603 matches
-
șampania, și înainte de desert, a trebuit s-o conducă la hotel. S-a plimbat până târziu după miezul nopții, singur, pe străzi puțin frecventate. Voia totuși să marcheze "primul lui centenar" (cum îi plăcea să spună) printr-o călătorie mai spectaculară. Cu mulți ani în urmă fusese în Mexic, apoi în Scandinavia. Ar fi vrut acum să viziteze China sau Java. Dar nu se grăbea să se hotărască. "Am tot anul la dispoziția mea", își repeta. Într-o seară de toamnă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
41. Studiat de sociologi din perspective diferite (L. Zerbini, 1993, M. Freitag, 1991), precum și de Daniel Vander Gucht (1998), acest exemplu ne poate servi ca teritoriu al "emblematicii ilustrări a unei noi paradigme culturale care înglobează la fel de bine gestiunea și spectacularul"42. Așteptările organizatorilor au fost depășite de un public cifrat la 7,3 milioane de vizitatori pe an (1999), cu o medie de 43 activități anuale conexe expoziției de bază, în condițiile în care aceasta a fost permanent îmbogățită prin
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
decât să recapituleze - cu obstinația ingenuității care se închipuie născocitoarea lumii - un drum parcurs de toți: Și-n larma lumii s-au pierdut pe drum / Înfrângeri vechi speranțe înșelate / De la trapez doi mari actori de fum / Zâmbesc peste aplauze-nghețate. Spectacularul e implicit, dar și explicit: Când vânturi mari veneau din infinit / Copacii risipiți sincronizau / Spectacolul din geamul aburit... Traversând clipe fără vârstă, eul liric parcurge, de fapt, un drum inițiatic, însă legat la ochi, spre ascuțirea simțurilor, consecința fiind Un
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lucru păstrează însă neschimbat orașul, pe care îl aduce Victoria Milescu în poezia ei, la fel ca orice așezare omenească, de când e lumea: nevoia de ceilalți, fiindcă mai nimic nu poți face de unul singur. Adrian Munteanu - A șaptea treaptă Spectaculară, aceasta este trăsătura dominantă a sonetelor lui Adrian Munteanu, care se impune încă de la început, astfel că, deși eul liric își afirmă expansiunile sufletești, împlinirile sau angoasele, sentimentul general pare a fi că, de fapt, acesta își contemplă cu oarecare
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lumea rurală din Muntenia natală, se construiesc în basorelief: C-un snop de grâu în brațe cum privea / spre cerul plâns în ochii puri răsfrânt / era ca o nălucă din pământ / mișcată la un semn de teama mea. Înclinat spre spectacular, eul artistului se manifestă pretutindeni, prin gesturi ample, încărcate de solemnitate, așa cum este și tonul discursului liric: Îndoi genunchiul stâng și mâna dreaptă..., într un decor alcătuit dintr-un inventar de obiecte mai ales din recuzita simbolistă, care sporesc impresia
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pe sine, reîncarnat plastic În tambur- majorul actului creaționist, acest dumnezeu de culise, revelat prin cezariană lirică În scopul de a comite deblocaje soteriologice, «Încreștinând În amonte mersul de fiară al lucrurilor», este, de fapt, selsinul repetitor al Întregii flore spectaculare fantasmagorice prin care Marian Constandache, dincolo de orice contingențe, deci recurgând frontal la teoria eliadescă, Încearcă ruperea timpului profan Întru determinarea duratelor sacre: «te voi cerceta printr-o lungă tăietură de sărbătoare.» Discursul poetic se desfășoară seismic, ca o fractură de
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
forma unor elemente de istorie locală, este de natură să contribuie în mod semnificativ la progresul demersului de restituire punctuală a evoluției de ansamblu a micro- regiunii analizate. Pentru că, după cum se aprecia relativ recent, “într-o lume preocupată excesiv de aspectele spectaculare ale vieții, devine prioritară aplecarea către istoria locală, ingredient indispensabil al oricărei istoriografii naționale care se respectă.” (Al. Zub, Cunoaștere de sine și integrare. Identitate, durată, devenire istorică)
Documente inedite referitoare la microregiunea T?t?r??ti. Pia?a Chiril? by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83575_a_84900]
-
suflat, care încep să se grupeze în complexe (consertus, concentus, ensemble ...); - invenția și aplicarea constantă a tehnicii basului continuu, în paralel cu afirmarea cântecului solistic. Prin convergența acestor elemente se realiza o muzică solemnă, grandioasă, foarte expresivă, colorată și ornamentată, spectaculară și fastuoasă. Multor oameni ai bisericii această muzică li se părea, deseori, departe de motivațiile religioase, de exigențele autentice ale rugăciunii și ale celebrării liturgice. Prin urmare, ierarhia privea cu îngrijorare afirmarea acestui tip de muzică, motiv pentru care a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cu condiția de a susține și înfrumuseța cântecul; uneori, pot fi admise și simfoniile (scurte fragmente instrumentale cu caracter religios); este condamnată, în schimb, tradiția marilor concerte instrumentale și vocale în biserici, în special în timpul Săptămânii Sfinte, deoarece erau prea spectaculare. Cu toate că acest document era unul oficial și autoritar, condițiile muzicii sacre nu s-au îmbunătățit până la începutul secolului al XX-lea. La acest fenomen au contribuit mai mulți factori: Revoluția franceză și politica napoleoniană, care au desființat ordinele religioase tradiționale
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
pentru a-și trăi propria distrugere ca pe o plăcere estetică de prim ordin” (în vol. Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, notă biografică de Friedrich Podszus, Editura Univers, Colecția „Studii”, București, 2000, pp. 142-143). Nu altfel trebuie privit și elogiul spectacular al incendiului sondei din Moreni... O însemnare din nr. 74 al Contimporanului despre L’Italiano pune și mai bine în evidență simpatia strict estetică față de aceasta: „revista lui Longanesi devine din ce în ce mai estetică, mai vie și mai interesantă. Longanesi, pictor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Charles Cros, Tristan Corbière, Ion Minulescu) sau a teatralității flamboaiante (D’Annunzio). Observații pertinente despre caracterul scenic al poemelor lui Stephan Roll și legătura lor cu poetica teatrului futurist italian întîlnim în lucrarea Emiliei Drogoreanu (op. cit., cap. „O poetică a spectacularului și poetica teatrului futurist”). Autorul Poemelor în aer liber este privit aici ca „regizor” al propriului text ludic și spectacular. De asemenea, personajul „mecanomorf” din proza avangardistă - fantoșă caricaturală, reificată și stereotipă - are ceva din personajele teatrului de marionete. Acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Stephan Roll și legătura lor cu poetica teatrului futurist italian întîlnim în lucrarea Emiliei Drogoreanu (op. cit., cap. „O poetică a spectacularului și poetica teatrului futurist”). Autorul Poemelor în aer liber este privit aici ca „regizor” al propriului text ludic și spectacular. De asemenea, personajul „mecanomorf” din proza avangardistă - fantoșă caricaturală, reificată și stereotipă - are ceva din personajele teatrului de marionete. Acest histrionism se va estompa însă în manifestele și textele poetice ale „grupului suprarealist român” din anii ’40 (Gellu Naum, Gherasim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ultimului poem «Omul aproximativ» al lui Tristan Tzara. Citatele ilustrative lasă să se întrevadă o esențială înrudire lirică între poetul nostru și dublul său parizian”. Dialectica „fluxurilor” și „refluxurilor” lirice de amplă respirație cosmică, îmbinarea fericită dintre fluxul panteist, miraculosul spectacular și o „rară melancolie” justifică apologia (consolatoare) din finalul articolului: „Vers magistral în semnul căruia înaintează nu numai experiența de viață a poetului Ilarie Voronca, dar însăși lirica lui întreagă, cu toate artificiile și marile ei canoane de artă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
culturii tehno-militariste, celebrată de Futurism, dar și mesianismului proletar, preluat ulterior de constructivism și de Suprarealism, o „cultură a Carnavalului”, cu mijloacele esteticii dandy a provocării și scandalizării burghezului. „Geniul avangardei” care a fost Dada reprezintă punerea în scenă - teatrală, spectaculară, cabotină - a unei sinucideri a Estetismului, dar și o revanșă a spiritului plebeu al periferiilor (culturale, etnice, geografice) împotriva tradiției dominante a Centrului în disoluție: poeme „maori”, bruitisme, măști africane, happening-uri, elemente de varieteu (actrița Emmy Hennings - soția poetului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
acuzelor de imitație aduse modernilor autohtoni). Totodată, impunerea externă a „transfugului” Tristan Tzara, de fapt, povestea sa de succes, va stimula - mai ales în rîndul artiștilor români de etnie evreiască - o formă specifică de „complex periferic”, înțeleasă (și) ca ieșire spectaculară din „ghetou”: „îi fascina succesul lui Tristan Tzara. Visau să cîștige, ca el, o rapidă reputație mondială, iar traiectoria chemată să-i propulseze din tîrgușoarele moldovenești unde văzuseră lumina zilei, veritabile ștetl-uri, pe o orbită internațională le-a hrănit întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
caracterizează printr-o pasivitate contemplativă care savurează din real tot ceea ce îi convine subiectivității, fără nici o normă și fără nici un criteriu. Lumea este considerată ca un spectacol, iar omul ca un spectator care asistă pasiv la desfășurarea unor aspecte. Concepția spectaculară a vieții elimină tragicul și antinomiile imanente existenței, care odată recunoscute și simțite te prind ca într-un vârtej dureros în drama lumii. Experiența tragicului presupune o tensiune atât de mare, încît viețuirea estetică nici n-o poate bănui. În
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ai inerției noastre, din a ne fi gustat ironic agonia. Românul își zeflemisește propria lui condiție și se risipește într-o autoironie facilă și sterilă. M-a revoltat totdeuna absența dramatismului în trăirea destinului nostru, m-a durut această indiferență spectaculară, acest perspectivism exterior. Dacă toți împreună am fi suferit intens de dezastrul nostru, dacă am fi deznădăjduit organic de neînsemnătatea noastră în lume, cine știe dacă, prin acele mari conversiuni morale ce se întîmplă numai pe culmi, astăzi n-am
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fenomene constatate în macrocosmosul societății. Astfel de analogii sînt curente în știință, valoarea lor depinzînd direct de gradul lor de fecunditate. Dar să ne oprim puțin asupra acestor fenomene, să vedem cum s-au produs ele. Vom înțelege atît caracterul spectacular prin care au frapat imaginațiile, cît și explicațiile ce li s-au dat. Natura hipnozei, modul în care sugestia acționează asupra sistemului nervos sînt în continuare puțin cunoscute 125. Cel puțin se știe că anumite persoane pot fi ușor adormite
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
prăvălirea”, „revărsarea”, „jazzul frazelor vertiginoase” și, pe de altă parte, „acrobatismul”, „jocul”, „danțul cetăților” sugerează o stare de spirit mai generală, concordantă cu energetismul vieții moderne, dar și anunță ceva din universul imaginar al noii arte, particularizat sub semnul ludicului spectacular. Oricum, capacitatea de entuziasmare a lui Voronca este, de la Început, deplin solicitată și ea face ca „expresia plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse” cerută de Manifestul „Contimporanului” să capete la el o tonalitate specifică, dată tocmai de această pasionalitate
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Dinu) și făcea demersuri pentru a fi primit În „Societatea Scriitorilor Români”. Excluderea din gruparea unu nu face Însă decît să „oficializeze” o deviere și o desprindere pe care Voronca Însuși o anunțase prin treptata atenuare a atitudinilor de frondă spectaculară și tot mai pronunțata afirmare a unei „libertăți de spirit” ce avea să sfîrșească În ruptură. Astfel Încît, În ultimele pagini din volumul Act de prezență, intitulate semnificativ Prefață la alte poeme, va scrie: „De aceea n-am admis niciodată
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
contribuind la Încetățenirea În poezia noastră a unui topos prin excelență avangardist: al spectacolului citadin, al orașului feeric modern. Este, acesta, și unul dintre sensurile „balului” la care suntem invitați: redimensionată În perspectivă constructivistă, lumea e văzută În Înfățișările sale spectaculare, Întîmpinate cu uimirea și entuziasmul descoperitorului de ținuturi noi, În care se instalează dezinvolt, Înregistrîndu-le reportericește metamorfozele. Senzația primează (acea „senzație prinsă stea În cleștele poemului actual”), traducînd o voință de instalare În concret, de obiectivare a atitudinii lirice, eliberată
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a obiectelor ce miza pe senzație, pe o concretețe și plasticitate În stare să ofere o replică verbală materialității lumii date etc.) invita la Întoarcerea spre un afară mereu promițător ca abundență a materiei și mișcării, ca posibilități de restructurare spectaculară a datului real În acea „expresie plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse”, indicată de manifestele momentului. Substanța confesivă, cîtă e, a discursului, se va găsi astfel de cele mai multe ori mediată de simili-reportajul realizat de „aparatul Înregistrator” care e ochiul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mușchilor”; la fel, „peștii fosforescenți ca afișe luminoase”, În Plante și animale sau, În Petre Schlemihl: „În vitrina cîmpului strălucesc laolaltă / Toate brățările aurorei și ale apusului” etc. * Apare cu totul firească, Într-o atare perspectivă, marea frecvență a toposurilor spectaculare. Ipostaza de spectator a eului se exprimă plenar În toată poezia lui Voronca, Încît se poate spune că printre modelele spațiale cele mai caracteristice ale universului său imaginar scena și derivatele ei, - arena (de circ, de corrida, de sport), sala
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
revelate și contemplate ca atare, sau provocate sub imperiul unei frenezii senzorial-afective ce devine programatică. Itinerariul străbătut de Ilarie Voronca În spațiul avangardei a fost de natură să-i Întrețină, poate chiar mai mult decît la alți confrați, gustul pentru spectacular. Faptul, bunăoară, că primele contacte cu avangarda au avut loc, la el, În momentul de interferențe al constructivismului integralist cu prelungiri de ecouri dinspre futurism și dadaism, - moment de exaltare a „triumfului cerebralității music-hallului, acrobatismului”, cînd „În avioane călători cu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
feeric este cel ce se conturează mai pregnant În etapa constructivist-integralistă a scrisului său. (Excepție fac, practic, În poemele incluse În Invitație la bal, doar Cloroform, Profil Într-o lacrimă, Sfîrșit, unde acceptele crepuscular-expresioniste prevalează). Iar În acest cadru elementele spectaculare sînt, În mod firesc, numeroase. O generală dispoziție ludică pare să anime Întreg acest univers care oferă la tot pasul probe de vitalitate cheltuită generos, din pură plăcere, adăugînd dinamismului epocii mașiniste o notă de prospețime elementară. Jocul și dansul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]