306 matches
-
atins 22042 m. Harta realizată, a fost vernisată în cadrul unui simpozion organizat cu această ocazie, la Muzeul Tării Crișurilor din Oradea în 1984. În fine, ultima acțiune de explorare a fost efectuată cu ocazia Stagiului TSA, organizat de Clubul de Speologie "Z" în mai 1987, când echipa formată din L. Vălenaș, P. Damm, Z. Kiss și I. Péntek a descoperit deasupra Marelui Râu, în zona Sălii Finale, un etaj fosil lung de 100 m, dezvoltarea rețelei trecând la 22142 m. În
Peștera Hodobana () [Corola-website/Science/318658_a_319987]
-
Corobana în limbajul local înseamnă scorbura, vizuina, adăpost natural. Asta și este, o scobitura în peretele de calcar al Cheilor Ordâncușei, de dimensiuni impresionante, lata de 38 m și adâncă de 30 m cu înălțime maximă de 14 m. În speologie acest tip de peșteră este numit abri Peșteră este semnalată de J. Vass încă din 1857, iar în 1921 este vizitată de P. Chappuis, R. Jeannel și Emil Racovita.A fost folosită cu siguranță de omul primitiv că locuința dar
Peștera Corobana lui Gârtău () [Corola-website/Science/318694_a_320023]
-
explorări au intrat și speologii de la Z Oradea care tatonaseră zona câțiva ani înainte. Din concurență celor două echipe a rezultat o descoperire de excepție. 40 km de peșteră în doar 10 ani, comparativ cu Peșteră Vântului în care exclusiviștii speologii de la CSA Cluj au explorat 40 km în 40 de ani. Un sistem carstic de peste 40 km cu un potențial de peste 100 km. Peșteră Mare din Valea Firei este o peșteră complexă care cuprinde aproape toate elementele carstice. Cavitatea este
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
Viehmann și Gh.Racoviță explorează și cartează primi 212 m de galerii, relevând faptul că în fundul peșterii sub un planșeu stalacmitic se aude zgomotul unui râu subteran. După aproape 20 de ani, în 1981, discipolii celor doi, membrii clubului de speologie E.Racoviță Cluj Napoca,Marius Craciun,Mircea Almasan, Dan Soritau si Dan Porcaru reiau explorările și descoperă sub planșeul respectiv o fantă îngustă prin care iese un puternic curent de aer. După câteva luni încep dezobstrucțiile și descoperă Sala Pădurii și
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
final în Sala cu Lac (20/7/10 m), ocupată în întregime de un lac subteran alimentat de râul pierdut în Galeria Clusteritelor. Pestera este inchisa si poate fi vizitata cu acordul si gidajul custodelui N. Murse de la Clubului de Speologie “Omega” din Cluj-Napoca. Parcurgerea necesită echipament individual specific parcurgerii verticalelor și corzi pentru săritorile din Sala Mare și Marea Prăpastie.
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
cu podoabe încă nedecimate. Peștera e protejată de Asociația de Turism și Ecologie Trascău Corp din Zlatna, care a montat și o poartă. Cei care doresc să viziteze peștera trebuie să solicite cheia la (www.trascaucorp.ro) Arhiva Clubului de Speologie Polaris Blaj.
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
dreapta, este neinteresantă și se termină după 40 m. Atât era cunoscut de la E.Racoviță și R.Jeannel. În 1976 la gura avenului își face apariția Liviu Vălenașde la "Z" Oradea, cel mai "productiv" speolog al perioadei de glorie a speologiei române 1975-1990, descoperitor al câtorva sute de peșteri cu peste 100 km de galerii. Și nu venea singur, ci însoțit de un alt "greu" Gabi Halasi, bun explorator, cartograf dar mai ales scufundător (urma să plece dintre noi câțiva ani
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
m și Galeria Cehilor care se termină pe malul unui mare lac, Minunea Mununii, al cărui mal opus nu se putea vedea. Aici se termină tura de explorare. În următoarele intrări, Viorel Ludușan și Eugen Cindrea, susținuți de Clubul de Speologie Polaris, continuă explorarea amănunțită a peșterii și cartarea ei. Primul lucru pe care îl fac e să coboare nivelul sifonului. Reușesc să spargă barajul de calcar ce limitează sifonul în aval. Dar asta modifică puțin cursul pârâului și în loc să se
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
subterane ale țării, depașește 5 km lungime, are 4 mari lacuri subterane, galerii și formațiuni extraordinare. Potențialul locului este însă foarte mare. Lungimea rețelei e apreciată de Viorel Ludușan la cel puțin 100 km de galerii. O reală provocare pentru speologii români. Și nu numai. In această peșteră a fost semnalat de către R. Jeannel si E. G. Racovita (1929) un interesant fenomen meteorologic, formarea ceții în cadrul fasciculului de raze luminoase care pătrund pe gura peșterii la ora prânzului. Autorii presupun că este
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
subterane ale țării, depășește 5 km lungime, are 4 mari lacuri subterane, galerii și formațiuni extraordinare. Potențialul locului este însă foarte mare. Lungimea rețelei e aprecită de Roru Ludusan la cel putin 100 km de galerii. O reală provocare pentru speologii români. Și nu numai... Este o peșteră foarte dificilă. Se recomandă numai echipelor de speologi foarte versați. Echipament necesar: costume impermeabile, cisme de cauciuc, multiple surse de lumună, coardă, blocatoare, coborâtoare, bărci de cauciuc. În această peșteră a fost semnalat
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
localizând copordonatele 1950-1955 M.Șerban și D.Coman împreună cu o echipă de alpiniști clujeni explorează puțurile de acces, Sala Mare, Galeria cu Ploaie și Galeria cu Planșee. Aval explorează galeria Sifonului până la -168 m. 1971-1972 O echipă a Institutul de Speologie din Cluj și o echipă cehă reușesc să treacă treaptă antitectică de sub săritoarea de 30 de m și explorează zona mediana și galeria Râului Regăsit până la sifonul final. 1981 Liviu Valenaș cu Clubul Z Oradea descoperă continuarea Galeriei cu Ploaie
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
După ultima săritoare urmează Gaură de Șoarece 1, la cota -70 m de la gură avenului. Aceasta este o galerie de sub 1 m diametru pe care tirașul prin apă este barat de, culmea ironiei, o poartă metalică, Poartă Egoiștilor montată de speologii de la Sfinx din Garda de Sus. După poartă se ajunge pe buza unei săritori de 14 m care este de fapt în tavanul unei galeri. Se aterizează într-o altă descendentă. În amonte Galeria Roșie colmatata cu argilă se închide
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
Sălii Pașilor" de către o echipă condusă de profesorul Iosif Viehmann, de la Institutul Speologic "Emil Racoviță" din Cluj. În această sală au fost descoperite urme pietrificate ale "omului de Vârtop", din care una a fost recoltată și studiată la Institutul de Speologie din Cluj. Urma are 22 centimetri lungime și 10,6 centimetri lățime. Degetul mare era mai depărtat de celelalte degete cu 1,6 centimetri, lucru care a indus constatarea că putea "apuca" obiecte cu piciorul, ca maimuțele. Specialiștii au mai
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
Băcioiu, Ilie Sabău, Eugen și Dorin Cindrea, Eugen Sălăjan, Ștefan, Anca și Vasile Cucinski. Viorica Ludușan, Martin Naghy, Florin Oprea, Sorin Sarbu, Aurora Câmpeanu, Iosif Pop, Dumitrescu Mircea, Mateica Simion, Ovidiu Micu... Clubul a fost afiliat la Comisia Centrală de Speologie Sportivă în 1979. Au fost descoperite și explorate peste 400 de noi peșteri. Peșteră Bisericuța, Peșteră Dâmbău, Avenul Gemenele, Peșteră din Valea Geoagiului, Peșteră Calului, Peșteră Poartă Zmeilor... În Peștera Huda lui Papara Viorel Roru Ludușan descoperă două sectoare fosile
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
protecție. Nicolae Ludușan afiliază o ramură a Polarisului la Universitatea 1 Decembrie - Albă Iulia și preia custodia peșterii Huda lui Papara. Centrul de Cercetări Geologice și Speologice de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Albă Iulia se considera continuatorul, în domeniul speologiei, al fostului cerc speologic „Polaris” din Blaj, a cărui activitate a încetat, de facto, incepand cu anul 1994. Este un festival concurs de artă, fotografie și film, care se organizează anual de Federația Română de Speologie și un club gazdă
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
considera continuatorul, în domeniul speologiei, al fostului cerc speologic „Polaris” din Blaj, a cărui activitate a încetat, de facto, incepand cu anul 1994. Este un festival concurs de artă, fotografie și film, care se organizează anual de Federația Română de Speologie și un club gazdă.
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
a peșterii comemorează tragedia. Epitaful lui Marcel Loubens va fi inscripționat de Jacques Labeyrie, membru al echipei care a încercat totul pentru a-l salva pe Loubens. În 1953, imensa sală Verna (255 × 245 × 180 m), a fost descoperită de către speologii din Lyon. Compania EDF în 1956 a început un tunel pentru a ajunge la această cameră, în scopul de a efectua o captură hidraulică, proiectul a fost abandonat la momentul respectiv, apoi reluat în 2006. În 1966 a fost înființată
Peștera Pierre Saint-Martin () [Corola-website/Science/320795_a_322124]
-
1956 a început un tunel pentru a ajunge la această cameră, în scopul de a efectua o captură hidraulică, proiectul a fost abandonat la momentul respectiv, apoi reluat în 2006. În 1966 a fost înființată "Asociația pentru Cercetare Internațională de Speologie Pierre Saint-Martin", în scopul de a coordona diferitele cercetări. În 2006, a fost reluată construcția unui stăvilar. Acesta a fost început în 1950, atunci proiectul a fost abandonat din cauza râului subteran care nu a furnizat un debit adecvat. Proiectul a
Peștera Pierre Saint-Martin () [Corola-website/Science/320795_a_322124]
-
lista ariilor protejate din România. este locul in care ies la lumină apele ce se pierd în ponoarele și dolinele de pe valea oarbă dintre Iapa (Dealul Frumos) si cătunul Mununa. Această a fost dovedită de colorările cu fluoresceină . facute de speologii clujeni. Este aceiași apă ce trece prin Peștera-aven Ghețarul de sub Zgurăști care se găsește la 130 m distantă. Colorările cu fluoresceină făcute de Clubul Polaris în finalul activului din Zgurăști au apărut în Poarta lui Ionele după 24 de ore
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
Cele mai multe mumii găsite prezintă exemple de înmormântare intenționată, cu dovezi ample de practici funerare precolumbiene. Parcului Național Peșteră mamutului a fost deschis în mod oficial la 1 iulie 1941. Printr-o coincidență, în același an a aparut "Societatea Națională de Speologie". Intrarea nouă, închisă pentru vizitatori încă din 1941, a fost redeschisă la 26 decembrie 1951, devenind intrarea utilizată pentru începutul turului "Frozen Niagara".
Parcul Național Peștera Mamutului () [Corola-website/Science/321460_a_322789]
-
parașutism), sky surfing (surf aerian) și sky flying (zbor cu un costum special în formă de aripă). Optsprezece sporturi terestre: indoor climbing (cățărări la interior), adventure racing (întereceri extreme), aggressive inline skating (patinaj extrem cu role), BMX (cros ciclist), caving (speologie), motocross, extreme skiing (schi extrem), freestyle skiing (schi liber), land and ice yachting (întreceri cu atelaje cu vele pe uscat sau pe ghiață), mountain biking (ciclism montan), mountain boarding (întreceri montane cu o placă cu roți), outdoor climbing (alpinism - cățărări
Sport extrem () [Corola-website/Science/324964_a_326293]
-
de la o formațiune care sugerează această asemănare. Mai tarziu, pe la sfârșitul anilor '70 apare varianta de "Buciumul cel Ciucit". Este felul scâlciat în care îi pronunța denumirea Lucian Dobre, fiul ghidului de la Scărișoara. Avea pe atunci câțiva ani și conducea speologii la această peșteră. Este o peșteră de mici dimensiuni (25 m) cu câteva scurgeri parietale și domuri. Printr-o intrare scunda se pătrunde într-o galerie unică, orizontală, ușor șerpuitoare. Peșteră este greu de găsit. Se poate vizita respectând legislația
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
Speologia (din , "spelaion" adică "peșteră" și "λόγος", "logos" adică "știință") este activitatea de a identifica, explora, studia, cartografia și vizita locații subterane (peșteri, caverne). Cel care practică speologia se numește speolog. Cercetarea unei peșteri are ca scop general înțelegerea formării și
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
Speologia (din , "spelaion" adică "peșteră" și "λόγος", "logos" adică "știință") este activitatea de a identifica, explora, studia, cartografia și vizita locații subterane (peșteri, caverne). Cel care practică speologia se numește speolog. Cercetarea unei peșteri are ca scop general înțelegerea formării și evoluției ei, iar cunoașterea cît mai multor peșteri dintr-un sistem carstic duce la mai buna înțelegere de ansamblu. Încă de la începuturi, ea a fost practicată atît
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
general înțelegerea formării și evoluției ei, iar cunoașterea cît mai multor peșteri dintr-un sistem carstic duce la mai buna înțelegere de ansamblu. Încă de la începuturi, ea a fost practicată atît de către specialiști cât și de către amatori. În unele țări speologia este instituționalizată și aici putem vorbi despre profesia de speolog. Biologi, geologi și diferiți alți cercetători se ocupă de aspecte specifice, iar nespecialiștii de explorare la modul general. Această simbioză dedicată cunoașterii peșterilor a făcut ca termenul de speolog să
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]