3,872 matches
-
și lovit de nulitate. Mai mult, actul nu a fost niciodata sancționat de Parlamentul României. Exilul Exilul MS Regelui Mihai și al Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit, până la sfârșitul anului 1948, la Vila Spartă, locuința Reginei-mama Elenă. Din 1949, Regele Mihai și Regina Ana s-au mutat la Lausanne și apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956. Pentru a-și câștiga existența, Regele și Regina au construit o fermă de pui și un
LA MULTI ANI, MAJESTATII SALE REGELE MIHAI I AL ROMANIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_ani_majestatii_sale_regele_mih_mihai_marin_1351200949.html [Corola-blog/BlogPost/365696_a_367025]
-
genunchii tremurând în biroul primului secretar care-l privi cu scârba obișnuită și-i spuse, cu vocea unui topor ce doboară copaci, doar atât: - Bă, o rezolvi, că te sparg! Ieși!! Directorul ieși mergând de-a îndăratelea deoarece chestia cu spartul nu era vorbă în vânt fiindcă tocmai îl turnase, cu documente și fotografii, un nemernic, pentru niște foloase și favoruri mai speciale de la niște eleve bine pregătite pentru viață. Însă nici el nu ajunsese director de florile mărului ! - Cauciuc! Profesorul
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1407054946.html [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]
-
mâna de groși, buruieni cât casa... ca să dau un exemplu, casa răposatului Cadar Vasile (Văsălica Iuani) a cărui moștenitori, locuiesc aproape, la Șimleu. Cu greu mai zărești aici ceea ce, cândva, a fost o casă de oameni gospodari. Uși rupte, ferestre sparte, pereți dărâmați, tristețe, gust amar. De ce toate acestea? Din a cui cauză?...Din cauza noastră, a celor tineri, care cu greu își aduc aminte sau unii chiar de loc, că acolo în acel sat s-au născut, că acolo a fost
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1422796178.html [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
dispus Porcul, fără să contenească din masticație. Dar, Herr Kapitän..., am încercat să mă disculp. Gura! m-a plesnit unul dintre paznici peste obraz. Și-a făcut apariția și Feldwebel-ul Johann, avea un ochi tumefiat și dintr-o buză spartă i se prelingea sânge. Mopsul a scrâșnit din dinți când m-a văzut. Nu mai vrei să dai telefon, hai? a răcnit ca turbat la mine. Porcul a găsit că subalternul său se manifesta exagerat. Schweig mal, Johann! a poruncit
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1491751360.html [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
fiecare dată în trecut, încredere. S-au așezat împreună într-un colț de iad văratic și așteptau să se facă lumină, să vină de două ori zorii. - Stai aici, îi zise Mihai deodată, ridicându-se brusc și privind prin fereastra spartă. Se auzeau voci și se zăreau lumini împrăștiate prin ploaie. Erau Bogdan și Maria. - N-am putut să rezistăm știindu-vă aici. Am venit să vă luăm acasă. V-am adus niște pelerine. - Oamenii buni nu dispar niciodată, ți-am
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xv_gina_zaharia_1371063984.html [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]
-
simți în stare, pentru a o pune pe crucea De pe mormântul dragostei noastre, pe care ai Asasinat-o, ar fi aceasta: “Ei s-au iubit”. Magmă arzândă pe ghețuri Străbat reliefuri accidentate și literele acestui Poem se deformează din cauza șoselei sparte, Dar realitatea e că, din alte motive, n-ar trebui Ca literele să se păstreze drepte. Convulsia Care-mi agită sângele nu ar trebui, n-ar avea dreptul De a se exprima caligrafic. Singurul poem, de care Mă simt întru
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ana_maria_paunescu_festiva_mihai_marin_1374245089.html [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
la actul III constituie, de asemenea, un segment inventat pe deplin de Robert Wilson. De astă-dată, din mlaștină răsare o singură căpățâna hidoasa, care perorează despre felurile de rinoceri: ,,...Au trei degete. Rinocerul de Singapore... Rinocerul african sau cu buza spartă... Rinocerul cu armura din Orientul Mijlociu... Rinocerul alb... Rinocerul asiatic... deget de 16,62 cm... aleargă cu o viteză de 45,63 km/ oră, adică 12,4 m/secundă...“ Actul III. Scenă e dominată de fereastră imensă, de pe fundal, si de
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
să moară unde nu mai află nici o vină zilele pe caii mici trec cu timpul în spinare și la fiecare poartă lasă câte-o întrebare nu mai cercetați oglinda, trăsăturile din carte că nu ne mai recunoaștem în atâtea cioburi sparte! Referință Bibliografică: Zilele pe cai mărunți / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 497, Anul II, 11 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ZILELE PE CAI MĂRUNŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Zilele_pe_cai_marunti_ion_untaru_1336750536.html [Corola-blog/BlogPost/354417_a_355746]
-
cu ei Cum calcă dimineața peste nori... Mi-e teamă, dar, să nu strivesc lumina Din Gândul ce mă poartă până sus, La Crucea de pe Muntele Găina, În Rugăciunea ce o am de spus... Și într-un fluier cu durerea spartă Să-l întâlnesc pe IANCU, iar și iar, Câtă Iubire oare îi mai poartă Unicul Dor legat pe sub șerpar? Acolo sunt! În jur doar iarbă arsă Și brazii murmurând în sinea lor- Copchilul Avrămuț e dus Acasă, Se naște iar
AVRĂMUŢ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/Avramut_.html [Corola-blog/BlogPost/367210_a_368539]
-
Convorbire cu doamna avocat LIDIA ELRON, soția marelui pictor BARUCH ELRON. Prin fereastra din salon se vede un măslin. În jur păsări ciudate. Și niște scoici. Niște case de melci, mai mari decât sunt ele, de fapt. Și geamu-i spart. Lumina de afară nu mai este aceiași. Atmosfera dinăuntru - aparte. Iar eu - în salon, la o cafea... Sunt în casa lui, un străin, un trecător, un indiscret. Curios. Copleșit. Încurajat de-un zâmbet decent și cald, al Doamnei sale. Totul
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_prin_aburul_roni_caciularu_1394189449.html [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
fi cel mai frumos lucru din viața dumneavoastră? Păi, care? Tot visele și realizarea lor! Visele legate de familia mea și, în primul rând, de Bik. Distinsă Doamnă - vă admir pentru visele dumneavoastră ! Vă mulțumesc! Dau să plec... Prin geamul spart, pătrunde în salon un sunet de claxon, sau de trompetă și pe lângă măslinul cu frunze brumate, de-afară, trec un măr cu aripi și o bicicletă care plutește în aer... Din ceașca cu zaț negru-maroniu, zaț rece și inert, ies
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_prin_aburul_roni_caciularu_1394189449.html [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
succes” până la „victoria finală” falimentul inerent cu concedieri în masă. Politicienii constituie un colectiv aparte. Să recapitulăm: Un politruc are reversul calităților unui lider. Nu le înșir spre a nu folosi cuvinte tari. Caracteristic pentru un politruc este însă gura spartă.. Vorbește frumos dar nu crede ceeace spune. Pierde atenția ascultătorului care totuși îl urmează, îl ovaționează dar fără convingere. În măsura în care politrucul își însoțește vorbele deșarte cu cadouri sau cu amenințări mai mult sau mai puțin mascate este ascultat. Spre deosebire de un
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1458669060.html [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
ca păianjenul de grindă într-o clipă acătării vine timpul la soroc fiecare să dea seamă toți jucăm în câte-o tramă controversele ad-hoc cel mai tare-și face parte cei mai mici ades plătesc birurile care cresc pentru geamurile sparte vrem nu vrem se-nvârte roata facem parte din meniu toate lucrurile se știu și le duce-n spate gloata Referință Bibliografică: cel mai tare-și face parte / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 402, Anul II, 06
CEL MAI TARE-ŞI FACE PARTE de ION UNTARU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cel_mai_tare_si_face_parte_ion_untaru_1328534642.html [Corola-blog/BlogPost/346683_a_348012]
-
plăpândă rază, De-ar ști Eminescu, domnul Ce-a turnat din slove arme Că se nasc monștri din somnul Națiunii care doarme, S-ar trezi din lunga-i moarte Cât o Dunăre și-o mare Și-ar uni din maluri sparte Sfânta Românie Mare. Referință Bibliografică: De-ar ști Eminescu, Domnul / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 745, Anul III, 14 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DE-AR ŞTI EMINESCU, DOMNUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/De_ar_sti_eminescu_domnul_romeo_tarhon_1358189219.html [Corola-blog/BlogPost/342344_a_343673]
-
înlocuit salteaua de paie cu miros de udeală, cu nisip în tăvală de scârbe puturoase. Și el n-avea putere și glas să spună măcar „Vai!”. Doamne, fii bun și iartă păcatoșii ce n-au cercetat bolnavu-n chin ! Prin geamul spart Niță privea Cerul ce-i alina durerea și Domnul i-a înțeles dorința și a trimis un înger să-l ia la El, căci îi păstra un loc la drepți. Și bietul Niță, un flăcău bătrân a plecat din lumea
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
și îmi zâmbești de parcă-mi intuiești prezența, încă visezi... Mai zăbovesc o clipă-n ușă și-ți număr calm, una, câte una... tresăririle. Poate că-n visul tău ce-i pe sfârșite, mai poți zări câteva cioburi dintr-o oglindă spartă ce s-au împrăștiat în noapte printre-amintiri... și ies apoi îngândurată... Un val rebel m-atinge lin, se luminează cerul și marea-i mai albastră iar pescărușii se avântă spre senin, ca și cum ar da ultimul lor sărut, sărutul de taină
ZORII... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Zorii_.html [Corola-blog/BlogPost/372094_a_373423]
-
unuia singur... XXI. PENDINTE PATRIOTIC, de Radu Liviu Dan , publicat în Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015. cu ochelarii galbeni parcă ramași de la Stalingrad de unde a scăpat doar rănit bunicul îmi citea din razboaiele patriei la lampa cu sticla spartă din care se simțea mirosul de gaz lampant despre dependența de a fi patriot dupa 1990 romanii se întrebau în democrație ce e de făcut când nu mai poți fi patriot precum stramoșii noștri ce au luptat sub același scut
RADU LIVIU DAN by http://confluente.ro/articole/radu_liviu_dan/canal [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
sărace. copacii își uită locurile și pornesc hotărâți spre ferăstrăul banalului. un vârf de aripă îi cade pescărușului în lumină. declară pace cu forma lui reală. continuă călătoria deasupra oceanului de vise. lumea în care trăiesc are glas de clopot spart. are un aspect de grafic neterminat în care s-a înfipt țărușul minciunii. fericirea e ascunsă sub umbrela de iarbă amară. în iarbă, melcul a adormit. tremură cochilia încă nevândută. melcul își continuă călătoria tulburat numai de apa încropită și
CĂLĂTORIA MELCULUI (POATE TREI ŞI POATE PATRU) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Calatoria_melcului_poate_trei_si_poa_anne_marie_bejliu_1357108279.html [Corola-blog/BlogPost/348776_a_350105]
-
15 august 2011. Iată-i, vin, cavalerii nopții învesmântați în fier frământând între coapse căi hrăniți cu jăratic Shiva dansează... se tulbură ape, cad temple-n ruină, Shiva dansează... sunt morți țesătorii de dantele în piatră și morți menestrelii, lăutele sparte ! Citește mai mult Iată-i,vin,cavalerii nopții învesmântați în fierfrământând între coapsecai hrăniți cu jăraticShiva dansează...se tulbură ape,cad temple-n ruină,Shiva dansează...sunt morți țesătoriide dantele în piatrăși morți menestrelii,lăutele sparte !... XVII. MOD DE A
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/anca_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
și morți menestrelii, lăutele sparte ! Citește mai mult Iată-i,vin,cavalerii nopții învesmântați în fierfrământând între coapsecai hrăniți cu jăraticShiva dansează...se tulbură ape,cad temple-n ruină,Shiva dansează...sunt morți țesătoriide dantele în piatrăși morți menestrelii,lăutele sparte !... XVII. MOD DE A TRĂI, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 226 din 14 august 2011. Să-i spunem o vorbă bună celui ce vine spre noi chiar dacă nu-l iubim. Să-i surâdem, având grijă să nu simtă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/anca_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
vechiului lăcaș de cult se putea sesiza cu ușurință prin prezența unei dungi albe, pe alocuri roșietice ce sugera cu claritate traseul fundațiilor. La suprafața solului se puteau observa, pe alocuri, urme din bârne de lemn și zone de cărămidă spartă, îndeosebi pe laturile de nord și est. De aceea, situația din teren a impus cercetarea doar a câtorva perimetre, pentru a clarifica contextul arheologic pe care a fost zidită biserica veche a Schitului Zimbru. Au fost trasate și cercetate patru
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
edificat construcția de la sfârșitul veacului al XVIII lea. Absida altarului, ca de altfel întreaga biserică, a fost realizată din blocuri de calcar, sumar fasonate și mortar din var cu nisip, folosit ca liant. Pe alocuri a fost folosită și cărămidă spartă, pentru egalizarea necesară fixării structurii din lemn a bisericii. Zidurile fundației au o grosime ce variază între 0,45 m și 0,50 m, și sunt așezate direct pe un sol galben nisipos, coborând până la adâncimea de -0,4 m.
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
fundației au o grosime ce variază între 0,45 m și 0,50 m, și sunt așezate direct pe un sol galben nisipos, coborând până la adâncimea de -0,4 m. La partea exterioară am constatat prezența unei mase de cărămidă spartă, cu o grosime de circa 0,05m-0,1m, sub nivelul actual de călcare. În ceea ce privește stratigrafia, putem spune că aceasta este nemodificată de lucrările agricole sau de alte manifestări antropice. Astfel solul viu este suprapus de un strat de argilă nisipoasă
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
de alte manifestări antropice. Astfel solul viu este suprapus de un strat de argilă nisipoasă, peste care apare un strat de pământ negru, pigmentat cu urme de cărbune, material ceramic de epocă modernă, cuie și pe alocuri masă de cărămidă spartă. Considerăm că acest nivel este contemporan cu înălțarea bisericii. Peste acest nivel se află solul actual, într-un strat foarte subțire, el fiind nivelat după construcția noii biserici. Aceiași situație stratigrafică a fost surprinsă și în celelalte casete. În Cs
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
ninsoare ce peste mine coboară, Și mă așez la masă, cu bucatele ce au sosit Eu am venit cu pasul grăbit, deși am obosit. Stau și privesc printre cerurile albe, Iar gurile lupilor mă îngheață, Iubirea ta răzbate prin ușile sparte, Tu m-ai privit și prin vălul necunoașterii ce s-a ivit, O inimă caldă mă-nvăluie iarăși Prin ceasurilor noastre răzbate atâta mister, În zorile zilei iarăși ai pornit la praznicul din cer, Unde dorurile pier. ÎNGERUL TOAMNEI Îngerul toamnei
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1484169294.html [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]