315 matches
-
și în restul Greciei. De a lungul secolelor, Sparta își formează o reputație de mare putere militară terestră. În 480 î.Hr., un mic contingent format din aproximativ 300 de spartani, 700 de tespieni și 400 de tebani, conduși de regele spartan, Leonida, a înfruntat o uriașă armată persană în bătălia de la Termopile, provocându-le mari pierderi oștii ahemenide, curajul lor fiind un exemplu pentru celelate cetăți grecești. Armamentul, strategiile și armurile de bronz de calitate superioară a hopliților grecești și-au
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
o serie de victorii terestre, dar mare parte a navelor sale de război au fost distruse în bătălia de la Cnidus, unde a înfruntat o flotă ateniano-persană. Acest eveniment a clătinat poziția acesteia de putere navală, dar nu a oprit aspirațiile spartane de a invada Persia, însă, Conon, un atenian, a făcut ravagii de a lungul coastei Spartei și a provocat o revoltă a hiloților. După câțiva ani de lupte înverșunate, în 387 î.Hr., se semnează Pacea lui Antalcidas, prin care toate
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
de perși. Efectele războiului au fost să reafirme abilitatea Persiei de a influența politica polisurilor din Grecia. Declinul Spartei a fost inevitabil după dezastruoasa înfrângere în bătălia de la Leuctra în fața Tebei. Aceasta a fost prima înfrângere a unei mari armate spartane într-o bătălie terestră. Aceasta va continua să existe ca putere locală, deoarece nu s-a putut reface total după bătălia de la Leuctra și revoltele heloților. Aceasta a fost inclusă în sfera de influență a Macedoniei în timpul lui Filip al
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
gărzi de corp, Pausanis, Sparta (precum traciii, ilirii și celelalte polisuri grecești) se va ridica împotriva Macedoniei, dar acesta nu va fi asediată și distrusă de Alexandru, cum a fost în cazul Tebei. În timpul campanilor lui Alexandru din Persia, regele spartan, Agis al III-lea va trimit o oaste în Creta în 333 î.Hr. pentru a o ocupa. Dupa aceaia, Agis în fruntea unei forțe grecești va ataca Macedonia, care a obținut, inițial, o serie de succese. Dar o armată macedoneană
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
oaste în Creta în 333 î.Hr. pentru a o ocupa. Dupa aceaia, Agis în fruntea unei forțe grecești va ataca Macedonia, care a obținut, inițial, o serie de succese. Dar o armată macedoneană condusă de generalul Antipater va înfrânge oastea spartană, bătălie în care vor muri 5.300 de spartani și aliați și 3.500 de macedoneni. Agis este ucis de un javelin, iar Sparta este obligată să se alăture Ligii de la Corint Deși declinul cetății continua, Sparta nu a renunțat
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
ales să nu se alăture, ei au considerat că nu au nici un interes de a se uni cu ceilalți greci, dacă uniunea nu era condusă de Sparta. În timpul războaielor punice, Sparta a fost un aliat a Republicii Romane. Independența politică spartană este stopată, când această este obligată să intre în Liga Aheană. În 146 î.Hr., Grecia a fost cucerită de generalul roman Lucius Mummius. După cucerirea romană, orașul a devenit o atracție turistică pentru elita Romei ce doreau să observe cultura
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
este stopată, când această este obligată să intre în Liga Aheană. În 146 î.Hr., Grecia a fost cucerită de generalul roman Lucius Mummius. După cucerirea romană, orașul a devenit o atracție turistică pentru elita Romei ce doreau să observe cultura spartană. De a lungul Evului Mediu și Epocii Moderne, Sparta a fost sub ocupația imperiilor bizantin, latin de Constantinopol și otoman. În acord cu sursele bizantine, parți ale regiunii Laconia au rămas păgâne până în secolul al X-lea î.Hr., iar dialectul
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
criză dinastică izbucnește și tensionează relațiile, iar Sitalces îl sprijină pe Filip, un pretendent la tron, fratele lui Perdicas. Sitalces și-a onorat promisiunea făgăduită Atenei în ciuda zgârceniei cu care i-a tratat pe odrisi. I-a capturat pe solii spartani și i-a predat atenienilor. În 429 i.en., a organizat o campanie de 30 de zile, în timpul căreia , cu o armata de 150 000 de oameni, a atacat Peninsula Chalcidica și Macedonia. Au participat la expediție tracii dintre Haemus
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
există dovezi istorice care să confirme această afirmație. În timpul copilariei Ceciliei, revoluția din 1848-1849 a forțat familia Marelui Duce să fugă de la Karlsruhe la Koblenz. Cecilie avea doisprezece ani la moartea tatălui său în 1852. Ea a primit o educație spartană. Relația ei cu părinții ei a fost una formală mai degrabă decât afectuoasă. Mai târziu va va aplica aceleași principii de creștere propriilor copii. Cu pomeți înalți și ochi oblici a avut o înfățișare izbitoare euroasiatică. Prințesa Cecilie avea 17
Olga Feodorovna de Baden () [Corola-website/Science/318317_a_319646]
-
Macedoniei, pe Filip, fratele lui Perdicas al ÎI-lea. De astfel, Sitalkes s-a căsătorit cu o grecoaică din Abdera. În timpul războiului peloponesiac, Spartă și Atena își căutau aliați printre vecini. Regatul Odrid încheie o alianța cu Atena, ucigând solii spartani Astfel, în 431 i.en., Nimphodorus, fratele soției lui Sitalkes, primește titlul de proxenos, iar fiului lui Sitalkes i se oferă cetățenia ateniană. Macedoniei i se cedează orașul Therme. În 429 i.en., Sitalkes conduce o campanie în Peninsula Chalcidica
Regatul Odris () [Corola-website/Science/320093_a_321422]
-
conduce propriul car. Regula proprietarului câștigător alături de conducătorul carului însemna că femeile puteau, teoretic, să câștige curse, în ciuda faptului că le era interzisă participarea la Jocuri. Acest lucru s-a întâmplat rar, dar un exemplu notabil este cel al prințesei spartane Cynisca, fiica lui Archidamos al II-lea, care a câștigat cursa carelor de luptă de două ori devenind prima câștigătoare din istoria Jocurilor. Paradoxul este și mai pronunțat prin faptul că ea, cel mai probabil, nu a fost prezentă la
Cursa carelor de luptă () [Corola-website/Science/320643_a_321972]
-
în majoritatea lor folosindu-se tehnica suprapunerii "chroma key", o tehnică de suprapunere a imaginilor în care culoarea uneia sau o porțiune cromatică este îndepărtată, pentru a replica ilustrațiile benzilor desenate originale. Regele Leonida (Gerard Butler) conduce 300 de luptători spartani într-o bătălie împotriva „Regelui Regilor” și „Împărat Divin” persan Xerxes (interpretat de Rodrigo Santoro) și a armatei sale de mai bine de un milion de soldați. Pe măsură ce lupta se dezlănțuie, regina Gorgo (Lena Headey) încearcă să obțină sprijin în
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
de Rodrigo Santoro) și a armatei sale de mai bine de un milion de soldați. Pe măsură ce lupta se dezlănțuie, regina Gorgo (Lena Headey) încearcă să obțină sprijin în Sparta pentru soțul său. Povestea este pigmentată de comentariul narativ al soldatului spartan Aristodemus care este reprezentat de personajul Dilios (David Wenham) în film. Prin această tehnică narativă sunt introduse diverse creaturi fantastice cu rolul de a reda metaforic impresionanta dezlănțuire a luptei și a forțelor adversarilor, plasând "300" în categoria filmelor istorice
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
părerilor împărțite ale criticilor privind stilul și realizarea sa. Unii l-au apreciat ca o reușită originală în timp ce alții au criticat accentul pus pe efectele vizuale în defavoarea caracterizării personajelor precum și descrierea și reprezentarea controversată a anticilor persani. Dilios, un soldat spartan, narează povestea lui Leonida începând de la perioada copilăriei până la urcarea sa pe tronul Spartei. Câțiva ani mai târziu, un mesager persan sosește la porțile Spartei cerând supunerea acesteia în fața regelui Xerxes. Drept răspuns pretențiilor persane, Leonida și gărzile sale aruncă
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
în fața regelui Xerxes. Drept răspuns pretențiilor persane, Leonida și gărzile sale aruncă mesagerul într-un puț adânc. Conștient de inevitabilul atac persan, Leonida vizitează anticii efori, preoți atinși de lepră de a căror binecuvântare era nevoie înainte ca înaltul consiliu spartan să autorizeze participarea la război. El propune respingerea superiorității numerice persane prin utilizarea avantajului natural al reliefului de la Termopile („izvoarele fierbinți”), forțând subțierea rândurilor persane prin defileul îngust reprezentat de stânci și mare. Eforii au consultat Oracolul Pythia care a
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
de existența unei trecători secrete ce putea fi folosită de persani pentru flancare și împresurare. Deși Leonida apreciază dorința sa de luptă, el refuză pentru că Ephialtes nu își putea ridica corespunzător propriul scut ceea ce ar fi compromis formația phalanx (falanga) spartană. Înainte de bătălie, persanii cer adversarilor spartani să depună armele. Leonida refuză iar o ploaie de săgeți, atât de numeroase încât întunecau pământul, se abate asupra lor. Cu tehnica falangei lor strâns unite și utilizarea terenului îngust, regele reușește alături de soldații
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
putea fi folosită de persani pentru flancare și împresurare. Deși Leonida apreciază dorința sa de luptă, el refuză pentru că Ephialtes nu își putea ridica corespunzător propriul scut ceea ce ar fi compromis formația phalanx (falanga) spartană. Înainte de bătălie, persanii cer adversarilor spartani să depună armele. Leonida refuză iar o ploaie de săgeți, atât de numeroase încât întunecau pământul, se abate asupra lor. Cu tehnica falangei lor strâns unite și utilizarea terenului îngust, regele reușește alături de soldații săi să împingă și să respingă
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
oferindu-i bogății și putere în schimbul predării și loialității sale. Din nou, Leonida respinge oferta iar Xerxes trimite în luptă gărzile sale de elită, temuții Nemuritori, dar spartanii reușesc să-i învingă cu prețul câtorva pierderi. Xerxes trimite apoi împotriva spartanilor un număr de armate exotice adunate de pe întinsul imperiu persan, inclusiv bombe explozive cu pulbere neagră și gigantice fiare de război dar toate atacurile acestea au eșuat. Mâniat de respingerea regelui, Ephialtes trece în tabăra persană și trădează calea trecătorii
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
încă să lupte dar Leonida decide că el este cel mai potrivit datorită talentului său de povestitor. Deși șovăielnic și ezitant la ideea de a-și abandona camarazii, Dillos pleacă împreună cu arcadienii. În Sparta, Theron (care avea influență în consiliul spartan) cere reginei Gorgo favoruri sexuale în schimbul sprijinului său în fața consiliului în perspectiva întăririlor pentru Leonida. Urmând discursului de ajutor al acesteia din dezbaterile privind războiul, Theron își trădează public regina ceea ce o determină pe Gorgo să îl ucidă într-un
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
Regele-Zeu”. Vizibil răvășit de această dovadă a mortalității sale, Xerxes privește cum spartanii sunt măcelăriți până la ultimul de un baraj masiv de săgeți. În momentele de dinaintea morții, Leonida își reafirmă dragostea nemuritoare purtată lui Gorgo. Încheind povestirea în fața unei audiențe spartane la marginea câmpului de luptă de la Termopile, la un an după eroica luptă, Dilios relatează cum armata persană a fost sfâșiată de teama, dezertările și de pierderile grele suferite în fața a doar 300 de spartani. Povestea vitejiei celor 300 s-
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
profesor de istorie greacă la Universitatea Cambridge, a consiliat producătorii în modul de pronunție al numelor în greaca veche afirmând că s-a dat o bună utilizare muncii sale de cercetare asupra Spartei. El laudă filmul pentru portretizarea „codului eroic spartan” și „a rolului cheie jucat de femei în susținerea acestuia, reîntărind codul onoarei eroice masculine” în același timp exprimându-și rezervele legate de „polarizarea Vest (cei buni) vs. Est (cei răi)”. Cartledge scrie că s-a bucurat de film deși
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
ateniană a lui Leonida drept „iubitor de băieți” ca fiind ironică din moment ce spartanii înșiși încorporaseră pederastia instituționalizată în sistemul lor educațional. Ephraim Lytle, profesor asistent la catedra de studii elenistice a Universității din Toronto, afirmă că "300" idealizează selectiv societatea spartană într-un mod „problematic și deranjant” la fel ca și portretizarea „sutelor de națiuni ale persanilor” ca monștri și a non-spartanilor drept slabi ca războinici. El sugerează că universul moral al filmului ar fi putut părea „la fel de bizar anticilor greci
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
utilizate pentru reclame la Buns of Steel, AbMaster sau ThighMaster. Este vorba despre romantizarea idealului de spartan, proces care a început încă din antichitate, a fost promovat de către români și a supraviețuit timpului dar prea puțin asemănătoare cu realitatea istorică spartană”. Regizorul Zack Snyder a făcut declarații legate de acuratețea istorică a filmului într-un interviu pentru MTV: „evenimentele au o acuratețe de 90 de procente. E doar o nebunie vizuală... Am arătat acest film unor istorici de talie mondială și
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
au denunțat filmul. Ca și nuvela grafică, filmul a caracterizat perșii ca fiind o hoardă monstruoasă, barbară și demonică iar regele Xerxes portretizat androgin. Criticii au sugerat că aceasta a fost făcută intenționat pentru a contrasta puternic cu masculinitatea armatei spartane. Steven Rea a susținut că perșii din film au fost un liant pentru o secțiune transversală anacronică dintre stereotipurile vestice asupra culturii africane și asiatice. Caracterizarea făcută anticilor perși în film a provocat reacții puternice, în special în Iran. Azadeh
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
was Sparta!” (Aceasta a fost Sparta) atins prin uciderea a 300 de spartani. "300", în special bogăția sa de citate, a fost „adoptat” de echipele sportive ale studenților de la Michigan State University (poreclite "Spartanii"), lozinca „Spartans, what is your profession?” (Spartani, care este profesia voastră?) devenind un obicei la evenimentele sportive ulterioare lansării filmului, iar antrenorul echipei masculine de baschet, Tom Izzo, s-a costumat precum regele Leonida la unul dintre evenimentele sportive. Fenomenul a cunoscut o amploare deosebită și în
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]