KorAP: Find »[drukola/base=speculă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...27 >

667 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

mai sus numite, plata cupoanelor lor de dobânzi și dividente și alte mandate. 8) Instituirea unei case de depuneri pentru toate titlurile acestor întreprinderi. Alte afaceri erau oprite, și anume: Banca nu putea face specule pe timp la bursă nici specule pe premii. Dar faceri de report [î]i erau permise, deși acestea constituie o speculă de bursă, care forma o însemnată parte a tranzacțiunilor Creditului Mobiliar. Așadar afacerile Creditului Mobiliar sunt operații de haute-finance și de speculă de bursă. În

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
unei case de depuneri pentru toate titlurile acestor întreprinderi. Alte afaceri erau oprite, și anume: Banca nu putea face specule pe timp la bursă nici specule pe premii. Dar faceri de report [î]i erau permise, deși acestea constituie o speculă de bursă, care forma o însemnată parte a tranzacțiunilor Creditului Mobiliar. Așadar afacerile Creditului Mobiliar sunt operații de haute-finance și de speculă de bursă. În anul întîi Creditul Mobiliar Francez n-a făcut decât afaceri pe cari le fac toate

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
la bursă nici specule pe premii. Dar faceri de report [î]i erau permise, deși acestea constituie o speculă de bursă, care forma o însemnată parte a tranzacțiunilor Creditului Mobiliar. Așadar afacerile Creditului Mobiliar sunt operații de haute-finance și de speculă de bursă. În anul întîi Creditul Mobiliar Francez n-a făcut decât afaceri pe cari le fac toate casele mari de bancă. În acel an a dat din asemenea afaceri un venit net de 7 582 722. În al doilea

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-și întrebuința capitalul cum poftește. Dar orice capital nu se poate întrebuința decât în anume moduri: sau în exploatare, servind a plăti pentru muncă, sau plasat în împrumuturi ipotecare, sau în negoț, ajutând schimbul de mărfuri, sau în fine... în speculă. Pentru milionari, pentru Rotschild și Pereire, specula e cea mai rentabilă, pentru că ei o domină; pentru capitalistul mic e de recomandat plasarea în titlurile unor întreprinderi nu viitoare, ci deja existente, al căror produs e știut, al căror venit e

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
capital nu se poate întrebuința decât în anume moduri: sau în exploatare, servind a plăti pentru muncă, sau plasat în împrumuturi ipotecare, sau în negoț, ajutând schimbul de mărfuri, sau în fine... în speculă. Pentru milionari, pentru Rotschild și Pereire, specula e cea mai rentabilă, pentru că ei o domină; pentru capitalistul mic e de recomandat plasarea în titlurile unor întreprinderi nu viitoare, ci deja existente, al căror produs e știut, al căror venit e sigur. Așadar liber e oricine de-a

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
e de recomandat plasarea în titlurile unor întreprinderi nu viitoare, ci deja existente, al căror produs e știut, al căror venit e sigur. Așadar liber e oricine de-a specula capitalul său; legile o permit. Dar sigur este că prin speculă averea tuturor nu câștigă nimic. Ea câștigă prin producție, prin negoț, nu prin joc de bursă. Precum zece oameni muncesc împrejurul unei mese de joc de cărți ziua și noaptea fără ca suta de galbeni ce o au toți împreună să

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
fonda la noi să fi având cu totul caracterul unei bănci comerciale. Ceea ce constatăm însă este că: societățile câte sau format sub acest titlu pîn' acum au fost societăți de acționari, al căror capital a fost în esență întrebuințat la specule de bursă asupra unor titluri neclasate încă, bazate pe întreprinderi viitoare, cu un un produs incert, titluri al căror preț de bursă se regula nu prin venitul ce produc, ci pe speranța unui venit sau, și mai rău, pe speranța

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
societăți neexistente. Nimeni nu știe nici ce va face societatea viitoare, nici ce soi de întreprindere va încuraja - totul e cuprins în caosul viitorului. Dar tocmai pentru că nimic nu e sigur, tocmai pentru că nesiguranța absolută dă loc la speranțe exagerate, specula a și pus mâna pe ficțiune și o vinde drept bani buni. E cu totul indiferentă pentru speculatori valoarea intrinsecă a viitoarelor titluri. Ei știu că la orice nouă emisie patronată de nume cunoscute se naște hausse în piață și

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
BURSĂ Tratând materii financiare într-un ziar cotidian, avem două greutăți de întîmpinat. Una rezultă din subtilitatea materiei. Jocul de bursă, cu toate halucinațiunile lui, ar cere un spațiu mai întins decât coloanele unei foi. Mai ales că în lumea speculei intră tot ce o societate omenească are nesănătos, ruinat, pospăit, începînd cu culisele teatrului și sfârșind cu culisele bursei. Toată lumea 'și aduce aminte de afacerea Stroussberg; de acei duci și conți sileziani cari treceau drept fondatori ai societății ale cărei

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
o scriere de sine stătătoare, încît cetitorul trebuie să înțeleagă tot ce-i spui, făr' a pretinde de la el ca să-ți fi citit și numărul trecut. Așadar recapitulăm, zicînd: operațiile de bancă se deosibesc esențial în operații comerciale și de speculă. Cele comerciale sunt: negoț de aur și argint, schimb de bani, depozite, virimente, arbitraje cambiale, scont, conturi curente, emisiunea de bilete la purtător, împrumuturi ipotecare, comisiuni ( Definiția pe scurt a acestor operații în numărul d-alaltăieri). Cari sunt operațiile de

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Cele comerciale sunt: negoț de aur și argint, schimb de bani, depozite, virimente, arbitraje cambiale, scont, conturi curente, emisiunea de bilete la purtător, împrumuturi ipotecare, comisiuni ( Definiția pe scurt a acestor operații în numărul d-alaltăieri). Cari sunt operațiile de speculă? în esență foarte unilaterale: cumpărare de acții sau de titluri en gros și specularea lor la bursă en detail. Acesta este cercul de activitate al marilor bănci (Rotschild, Bleichroder, Perreire ), acesta în fine al Creditului Mobiliar. Dar o bancă comercială

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
sfera creditului unui bancher comercial. Dar în comision le ia. Pentru un mic comision plătit de Societatea acționarilor, pentru altul și mai mic plătit de clienți, bancherul comercial desface acții bune ale unei întreprinderi industriale cu prețul lor normal, fără speculă, fără agiotaj. în cât le-a primit, le dă. Câștigul poate fi mare numai daca afacerea e mare; încolo e foarte normal, precum și plasarea e normală. Numai capitaluri disponibile i se pun la 'ndemînă întreprinderii. Nu-și vinde nimeni moșia

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
comision din partea Societății și din partea clienților ei. Ce afacere mai clară, mai puțin complicată decât de-a depune acțiile la o Casă de bancă care vrea să se 'nsărcineze cu aceasta și de-a le lăsa să fie vândute, fără speculă, fără agiotaj, către orice om ce voiește a-și plasa economiile în ele? Dar acțiile Societății se pot încredința chiar la mai mulți deodată. Toți ar putea fi comisionari ai Societății și desigur că toți ar fi bucuroși de-a

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
și jurnalistice și a le revinde c-un mare folos, puțin păsîndu-i dac-a vândut publicului valori sau maculatură. Sumele ce le câștigă o întreprindere comercială sau industrială nu le-a pierdut nimenea. Ele sunt produsul muncii. Sumele pe cari specula le câștigă, le-a pierdut totdauna cineva. Acționarul ce-a cumpărat cu 150 o acție urcată prin agiotaj și care nu face în realitate decât 80 a pierdut 70 franci cari [î]i sunt detrași și lui și producțiunii și

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
titluri cu valoare necunoscută se urcă de către Creditul Mobiliar prin manipulații de bursă și jurnalistice. Amândouă au început deja. Fără ca existența Creditului Mobiliar să fi fost autorizată prin vrun decret al regelui, acțiile lui sunt deja obiectul celei mai vii specule. Culisieri ce n-au nici acții, nici bani, nici speranța de a avea vrodată vrouna din două, urcă deja titlurile în piață. De ce? Pentru că Creditul Mobiliar începe cu sine însuși cu maniera sa de-a opera. Își speculează acțiile sale

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Brătianu. [2 august 1881] STATUTELE CREDITULUI MOBILIAR Nu era greu de prevăzut, chiar fără a cunoaște statutele, că Creditul Mobiliar Român va avea aceeași activitate pe care-o au societățile străine de soiul acesta; că nici negoțul, nici producția, ci specula o să fie rațiunea lui de-a exista. Azi, când " Romînul" ne comunică {EminescuOpXII 275} un estras de statute, o vedem și mai limpede aceasta. Din totalitatea de 57 de articole statutare nu ne interesează în adevăr decât art. 4 cu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
bancă de speculație e tot pe atât interesată de-a răspândi gustul jocului, câștigurile repezi fără muncă în socoteala altuia, cutezanța în speculațiuni, disprețul pentru valoarea intrinsecă a afacerilor. Banca de comerț exercită în societate rolul unei magistraturi, cea de speculă escitează necontenit cele mai rele patimi. Și aceasta e independent de caracterul personal al oamenilor; necesitățile profesiunii sunt superioare; nu scapă nimeni de ele. Și-n banca comercială și-n cea de speculațiune scopul individuali imediat e, în adevăr, de-

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
mai mari vor fi beneficiile băncii, cu atât mai asigurat jocul. Daca există undeva capitaluri onest angajate într-o producțiune care aduce încet o dobândă mediocră? Speculatorul le cheamă cu mare zgomot, le ia de la muncă și le-aruncă în specula unor întreprinderi necunoscute, unde pier. Daca speculația e un joc, desigur că șansele nu sunt egale. Cel ce ține bancul riscă puțin; dar cei [ce] iau parte la joc întîmpină foarte mari riscuri, mai ales când nu sunt obicinuiți. În

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
pe ei. Dar sunt mari patrioți acești oameni? O! ostentativi patrioți, foarte guralivi, foarte înfocați când afacerile scabroase și pensiile sunt în perspectivă. Dar ce să fie alta daca n-ar fi apucat această breaslă, acest negoț, această meserie a speculei patriotismului reversibil? Ce ar fi Carada în alte țări decât a noastră, la Brașov bunăoară, cu titlurile și meritele ce le are? Măturător de uliță. Ce-ar fi Giani e tutti quanti? {EminescuOpXII 278} Advocați de mâna a treia fără

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
istoric pământean au fost înlăturat în favorul a d-alde Giani, Cariagdi, Carada, Fleva etc., deci în favorul unui element etnic și moralicește străin neamului românesc, acest adevăr [î]i doare rău pe toți aceia câți și-au făcut din specula patriei și naționalității o meserie, un negoț, o breaslă. Când aude cineva că un Fleva ori un Pherekydis pretinde a se interesa de România [î]l poate întreba: "Ce-ți pasă d-tale cum merge ori nu merge Țara Romînească

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
prefect câțiva ani, cum subprefecții umblă în cupele cu patru cai din leafa de 200 de franci pe lună, cum fiecare din acești oameni iese bogat din slujba în care intrase gol ca degetul, ne vom convinge numaidacît că din specula de carne omenească, de viață omenească, de sudoare omenească au trebuit să se îmbogățească. Înainte statul avea măsuri estraordinare contra canalizei estraordinare, contra bestialității extraordinare. Un vestit tâlhar și jupuitor de țărani, supus austriecesc, a fost oprit de Divanul lui

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
politica neutralității e cea împărtășită de cei mai mulți români, de ce cabinetul conservator a fost răsturnat pentru c-o susținea, spre a se aduce în locu-i politica de aventuri și de alianțe a unor adunături fără de patrie, cari să-și facă din specula sângelui, a hotarelor, a cetățeniei române un mijloc de existență zilnică, un mijloc de câștig. [1 septembrie 1881] {EminescuOpXII 319} ["CATĂ SĂ SPUNEM... Cată să spunem câteva cuvinte asupra metodului de cercetare a cestiunii etnologice și sociale pe care l-

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
fie oare mândru de ceea ce vede în urmă? Odinioară o biserică plină de oameni, toți având frica lui Dumnezeu, toți sperând de la el mântuire și îndreptîndu-și viețile după învățăturile lui; azi acea biserică stă pustiită prin necredință și nevoi. Spiritul speculei, a vânătorii după avere fără muncă și după plăceri materiale a omorât sufletele. Odinioară o clasă dominantă puțin numeroasă, incoruptibilă și păstrătoare a tradițiilor țării; azi dasupra oameni îmbogățiți prin camete, prin specule, prin ruina altora. Odinioară o organizație a

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
stă pustiită prin necredință și nevoi. Spiritul speculei, a vânătorii după avere fără muncă și după plăceri materiale a omorât sufletele. Odinioară o clasă dominantă puțin numeroasă, incoruptibilă și păstrătoare a tradițiilor țării; azi dasupra oameni îmbogățiți prin camete, prin specule, prin ruina altora. Odinioară o organizație a muncii putând a rezista străinilor; astăzi acea muncă discompusă breaslă cu breaslă, sterilizată prin năvălirile negoțului străin. Odinioară legi răsărite din însuși datinile și deprinderile poporului, azi codici întregi traduși din franțuzește. Odinioară

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
ci întru cât contestă mijloacele cu cari acele averi se fac. Orice reformă economică și socială va respecta averea datorită muncii reale sau capitalizate, dar va trebui să combată mijloacele de a face avere fără muncă, fără producțiune, numai prin speculă și prin amăgire. Față cu aceste rele evidente și generale foile izraelite ne vin cu protestațiuni de umanitate și civilizațiune. Asemenea protestațiuni sunt poate la locul lor înaintea unor cititori inculți, cari se simt măguliți când li se spune că

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]