424 matches
-
lui, Neaga, fiica lui Vlaicu; pentru accea, jalnică, cu osârdie au făcut această biserică, iar mama ei, jupânița Anca, le-a înfrumusețat această piatră ca să le fie veșnică pomenire. în anul 7096”78. La fel în alte - foarte multe - cazuri. Spicuiesc: (trad. din sl.) „Această piatră a făcut-o și împodobit-o Doamna Dafina Domnului ei, răposatului înainte de dânsa Io Eustratie Dabija Voevod, Domn al țării Moldovei, și s-a pus în ruga sa, mănăstirea cea nouă ce se chiamă Bârnova
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
eram în urma revistei studențești". Ion Iliescu arată faptul că revista nu ar trebui să fie la fel, precum Convorbiri literare, pentru că ar dubla-o. Apoi, el critică lipsa de originalitate: " Nu avem nevoie în revistă de conferințe, așa oricine care spicuiește câteva citate, face un act de conspectare, fie prezintă ideea cercetării științifice și cu aceasta și-a făcut datoria. În această situație dacă am fi luat un matematician, un constructor, agronom și i-am fi explicat ceea ce vrem să știe
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
săptămâni, de la teatrul din Tg. Mureș. Acestea toate erau spectacole cu o afluență uriașă. S. B.: Unde s-au ținut toate? D. T.: Spectacolele se țineau la Casa Studenților și la Teatrul Național. Am în față programul și am să spicuiesc din el câteva informații, câteva puncte tari. Spectacolul Joia dulce, după romanul cu același nume de John Steinbeck, clasa Olga Tudorache (a fost și ea), cu distribuții precum Radu Duda, Dan Bădărău, Bogdan Gheorghiu ș.a.m.d. Apoi: Bună seara
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mea. A fost o nebunie întreagă pentru că au fost filme, repet, pe care le-am scos cu aprobare specială din Arhiva Națională de Film, unele fiind interzise atunci. S. B.: Ce filme s-au mai putut viziona? D. T.: Să spicuim din program. Trebuie spus că "Amfiteatrul cinefililor" era organizat pe secțiuni. La secțiunea "Pagini de istorie" au rulat: Valurile Dunării (al lui Liviu Ciulei), Serata (al Malvinei Urșianu), Zi tu (al lui Constantin Marin), Copilăria lui Ivan (Tarkovski), Procesul de la
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de cronica din 2 august 1980, țin de cultul personalității, comentat în mod ironic de presă: "Nu cunoaștem un alt șef de stat în vizită oficială aici care să fi fost atât de batjocorit de mass-media"88, adaugă autoarea, după ce spicuiește din caracterizările familiei prezidențiale. Monica Lovinescu măsoară constant atitudinea lui Ceaușescu față de scriitori, urmărindu-i devierile discursurilor oficiale. Într-una din cronicile anului 1980, afirmă că înainte de 1971, șeful de stat colaborează cu intelectualitatea și se folosește de ea pentru
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de Dialog Social. Autor al unei opere deja consolidate, nu doar în sensul prolificității, ci și al arderii etapelor, al reunirii și simultaneității stadiilor, estetic, etic și religios de care vorbea Kierkegaard, și-a publicat toate volumele la Editura Humanitas. Spicuim doar titlurile sau, la câteva din ele, zăbovim printr-o glosă în spiritul intransigentului autor: "Schimbarea subiectului o reverie"(2004), Ochii Beatricei. Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante (2004, 120 pagini), "Zbor în bătaia săgeții" (2006, 328 pagini), "Omul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
unicatul meu coleg, serviciile urbanității (mai corect ar fi urbanismului, n.n.). George Mirea își justifică opțiunea de a nu deveni membru al Uniunii Scriitorilor, deși era superîndrituit ca autor a peste zece volume, ce-i drept fără un răsunet special (spicuim: "Junimea implicații lingvistice", 1983, monografie; "Vine o zi când ...", 2000, roman; "Perenitatea culturii ... Perenitatea lecturii ... Perenitatea criticii ...", 2002, eseuri; "Clipă, rămâi ...", 2004, critică și eseistică literară) și doctor în filologie din 1979 (sub auspiciile prof. D. Macrea) prin cunoașterea detaliată
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
al Fundației Humboldt (1982 - 1984), este din 1990 director al Editurii Humanitas, iar din 1992 profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București. După 1990 și-a retipărit și reeditat majoritatea cărților, unele dintre acestea fiind traduse în străinătate. Spicuim câteva titluri mai reprezentative pentru autor: "Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii" (Humanitas, 1994, 2005); "Interpretări ale simbolului în teoria artei și filosofia culturii" (Humanitas, 2005); "Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă" (Humanitas, 1991, 1996, 2004
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
monografului față de abordarea sociologizantă dogmatică, inspirată de Georg Lukacs sau Antonio Gramsci, vizibilă în manifestele respectivului grup, dar și conținutul novator al experimentelor. Remarcabilă este altitudinea stilistică și conceptuală a hermeneutului post-heideggerian în vârstă de 35 de ani, drept care vom spicui termenii de structurare a unui singur capitol: V. Aspro Stil Nuovo: Poetica obiectelor. Poezia epică. Action Poetry. Între tragic și hilarotragedie. Între noia (plictis) și paranoia. Poezia tehnologică. Experimentalismul poetic ș.a.m.d. Urmează la fel de celebra carte Palimpseste (1979, reeditată
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara vine în întâmpinarea solicitanților cu încă trei cursuri căutate pe piața de profil. Primul va începe în data de 28 februarie, se va finaliza la 2 martie și este destinat pregătirii de declaranți vamali. Spicuim din tematică: adaptarea practicilor vamale la cerințele Uniunii Europene și Organizația Mondială a Comerțului, noile norme privind imprimarea, utilizarea și completarea declarațiilor vamale etc. Cursul de agenți imobiliari (pregătire de bază) se va derula în perioada 14 martie-22 aprilie și
Agenda2005-09-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283432_a_284761]
-
introducerea în statutul Asociației Presei Timișorene a unui articol privind obligativitatea recunoașterii de către jurnaliști a priorității subiectelor de presă. De asemenea, a fost lansat și un nou număr al „Buletinului pro INTELECT“, cu articole legate de proprietatea intelectuală, din care spicuim: Paginile de Internet, operă de creație intelectuală ce trebuie protejată; DecoPlus - Dispozitiv de decodare greu de piratat; Fenomenul muncii la negru; Proprietatea industrială - metodă de protecție la concurența specifică economiei de piață. DUȘAN BAISKI Securitatea socială a muncitorilor l Din
Agenda2004-40-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282942_a_284271]
-
centrală în acest ipotetic raft - merita cu asupra de măsură cele patru cronici empatice semnate de câțiva dintre cei mai în vogă tineri critici ai momentului. Și cum începutul și încheierea fac și desfac totul în materie de recenzii, să spicuim: "Orbitor este de-acum un fluture întreg, "cu aripi identice și neasemănătoare" lopătând, fragil și magnific, între abis și înalt"(Sanda Cordoș) sau "E lumea ORBITOR, din care alte civilizații recoltează substanța energetică P - poate telomeraza, enzima nemuririi, poate substanța
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
standardele seria ISO 9000, ediția 2000, din cadrul firmelor care intenționează sau sunt în curs de implementare a unui sistem de management al calității conform ISO 9001: 2000 - instrument eficient de optimizare a proceselor interne, respectiv de câștigare a încrederii clienților. Spicuim din tematică: prezentarea detaliată a cerințelor ISO 9001: 2000; principiile managementului calității conform ISO 9004: 2000; documentele sistemului de management al calității - generalități; principii de elaborare a documentelor sistemului de management al calității. Înscrierile se pot face și on-line la adresa
Agenda2005-25-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283833_a_285162]
-
în țara lui Big Brotherescu”. Cui prodest? „Troaca de porci“ În revista STEAUA nr. 3-4, Ruxandra Cesereanu vorbește despre „împroș- carea cu noroi a personalităț ilor culturale din România”, un adevărat sindrom pe care autoarea îl numește Troaca de porci. Spicuim câteva dintre observațiile sale pline de acuitate: „Sindromul troaca de porci satisface, se pare, gustul românesc majoritar și plebeu pentru bârfă, intrigă, zâzanie.(...) Ceea ce vizez eu acum, constatativ și mentalitar, este o atmosferă generală de defăimare la adresa scriitorilor, prin promovarea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3570_a_4895]
-
engleză cu un asemenea accent ,posh metropolitan". Oricine are o coastă de anglofil în el știe că pentru o asemenea schimbare de accent, las intonația deoparte, e nevoie de ceva muncă, nu glumă. Nu e singura gafă de gen, mai spicuiesc câteva din comentariul unui critic răutăcios: englezii amatori de operă nu se dau în vânt după Andrew Lloyd Weber, nu se spune ,the Tate Modern", articolul nu are ce căuta acolo, ,Eleanor" are accent pe prima silabă. În paranteză fie
Woody, du-te și te culcă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10911_a_12236]
-
civil" dintre "trupele Securității și ale Armatei" din decembire 1989. Concluzie morală superbissimă: Se pare că vine o vreme. Dar nici eu n-o voi ocoli!" Rămășițele comuniste și mîntuirea neamului În consistent număr este acela al Contemporanului pe septembrie. Spicuim textul memorialistic al lui N. Breban despre Matei Călinescu, cu un puternic accent emoțional, paginile despre Doinaș și Afinitățile nedezmințite ale lui Ion Ianoși. l Interesante, ca totdeauna, considerațiile lui Alexandru George din serialul (ajuns la episodul 5). O propunere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
să strivească, singură, prejudecata larg răspândită că Banatul n-ar fi dat culturii naționale mari valori. Că, parafrazându-l pe cronicar, nasc și la noi artiști importanți, stă mărturie oricui fondul documentar bogat al Muzeului Banatului. Din site-ul instituției spicuim: „Înființat în 1975, ca parte integrantă a secției de istorie, sectorul de memoriale cuprinde un patrimoniu de peste 20. 000 de documente și obiecte, din care peste 90% sunt legate de viața și creația muzicală bănățeană. Acest patrimoniu este constituit, în
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]
-
mai proaste“, nu intra niciodată în panică. In memoriam La dispariția lui Hermann Krotz, publicația periodică editată de Asociația Cofetarilor și Turtarilor din Timișoara - Banat a alocat un spațiu important pentru un „Memento Mori“ dedicat acestui mare cofetar al Timișoarei. Spicuim de aici câteva aprecieri și impresii: „Hermann a fost colegul cu care am putut discuta mult despre frumusețea și posibilitățile multilaterale în meseria noastră dulce. Krotz a fost în-tr-adevăr un artist mare și dacă ne uităm la fotografiile cu exponatele
Agenda2003-49-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281786_a_283115]
-
furios și începea o urmărire ca-n filmele „western“, cu John Wayne, care ne-au încântat adolescența. Nu întâmplător, o dată cu biletul de călătorie, companiile înmânau pasagerilor și un „îndrumar“ de modul cum trebuie să se comporte în timpul călătoriei, din care spicuim: l Dacă pe drum caii se sperie și o iau la goană, stați liniștit, poate aveți noroc, altfel 90% vă veți răni l Nu faceți gălăgie în legătură cu mâncarea, noi facem tot ce se poate să fie bună l Dacă aveți
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
cititorilor Academiei Cațavencu. Exemele sufletești ale dlui Șt. A. nasc, cum se vede, monștrișori în paginile unei publicații pe care o citim (am făcut public faptul) cu plăcere. * Din editorialul dlui Vasile Dan (Arca, nr. 10,11, 12 din 2003) spicuim finalul: „Dezvăluirea păcatelor lui Lucian Pintilie, Șt. Aug. Doinaș, Ion Caraion și ale altor cîți vor mai fi, așa cum se face acum, printr-o lege a deconspirării dosarelor fostei Securități astfel încît să culpabiliteze încă o dată victimele, de cele mai multe ori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
Biblioteca Nacional de Portugal de la Lisabona. Aici se păstrează nu mai puțin de 28 de scrieri ale acestuia - mai multe chiar decât în marile biblioteci de la București -, ceea ce mi se pare un veritabil record pentru o prezență românească în străinătate. Spicuiesc dintre acestea: Sur une inscription métrique de l'Héraclée du Latmos (1942), Le "vicus quintionis" et le "vicus secundini" de la Scythie Mineure (1948), Le décret en honneur de l'architecte Epicratčs (1950), Bibliographie de l'antiquité classique 1896 - 1914 (Paris
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
feri cu grijă mucalită de o asemenea capcană. Din care pricină nu puține din „contrele” sale umorești au caracterul unui „haz de necaz”. Maliția criticului semnifica o strategie cu resorturi temperamentale, extrem de eficace, cu un scop al defensivei bine centrat. Spicuim cîteva din numeroasele „luări peste picior” practicate de Regman, cu regretul subînțeles de-a nu cita și altele, așijderea mult delectante: „În Antichitate te duceau cu lectica; azi - cu dialectica”; „Statul arde și statuia se piaptănă”; „De la Suveranul Pontif la
Hazul lui Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4861_a_6186]
-
indiferent despre ce vorbește, Dan Puric transmite ceva. Ceva se propagă de la tine la el, de aici efectul de fecundare pe care îl obține asupra minții altora. Temele cărții sunt cele ale reacțiunii românești: tradiție, credință, biserică. Iată cîteva idei spicuite din volum: fără credință, totul se duce de rîpă; nu există cultură autentică fără dimensiunea ei spirituală; criza României vine din faptul că propaganda a preschimbat adevăratele noastre modele în contra-modele ilicite; intelectualii de astăzi sunt terminați, și nu e
Mogîldeața by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8394_a_9719]
-
de implementare a unui sistem de management al calității conform ISO 9001: 2000 - instrument eficient de optimizare a proceselor interne, respectiv de câștigare a încrederii clienților. Fiecare participant va primi un suport de curs adecvat și un certificat de participare. Spicuim din tematică: prezentarea detaliată a cerințelor ISO 9001: 2000; principiile managementului calității conform ISO 9004: 2000; documentele sistemului de management al calității - generalități; principii de elaborare a documentelor sistemului de management al calității; structura documentației sistemului de management al calității
Agenda2004-39-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282919_a_284248]
-
France prelegerea inaugurală, intitulată Ordinea discursului. Avem, iată, pentru prima dată tradusă în limba română această lucrare, scurtă, dar densă și totodată foarte limpede - de către Ciprian Tudor, la Eurosong & Book, 1998 (cu o notă a editorului, din care au fost spicuite datele de mai sus). Premisa de la care pleacă autorul este că în orice societate există un control multiplu exercitat asupra producerii discursului, cu scopul de "a-i conjura puterile și pericolele, de a-i stăpîni evenimentul aleator, de a evita
Foucault alesul by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17727_a_19052]