmări întreaga mișcare artistică și literară din țară și străinătate, C. se rezumă la colaborarea câtorva scriitori români: Oreste (Murmur de bal), Al. Macedonski (Ziua unei fete vrednice de lumea nouă, Ziua unui funcționar mijlociu), Mihail Sorbul (un fragment din drama istorică Letopiseți), N. N. Beldiceanu (O dragoste platonică), I. Chiru-Nanov (Fala Oprișenilor, fragment de roman). Alți colaboratori: Ion Al George, George Gregorian, Ion Dragoslav. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286345_a_287674]