2,631 matches
-
parcursuri, jurnaliștilor portughezi li s-a "oferit" o descindere în pulberea Bărăganului, relatată de d-na Carvalho drept cunoaștere a României profunde. Dânsa încearcă și o aproximare a specificității românilor: "Latini, da - însă nu exuberanți ca italienii, nici extrovertiți ca spaniolii. Sunt mai ponderați, asemenea nouă." În fine, și o imagine tonică: în Diário de Notícias din 11 ianuarie 2007, ambasadorul României înalță drapelul tricolor în fața sediului Comisiei Europene din Portugalia. Motiv de orgoliu special pentru U.S.R.: protagonistul fotografiei e diplomatul
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]
-
poporului român căruia i se cerea să plece i se răspunse că i s-a asigurat totul în România ca să rămână acolo. Pentru că între timp italienii aplică și ei programul și ai lor se întorc la rându-le acasă, iar spaniolii de afară se întorc și ei în Spania și în general toți se întorc pe la casele lor și nu vor să-i găsească acolo pe alții care le-au luat anterior locul. Totul păruse să fie OK până în 2013. Apoi
Lumina apusului by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/9043_a_10368]
-
Iar zona Oriente, de unde Expoziția Universală din 1998 dislocase un mizer cartier industrial, este acum un model de integrare a tendințelor de ultimă oră în urbanistica milenară a Lisabonei. Palmierii din oțel alb și sticlă mată ai gării proiectate de spaniolul Santiago Calatrava rimează perfect cu podul lung de 17 km azvârlit peste estuar, cu futurismul edificiilor, dar și cu Parcul Națiunilor și surprizele sale (de pildă, "vulcanii" din ceramică policromă ejectând coloane de apă). Elogiile de mai sus nu exclud
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
critic. Soliman, supranumit Magnificul, pentru faptele sale, a fost contemporan cu mari conducători creștini. Este vorba de Francisc I, regele Franței, Carol Quintul, împăratul Germaniei și creatorul acelui imperiu universal, ce conținea în sine și teritoriile din America, cucerite de spanioli și „unde soarele nu va apune niciodată”, cum se exprima acest monarh. În Moldova, în timpul domniei lui Soliman Magnificul, era domn Petru Rareș (1526-1538; 1541-1546). După încoronarea sa, la 30 septembrie 1520, Soliman a pus în aplicare planul său politic
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
autor ar arăta cam așa: "Trăsătura specific-negativă a românului e delăsarea (care poate lua diferite forme, de la aristocratica silă și oblomovista lehamite până la fatalismul mioritic); trăsătura specific-negativă a italianului e vorbăria (fără vorbărie totul ar deveni fad în Peninsulă); a spaniolului e grandomania (mai mult sau mai puțin antipatică); a francezului însă e cea mai urâtă: meschinăria.Totul miroase a meschinărie la ei, de la ură până la caritate, de la felul de a merge până la modulațiile vocii" (pp. 115-116). Spirit incomod, uneori irascibil
Je est un autre? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9601_a_10926]
-
și în posesia premiului de cea mai bună tânără jucătoare din lume pe 2009. La masculin câștigătorul a fost cehul Filip Jicha (31%), care a fost urmat de francezii Nikola Karabatic (28%), Thierry Omeyer (17%), croatul Igor Vori (14%) și spaniolul Arpad Sterbik (10%). În 2009, cei mai buni handbaliști ai lumii au fost Alison Pineau (Franța), la fete, și Slawomir Szmal (Polonia), la băieți. Citește și:
Cristina Neagu, cea mai bună handbalistă a lumii în 2010 () [Corola-journal/Journalistic/77283_a_78608]
-
să vezi popoarele cu trecut mare cerșind un adaos de viitor!" Ceea ce nu le decade de tot din drepturile falselor amintiri: "Rînd pe rînd, am adorat și detestat multe popoare, dar niciodată nu mi-a dat prin minte să reneg spaniolul care mi-ar fi plăcut să fiu?" Ciudată mărturisire, pentru un om care pare amar. Dar care e în stare de o concesie: "Încă iubim? totuși; iar acest "totuși" acoperă un infinit." Cîtă amărăciune se ostoiește cu un laconic quand
Zodii și planete by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7746_a_9071]
-
pagini, după alte instantanee fotografice încă nedevelopate, o întrebare - excelentă - rămâne, pe nedrept, suspendată. Ultimul cuvânt îi aparține, și acum, lui Cioran: Ce ar fi vrut să fie Cioran ? Oricum, altceva decât este: ŤToată viața am vrut să fiu altceva: spaniol, rus, german, canibal - orice în afară de ce sunt. Mereu răzvrătit contra sorții, contra nașterii mele. Nebunia de a te vrea diferit de ceea ce ești, de a adopta în teorie orice condiție în afară de-a ta.ť ș...ț Se simte
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
te vrea diferit de ceea ce ești, de a adopta în teorie orice condiție în afară de-a ta.ť ș...ț Se simte aproape de scriitorii ruși pentru că simte nevoia de a se Ťotrăvi în rătăcireť. De fapt, îi iubește pe spanioli, pe unguri, ba chiar se numește într-un loc nimic altceva decât Ťun mongol răvășit de melancolieť. Dar definirea cea mai exactă, ca străin, este aceasta: ŤSunt metafizicește, un evreu.ť Un evreu, pentru că n-are rădăcinile niciunde, pentru că este
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
Cum vă place n-au scos un sunet, pe parcursul desfășurării spectacolului. Nu schițau măcar un zîmbet, pe față! Trupa era consternată - cum să joci co medie, fără să rîdă publicul?! La final Însă, nu mai puteau fi opriți din aplauze...Spaniolii, dimpotrivă, se plimbau prin sală, vorbeau la telefonul mobil, dar ...dădeau senzația că trăiesc povestea, alături de interpreți. Despre români, Richard Cant a afirmat, măgulitor, că suntem un public subtil și rafinat, care gustă scenele de mare Încărcătură intelectuală (scene nesesizate
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
care... din bube și gunoi să iște frumuseți noi,... plus apostrofările acelea care rămaseră în istoria literară: "O fi fost mă-ta vioară, trestie sau căprioară..." * De la figura în care domină griul și negrul, a "băiatului care se despăduchează", al spaniolului, până aici nu-i drumul prea lung; deși diferențele de cultură ar pune la încercare orice apropiere. Ei, reprezentanții unui imperiu, catolici, arși de vântul de peste Gibraltar, invadați, amestecați cu arabi, din care ieși spiritul maur, Alhambra. Noi, din grecime
Un punct de vedere al artei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9208_a_10533]
-
unei călugărițe care tocmai și-a depus jurământul de celibat. Tipul e prima cuplare din planul meu. — Și cum a fost tipul? am Întrebat-o. —Păi... ca să zic așa... Cuplarea Matador m-a omorât de-a binelea. Să săruți un spaniol e nașpa. Îți suge limba la propriu, ca și cum ar vrea să o Înghită. Puah! Dacă un american mi-ar face asta, aș pune să fie arestat. Nu mai e nevoie să spun că blana de la Revillon, mai știi?, hăinuța cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
presupus că se găseau oameni cu bani peste medie, în trenurile de la periferia Madridului erau muncitori navetiști, studenți, mici funcționari. Al-Qaida și-a calculat lovitura. Dacă omorau niște politicieni, finanțiști sau militari, populația ar fi reacționat mult mai slab; așa, spaniolii de rând se ridică împotriva Guvernului Aznar, acuzându-l că a târât Spania, alături de SUA, în războiul grotesc din Irak. E de presupus că următoarele lovituri ale Rețelei vor fi îndreptate tot împotriva cetățenilor de rând, chiar a săracilor, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
fotbal. - Da? Și de ce nu mi-ai spus? întrebă Shuoke. - Am uitat. - La ce meci ai fost? Cu cine? - Păi, m-a luat o prietenă cu ea, a jucat F.C. cu Real, și ea era îndrăgostită de un jucător, un spaniol frumușel cu părul negru, nu mai știu cum îl cheamă. - Raul? - Poate, nu mai știu. - Adică i-ai văzut pe Real și ai uitat? exclamă Shuoke. - Da, nu mai... de ce, ești gelos? - Nu, de ce aș fi, mormăi Shuoke. - Ba ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
sate din nord. Permisele de muncă se obțin foarte ușor... - Anca este pictoriță. - Cu atât mai mult. O grămadă de pictori au venit și au rămas în Suedia. Porcelinni, Emilio Chavez, Runo, Ana Limpari... - Credeam că Runo este norvegian... - Nu, spaniol. Leolo Sorraza, Verri, Chamagne și mulți alții. - Da, dar lucrurile ei... ar fi putut da un semn de viață... - Sorraza a fost dat dispărut timp de zece luni. Era într-un sat, Vejleköpping. A plecat acolo doar cu hainele de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Mă ghemuiesc alături, o ating în treacăt pe un genunchi, Vasilache încurcat în sfori. - S-a cântat „Trandafir de la Moldova”, prefectul i-a lipit Șefului un cinci sute pe frunte, aia de la Relații Internaționale s-a dus la dans cu spaniolul... - Vesel... - Normal. Mai târziu, după porția de papanași, s-au făcut și mai lirici. Una de la o comisie de monitorizare de ceva sau altceva, cu experiență îndelungată în comitete de tot felul, o activistă pentru drepturi și libertăți, o prăjină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ce mi-a făcut și să-i declar război, zîmbi amuzat. În fond și la urma urmei, dacă tot o să mă preschimb În Regele Insulei Hood, s-ar cuveni, ca Rege, să știu să scriu. - Aveți idee ce anume fac spaniolii cu cei care pretind să se Încoroneze regi ai oricărui domeniu de-al lor? Le smulg limba și le scot ochii, le dau de băut plumb topit și, dacă și atunci se Încăpățînează să mai trăiască, fac În așa fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
trase din nou din pipă, agitîndu-și capul ca și cum l-ar fi apăsat cele Întîmplate. Trebuie să fie teribil pentru tine să constați că ai trezit o fiară care dormea, iar ea a devorat tot ce aveai mai scump pe lume... Spaniolul Îl privi cu uimire și indignare: - Fiară adormită! exclamă el. Cine crezi tu că ești, tîmpitule? Dumnezeu? Fiară adormită! repetă. Nu ești altceva decît un asasin murdar... Gunoi uman care poartă pică pentru ceva de care nu e nimeni vinovat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pirat de mare. - Unul ca unchiul meu, veni răspunsul ilogic. Unchiul meu Santiago era „pirat de pămînt” și merita cu vîrf și Îndesat să fie spînzurat de un smochin. - Dar ce făcea? - Nu se născuse În Aldan, ținu să precizeze spaniolul. Cei din Aldan n-ar face niciodată să eșueze un vapor fiindcă așa vor ei. El era din interior... Dintr-un loc de prin Orense... - Și cum le făcea să eșueze? - Așa cum o fac mereu pirații de pămînt... - Dar cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
lor, oamenii din Europa, Asia și Africa, si mai tarziu cei din America, și-au format, puțin câte puțin, o idee despre lumea în care trăiau, raportându-se mereu la restul acesteia, care devenea astfel ceva de nestrămutat. Cand un spaniol, un francez sau un chinez este întrebat de unde se trage, el va spune întâi numele satului în care s-a născut, al provinciei căreia îi aparține satul, al țării în care se găsește provincia, si chiar - în cazuri extreme - al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
salvare constă în recuperarea bărcii, desi celălalt insistă să fie primit - împreună cu oamenii lui - la bordul Mararei. Fermitatea care se putea citi în ochii Navigatorului-Căpitan, care refuză din cap, îl făcu până la urmă să accepte propunerea, astfel că la amiază spaniolii și polinezienii își uniră eforturile și traseră barcă pe plajă. Era solidă, avea vreo șapte metri lungimepe doi lățime și un catarg la care putea fi adaptată una din velele galionului și, cu toate că se găsea într-o stare destul de proasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
fascinație asupra celor de pe Marara. Și viceversa. Era vorba despre două culturi care aveau foarte puține în comun, dar care se întâlniseră în spațiul atât de limitat al unei insule puștii a Microneziei și, așa cum băștinașii se minunau în fața obiectelor spaniolilor, nici aceștia nu puteau să nu admire surprinzătoarea capacitate de adaptare la un mediu atât de ostil a sălbaticilor lor prieteni. Ceea ce pentru ei nu fusese decât un desert de stânci și nisip, în care mureau unul câte unul, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
pentru ei nu fusese decât un desert de stânci și nisip, în care mureau unul câte unul, pentru aceste ființe primitive și dezbrăcate devenea, cu toată naturalețea, un loc aproape paradiziac, mulțumită surprinzătoarei lor abilități în folosirea resurselor. Săptămâni întregi, spaniolii suferiseră chinurile insuportabile ale setei, care îi conduseseră în mormânt pe mulți dintre ei, si totusi cei de pe Peștele Zburător le-au demonstrat, în decursul unei singure nopți, ca avuseseră la îndemână suficientă apă încât să mențină în viață un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Cum să nu fie speriați, cănd viețile lor depindeau de un pumn de sălbatici, care mențineau distanță și nici măcar nu le permiteau să pună piciorul pe vasul lor? Din câte înțeleseseră de la aceștia, sălbaticii intenționau să le repare barcă, pentru că spaniolii să-și poată continua călătoria cu ea, însă nu puteau să nu se întrebe ce posibilități aveau de a ajunge în Filipine într-o barcă atât de fragilă și după ce hărțile pe care le avuseseră, destul de inexacte și ele, sfârșiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
strădui să strângă cât mai multă apă în recipientele pe care le aveau la dispoziție. Această apă, precum și faptul că barcă, odată lansată, prevăzută acum cu un balansier lung, se dovedea o ambarcațiune fiabila, păru să-i mai liniștească pe spanioli, alungându-le temerile cele mai sumbre. Setea și neputința de a părăsi acel colțișor arid de pământ îi menținuse până acum că într-o letargie, de aceea, descoperirea că aveau apă dulce mai mult decat suficientă și că dispuneau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]