10,741 matches
-
și pe drept cuvînt!) d-lui Antohi. D-sa evocă și scandalul din jurul lui Eminescu și consideră că lipsește încă la noi "o piață a ideilor" adevărată și eficace. Societatea românească a devenit o pradă ușoară pentru populiștii de toate spețele. "Elita culturală veritabilă, conchide în mod foarte dur dl Antohi, extrem minoritară, este alienată în raport cu societatea din care provine și pe care ar trebui s-o ajute să se orienteze." Cronicarul se desparte de tranșanța unei atari încheieri. Dl Antohi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
al mobilității intelectuale și al facondei pline de sine, încordate de contrarietate, o propensiune spre postura marțială sau burlescă, spre autoritarismul decorativ sau spre umorul suculent, îl fac simpatic, nu neapărat în lumea de cafenea care ilustrează varianta joasă a speței. O atracție spre culoarea vie, spre exagerare pînă la "a se da în spectacol', le este însă comună balcanicilor de diverse spețe (de la caragialescul "văd enorm și simt monstruos' la pateticele confesiuni ale lui Alexandru George: "sînt victima tuturor falsificărilor
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
sau spre umorul suculent, îl fac simpatic, nu neapărat în lumea de cafenea care ilustrează varianta joasă a speței. O atracție spre culoarea vie, spre exagerare pînă la "a se da în spectacol', le este însă comună balcanicilor de diverse spețe (de la caragialescul "văd enorm și simt monstruos' la pateticele confesiuni ale lui Alexandru George: "sînt victima tuturor falsificărilor posibile și a demersurilor necinstite' ' chair ale "tuturor'?). A numi pe cineva "balcanic' nu credem că ar fi mai puțin onorabil decît
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
ca oamenii angrenați în sistem să fi dovedit că aparțin aceleiași lumi și că au aceleași aspirații. Or, ce raportează profesionistul N.A.T.O. după ce șeful său politic l-a pus să amușine cum stă treaba cu aspirantele fost comuniste - în speță, România? Vede, mai întâi, aceeași securistime odioasă, doar că mai înaltă în grad, cu care serviciile secrete occidentale se luptau până în 1989. Vede că până în clipa de față SRI-ul e condus de un neobosit provocator precum Radu Timofte, gata
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
care se detașa gongoricul C.A. Rosetti, i-a întărit poetului convingerea că un liberalism ce propunea edificarea instituțiilor libertății fără domnia moralei este o contradicție în termeni. Analizând efectele liberalismului asupra civilizației românești în genere, a celei politice în speță, Eminescu demonstra contradicția dintre tipul de regim ce se edifica la noi și structura socială și ocupațională a populației, dintre ideologia liberală, urbană și capitalistă și societatea rurală românească. Temelia adevăratului liberalism este existența unei clase de mijloc "care să
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
mîna în foc că i-ați fi întîlnit pe toți la Tîrg. Ochiul magic i-a văzut pe unii, dar, oricît de magic ar fi el, nu putea să-i vadă pe toți, așa că a recurs și la bibliografie, în speță la revista Tîrgului. Și dacă a greșit, nici că-i pasă: acum la spartul Tîrgului, tot n-aveți ce-i mai face.
La spartul Tîrgului de Carte: șapte observații și ceva în plus by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15679_a_17004]
-
expresia fidelă a aberațiilor în curs continuu la CNC-ul postceaușist reinstaurat în ianuarie 2001, sub dicteul clanului sau tandemului senator S. Nicolaescu - totpecerist Decebal(!) Mitulescu(!!). La prima agresiune (din februarie crt.) împotriva Cinematecii și Arhivei Naționale de Filme - în speță, destituirea directorului general B. T. Rîpeanu, datorită inobedienței față de șeful uzurpatorilor din branșă - am prezentat ,,Biroului" Asociației Criticilor de Film din Uniunea Cineaștilor un proiect de Moțiune, cu propunerea lansării ei la o conferință de presă întrunită în acest scop
Somnul insulei filmice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15683_a_17008]
-
revigorare a conștiinței de sine a artei românești, intrarea ei într-o altă vîrstă și într-un alt tip de relație cu spațiul public și cu mediul social, dar mai semnifică și altceva: o clarificare a structurilor de reprezentare, în speță a Uniunii Artiștilor Plastici, pentru că perioada absenței Salonului... ca instituție națională, fie înainte, fie după '90, coincide - și chiar se suprapune - cu erodarea pînă la disoluție a autorității morale și administrative a singurului organism profesional în funcțiune. Deși primul pas
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
nul ce-l atrage. Astfel ,,socialismul real" și economia de piață își dau mîna în aspirația lor spre o producție (mai mult ori mai puțin artistică) dirijată, tendențioasă, ,,profitabilă". Nu întîmplător, teoreticianul ce-l minimalizează pe E. Lovinescu exultă în speță la ideea unei societăți civilizate într-o perspectivă iluministă, exclusiv laică și raționalistă, ostentativ atent la indicii ,,progresului" material... Esteticul e demonizat în temeiul unui materialism funciar, ce respinge toate formele de transcendență (arta fiind și ea, în felul său
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
obscurantismului ideologic și crimei politice. Cîteva dintre marile personalități ale vremii (Eugen Lovinescu și aproape toți criticii literari de seamă, apoi, Zeletin, Ralea și alții) au polemizat cu ortodoxismul, cu dacismul, cu Garda de Fier și cu naționalismele de toate spețele. Conduita pro-occidentală este perfect identificabilă în interbelic. Cultura română majoră a epocii se naște din ea. în parte, impresia că printre intelectualii români de odinioară au predominat cei de extremă dreaptă a fost agravată de circulația postbelică, în Occident și
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
dacă și cel în cauză), care au fost obligați a practica alte, cu totul alte îndeletniciri decît cele pentru care erau pregătiți și pentru care aveau o vocație, frecvent munci fizice... În acest climat se detașează campania împotriva cronicii literare, speță blamată de către Adrian Marino de mulți ani, în principiu, iar nu în marginile unei judecăți de valoare, variabile de la un semnatar la altul. Punctul de vedere al d-lui Marino este nu doar unul pro domo, ci și reflectînd o
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
mărețe, care, așa cum le descrie, ar putea fi și ample cazărmi: "Cultura română n-a atins încă stadiul marilor culturi organizate, solide, disciplinate, capabile de întreprinderi de mari dimensiuni, sistematizate și de continuitate". Nepăsător la aspectul natural de varietate a spețelor critice, fiecare putînd năzui la o performanță care să nu fie neapărat comparabilă cu a alteia (cine e "superior"? un campion la haltere sau la alergări sau la box?), d-sa privește textele mai scurte de la înălțimea unui leu care
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
pînă la E. Lovinescu, G. Ibrăileanu, G. Călinescu, Paul Zarifopol, M. Dragomirescu, D. Caracostea, Tudor Vianu, M. Ralea, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Edgar Papu și după ei, pînă azi? În orice caz, ei n-au scris doar romane sau poezii, spețe ce-l oripilează pe dl Marino! Ce-au făcut filosofii și sociologii noștri? Pe de altă parte, părînd a face, totuși, o concesie în privința existenței pe sol indigen a ideilor (că de n-ar fi, nu s-ar povesti!), dl
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
uneori chiar în numele ei!). I-a combătut deopotrivă pe tradiționaliștii ca Nicolae Iorga, Pamfil Șeicaru, pe ortodoxiștii ca Nichifor Crainic, pe adepții legionarismului, pe spiritualiștii din noua generație, pe marxiștii, mai mult ori mai puțin naivi, pe antiliberalii de toate spețele. Lovinescu era un burghez atașat valorilor morale ale umanismului occidental, format la școala clasicismului greco-latin, dar atent la mutația valorilor, la nou, la modernitate. Critica lui literară a pledat constant pentru modernitate. E. Lovinescu a avut teorii clare în această
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
din hîrtie sclipitoare pentru pomul de Crăciun. Tratat cu perfectă indiferență de profesorii mei din universitate, care-mi puseseră "note mari", ca și de redactorii ce mi se înfățișau nimbați de glorie ai foarte puținelor pe atunci reviste literare, în speță al uneia din ele, care-mi publicase cîte ceva, în schimb atacat de condeiele critice în vogă ce găsiseră de cuviință a-și ascuți vigilența revoluționară pe seama rîndurilor puțin numeroase pe care le tipărisem, găsindu-le "idealiste", "mistice" sau vădind
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
neutralități, ajutat și de o manualitate ieșită din comun, el a ajuns un pictor oficial și în sensul restrîns al cuvîntului, adică al unei lumi relativ închise, dar cu o mare influență publică, și în sensul larg al cuvîntului, în speță exponent al unui spirit confortabil, corect și previzibil, care nu pune nici o problemă incomodă și rezolvă totul cu acea iluzie a siguranței și a stabilității care, de multe ori, poate trece drept garanție și pe termen lung. 1 Un viitor
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]
-
cine să avem încredere? În ditamai oamenii politici albiți la tâmple care se zvârcolesc lubric, mângâind scabros bucile cutărei "traseiste" avansată la excepțional cu prilejul lansării gunoiului pornografic "Hustler"? În ciocoii precum Dan A. Lăzărescu, turnător de cea mai joasă speță, care nici pus în fața probelor absolute nu-și recunoaște ticăloșia? Cocoțat la balconul unei nesimțiri paralizante pentru interlocutor, "boierul de viță" îi privea pe Mircea Dinescu și pe Cristian Tudor Popescu ca pe niște gângănii agasante pe care urma să
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
dincolo de obiecte, pentru că ne sînt atît de cunoscute încît nu le mai vedem cu adevărat. Apelăm pur și simplu la amintirile pe care le avem despre ele, la ceea ce deja știm, mizînd mecanic pe consecvența lor. Arta, însă, literatura în speță ne obligă să redescoperim lumea de ca și cum am vedea-o pentru prima oară. Ne obligă să o vedem și să o simțim, de ca și cum nu am fi cunoscut-o niciodată. Concluzia lui Șklovski este că percepția estetică echivalează cu o
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
lor/ făcute din lapte dulce" (Ultimele stele, dimineața, în zori). Intervin însă și clipe tensionate, neînțelegeri ale cuplului care duc la disociere. Nu întîmplător e din nou menționată aici legătura dintre bărbat și femeie, al cărei impas este extrapolat asupra speței umane și, prin intermediul acesteia, asupra universului. Un ocazional misoginism se răsfrînge asupra lumii, eclipsînd-o: "Aceste ore/ atingînd aerul la fel ca limbile unei vipere ațîțate./ Aceste ore meschine/ cînd somnul fiecărui bărbat este prins,/ la celălalt capăt, în cuie, de
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
pildă (în Transilvania) după cît de limpede și focalizată le e privirea. Drept e că de la punct încolo, dezgustatul Kaplan începe el însuși să bea incriminata țuică, fără să i se mai pară că în felul ăsta se alătură unei spețe involuate. Finalmente, la Sibiu, orașul care se bucură de cea mai multă apreciere din partea ziaristului, totul e opera minorității germane, dovadă suplimentară cît de incapabili sînt românii. Am rezumat cîteva capitole din Balkan Ghosts. Nu cred că am deformat afirmațiile
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
pe care am numi-o, pe filiera lirismului nostru interbelic, metafizică și care se exprimă, pe de o parte, în dificultatea individuației (părăsirea Unu-lui originar), iar pe de alta în indecizia adoptării unei posturi convenabile pe scara regnurilor, a spețelor. Aspirația fiind, evident, refacerea unității prime, poeta se simte orgolios stingheră în existența sa hotărnicită, supusă inevitabilei stări de fragment. "Rodnicia" sa literară beneficiază de viziunea întregului doar în calitate de stimul tîrziu și nu de cauză: "Să nu fii bărbat sau
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
a "geografiei" (filmele de gen din Hexagon pălesc în fața celor britanice, de pildă), soluția salutară (care vrea să zică salvatoare, nu de salutat) e recursul la literatură sau la darul literar veritabil al unor scenariști. Ceea ce dovedește a poseda, în speță, Claude Faraldo, dublat de ambiția neslăbită a regizorului de a semna separat adaptarea tuturor scenariilor ce i se oferă. Filmul însuși saltă astfel nesperat deasupra liniei de plutire, o dată cu regizorul din propria-i condiție. Pornită atît de sumbru, partitura se
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
dintr-o prudență foarte specifică, nu specifică niciodată la locul cuvenit din ce țară provine un film sau altul. Ce-i drept, uneori e greu de precizat, dar cu atît mai imperioasă pare obligația respectată de orice generic profesionist, în speță prin indicarea sorgintei unice ori multiple. Cert e că, prin omisiunea din pliante, se întîmplă că sută la sută britanicul Billy Elliot, singurul film european acum în premieră pe ecranele bucureștene, ajunge să fie recomandat, la rubrica Agenda a unui
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
de clasă ș.c.l. După istorici ca Roller, comuniștii nu ar fi decât "cei care desăvârșesc opera inițiată de el", de Bălcescu. Disponibilitatea interpretativă a criticului Mircea Anghelescu se manifestă eclatant în textele având ca obiect literatura propriu-zisă, în speță aceea a unor scriitori precum Paul Miron, Grigore Cugler sau Peter Neagoe. Paul Miron - filolog eminent, istoric literar și scriitor de mare rafinament, susținător neobosit al valorilor noastre culturale peste hotare, figură de prim plan a diasporei românești - e un
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
un alb și un negru), nici în cele bataistice următoare (un echipaj de război aeropurtat la o ambasadă americană din Golf asediata de fundamentaliști). Noutatea valida e în urmărirea anchetei și în modularea cinemului specific american al procesului intentat, în speță, colonelului negru, pentru reprimarea sîngeroasă, inevitabilă, a asediatorilor civili, dar înarmați. E aici o finețe a tuselor dificile, simptomatica pentru însăși reconsiderarea jurisprudenței, dincolo de pragul temporal tocmai trecut, ca argument pentru o reabilitare a tematismului filmic, într-un balans al
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]