422 matches
-
sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Spicuind doar fragmente și frânturi din impresiile și sentimentele de fiască recunoștință și prețuire, ce-mi copleșesc mintea și inima în aceste momente, m-am dus cu gândul la slujba înmormântării acestui mare ierarh, teolog și cărturar al Bisericii noastre Românești
CINCI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346971_a_348300]
-
viața lui Dumnezeu lucrează în creație, o izbăvește de păcat și de moarte, o face vie și o sfințește. Cincizecimea care a avut loc odinioară se împlinește mereu în sânul Bisericii, în Sfintele Taine, prin mijlocirea ierarhiei sfințitoare” - potrivit afirmațiilor spicuite din această carte, la pagina 13. „Prin Sfintele Taine, după Sfântul Nicolae Cabasila, trecem prin toate câte a trecut Hristos, repetând sacramental drumul firii umane asumate de Iisus Hristos spre unirea deplină cu firea dumnezeiască”. Sfintele Taine aparțin Bisericii ca
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
viața lui Dumnezeu lucrează în creație, o izbăvește de păcat și de moarte, o face vie și o sfințește. Cincizecimea care a avut loc odinioară se împlinește mereu în sânul Bisericii, în Sfintele Taine, prin mijlocirea ierarhiei sfințitoare” - potrivit afirmațiilor spicuite din această carte, la pagina 13. „Prin Sfintele Taine, după Sfântul Nicolae Cabasila, trecem prin toate câte a trecut Iisus Hristos, repetând sacramental drumul firii umane asumate de Iisus Hristos spre unirea deplină cu firea dumnezeiască”. Sfintele Taine aparțin Bisericii
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
atrocitate Comtelu Paar, care de îndată se îmbrăcă în toată uniforma sa, și ceru audiență de la Ghica Vodă. Acesta ascultă toată narațiunea Generalului austriacu, și îi promisă că se va folosi de acestă împrejurare, spre a desființa sclavia din țeară." Spicuim și din actul numit Nimicire a robiei din Moldova dat de Grigorie Al. Ghica VV, așa cum Theodor Codrescu îl citează în Uricariul săul la pagina 29, reprodus din Albina Românească nr. 59, anul 1848: "...singure principatele române au păstrat încă
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
1986; Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, promoția anului 1990; Institutul Biblic din Ierusalim, perioada anilor 1991-1994; Cursurile de doctorat le-a urmat la Institutul Biblic din Ierusalim, domeniul Biblice, Egiptologie și Orientalistică. Iar din activitatea sa bogată și deosebită spicuim următoarele: În anul 1980 și-a început viața monahală la Mănăstirea Lainici, județul Gorj; A fost hirotonit Diacon la aceeași mănăstire în 6 august anul 1990; A fost hirotonit Preot la Mănăstirea Tismana - Gorj în ziua de 15 august anul
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
Cerbul runcului” etc. În partea a II-a a lucrării „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende”, monograful Gh. Efrim preia din diferite izvoare o serie de legende ale așezării brezoiene dar și împrejurimile acesteia. Acestea sunt spicuite din „Legende populare, românești”, „Legende povestiri și amintiri”, „Loviște mirific plai”, „Tradiții din Voineasa,” „Legendele faunei”, dar și din arhiva regretatului profesor și pictor brezoian, Gheorghe Surdu. Voi enuma doar câteva dintre legendele istorice din paginile acestei cărți:”Cula lui
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
viața lui Dumnezeu lucrează în creație, o izbăvește de păcat și de moarte, o face vie și o sfințește. Cincizecimea care a avut loc odinioară se împlinește mereu în sânul Bisericii, în Sfintele Taine, prin mijlocirea ierarhiei sfințitoare” - potrivit afirmațiilor spicuite din această carte, la pagina 13. „Prin Sfintele Taine, după Sfântul Nicolae Cabasila, trecem prin toate câte a trecut Iisus Hristos, repetând sacramental drumul firii umane asumate de Iisus Hristos spre unirea deplină cu firea dumnezeiască”. Sfintele Taine aparțin Bisericii
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
Spovedanie și Împărtășire, între care aceștia refuză să opteze unilateral”... Foarte interesant este și un capitol în care distinsul teolog prezintă care au fost „ecourile și luările de poziții în Ortodoxia românească” în legătură cu problema desei împărtășanii și din care vom spicui doar, ca o concluzie, de la pag. 85, că „criza liturgică și spirituală în Biserica Ortodoxă actuală este însă o problemă atât practică, cât și teoretică. În spatele diverselor soluții practice preconizate - împărtășire rară/deasă, individuală/comunitară - stau concepții teologice diferite despre
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
avec les premières écritures, les premières spéculations, on pensait assister aux balbutiements de l'âme primitive" [45]. Pentru a ne face o idee și mai clară a ceea ce reprezenta indianistica în acele timpuri de formidabilă fervoare pentru studii, intenționăm să spicuim cîteva afirmații ale gînditorilor și scriitorilor vremii. Iată ce declara un istoric al filozofiei timpului, Victor Cousin, în Cours de l'histoire de la philosophie (apărut în 1829, noua ediție în 1841), vol. I, p. 156 (după ce precizase că "L'Orient
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
inclus aici conceptul de copilărie a umanității, reprezentată, după Hegel și alți romantici, chiar de India. În aceeași lucrare de la p. 39 la p. 50 -, Hegel, apropo de simbolistica fantastică, se oprește îndelung asupra fanteziei și artei vechilor inzi: vom spicui ceea ce ni se pare mai important pentru subiectul de față. Filozoful din Stuttgart începe prin a clarifica unele lucruri: Aceste prime și încă foarte sălbatice încercări ale imaginației și artei le găsim mai ales la vechii inzi. Sub acest aspect
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a cărui importanță ar merita să fie amintit în întregime (ceea ce nu justifică, desigur, recunoașterea lui H. v. Glasenapp, Die Philosophie der Inder, loc.cit., p. 7, limitată la "... die vielen Hinweise, welche uns in den Werken... Hegels... entgegen treten"). Spicuim numai ceea ce are legătură directă și imediată cu subiectul abordat: "Cît privește vechimea înțelepciunii índice, ne-am oferit plăcerea de a crede în numerele ei mari, de a le arăta mare respect; dar, după ce am făcut cunoștință cu lucrările lor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
voință și efort. El se oprește foarte des asupra realizării acestei indianizări din partea reprezentanților castei brahmanice. Dacă ar fi să insistăm asupra acestui aspect al meditației hegeliene ar trebui să reluăm numeroase pagini, transcrise deja mai sus. Ne mulțumim să spicuim cîteva din observațiile cele mai relevante. "Brahmanii dețin prin naștere această superioritate greu de atins de către ceilalți. Un indian care aparține altei caste are deci datoria să-l adore pe brahman ca pe un zeu, să se prosterneze în fața lui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de aceeași practică de comuniune (yogă), se întrevede, așa cum am sugerat la început, din timpurile imediat postvedice și continuă peste secolele următoare, în ciuda tuturor doctrinelor care se succed și ar vrea să revoluționeze dogmatismul precedent. ÎNCHEIERE Din ceea ce am putut spicui pînă acum din cugetările indiene, ni se pare că se poate deduce, cu oarecare claritate, linia specifică pe care se bazează întreaga literatură gnomică indiană. În opoziție cu viziunea optimistă a primelor populații indiene, care nu se deosebeau deloc de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
zile veni la Viena un muntenegrean de tot tânăr, călătorind spre Kiew, unde va intra în Academia militară. Pe stradele Vienei lumea curioasă urmărea cu ochii pe acest fiu al munților negri în costumul său cel pitoresc și cu brâul spicuit de pistoale strălucite. În Viena însă poliția nu vede bucuros nici pe un muntenegrean purtând arme pe stradă. De aceea un impiegat îl făcu să înțeleagă că trebuie să se despartă de arsenalul său. Junele erou se miră mult de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
său, mai aproape de parodie și de mascată persiflare decît un Frunzetti, de altfel calamburgiu notoriu în particular, dar care, în textele... critice atingea culmi de tristețe propagandistică. Să las însă cele două spirite să se odihnească în pace și să spicui din cronica plastică din 1962 ceva titluri de picturi și sculpturi ieșene. E stupefiant cum un condei ca al lui Frunzetti se putea preta la lucrarea unui pogon de text, aducînd mai degrabă cu o blindată dare de seamă a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
țările din Centrul și Estul Europei și principalele instrumente ale programelor de stabilizare (1989-1994 și respectiv 1990-1997), tabele utile pentru cunoașterea experienței altor țări din zona menționată. Document de excelentă analiză economică, socială și politică, lucrarea monografică din care am spicuit aspectele de mai sus reprezintă o admirabilă carte pentru care teoreticianul economist și reputatul om politic merită întreaga noastră gratitudine. Ea se constituie într-o veritabilă pledoarie pentru progresul și prosperitatea meritată a mult încercatului nostru popor. Noi și candidatura
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
zvonul până dincolo de Carpați că ai apărea curând cu niste traduceri. "962 Comme îl ne connaissait pas toutes leș langues étrangères source, Blaga a fait souvent recours à des variantes déjà traduites, probablement en français ou en allemand 963 : " Am spicuit prin autori și prin antologii străine, cum am putut și pe unde am putut. Am utilizat în vederea transpunerii atât texte în limba de obârșie, cât și traduceri în alte limbi, cănd limba originalelor îmi era cu totul necunoscută. "964 On
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de descoperiri în bagajele mele - de la ciorchinele de struguri al lui Proust până la plăcuța care atesta moartea tragică a ducelui de Orléans. Toamna și mai ales în timpul iernii, m-am transformat într-un maniac al erudiției, într-un arhivar ce spicuia cu înverșunare orice informație despre țara căreia nu reușise decât să-i abordeze taina în excursia din vară. Am citit tot ce avea mai interesant despre Franța biblioteca școlii noastre. M-am cufundat în rafturile mai vaste din biblioteca orășenească
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de scriitură vorbită, iar un telespectator urmărește postul său preferat așa cum altul ascultă un fond muzical vag, sau cum altul contemplă tablourile unei expoziții într-o zi de vernisaj, în trecere. Fără a întîrzia asupra lor. Ochiul contemporan survolează, adună, spicuiește informații. Copleșit, blazat, nu mai are timp să observe; ca și cum toate simțurile noastre ar naviga, la vedere, suprafețele lumii. O plutire generalizată a cursurilor și a trupurilor, deci a spiritelor. Printre numeroasele motive pe care le avem ca să ne bucurăm
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ajuns la 10,9 trilioane. Faimosul ceas al datoriei naționale din New York nu mai are loc să afișeze lungul șir al cifrelor care alcătuiesc datoria. Se planifică ridicarea altui ceas, cu un ecran mult mai mare."23 Am mai putea spicui și alte domenii a căror evoluție nu prevestea nimic bun pentru singura superputere a lumii. De pildă, economiile pe care le face populația din propriile venituri. Indicator foarte important, pentru că semnalează un comportament conform sau nu cu specificul atitudinii capitaliste
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de sute de unități de raportare. Pe de altă parte, aceste metode sunt extrem de nepotrivite pentru acțiuni precum pregătirea unei mese rafinate sau efectuarea unei operații chirurgicale. De această chestiune ne vom ocupa pe Îndelete În capitolul 8, Însă putem spicui câteva dovezi interesante din exemplul agriculturii sovietice. Dacă luăm cazul unor culturi specifice, s-ar părea că aceste cooperative erau eficiente mai ales În ceea ce privește cultivarea cerealelor de bază: grâu, secară, ovăz, orz și porumb. În schimb, erau nerentabile În cazul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Al. Ciocâlteu (Nichita, epigon minor al lui Rilke, romancierul G. Călinescu egal Nimicul, Camil Petrescu scriind despre Bălcescu în anii '50 spre a fi cadorisit de regim cu o casă etc.!!), și obișnuita rubrică a d-lui Alexandru George. Să spicuim din aceasta din urmă, avînd titlul Cînd noi înșine ne batem joc. Tema: cartea Alexandrei Laigniel Lavastine. Dl George scrie: "Doamna Lavastine este un intelectual din acea specie aberantă care domină încă spațiul cultural francez de mai bine de o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
În Paradis se poate intra numai flămând!” Valoroasele idei din carte, parcurse succint și incomplet până aici, nu pot fi considerate un atac la misticismul religios, ci un îndemn la rațiune. Tot așa cum trebuie considerată și decelarea mecanismului politic contemporan. Spicuim în continuare și câteva din ideile capitolului „Lumea așa cum este”: Votul universal - unealtă de legitimare pe spinarea maselor. Chiar dacă votantul știe că este mințit, tot e ceva să creadă că părerea lui ar conta. Idiotul autentic ține mereu să precizeze
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
214. 13. Nicolae Iorga, op. cit., p. 35. 14. Ibidem. 15. O frumoasă și bogată „literatură” (cu răsfrângeri în beletristică: Elisabeta Movilă, Chiajna), s-a alcătuit în jurul acestei femei (soții, fiice, mame de Voievozi) unele ajunse figuri ilustre ale istoriei noastre. Spicuiesc doar câteva titluri (unele deja citate mai sus), altele vor fi evocate mai jos în această carte: Gr. G. Tocilescu, Doamna Stanca, sora lui Mihaiu-Vitéazul. Studiu istoric (1560-1604), București, Noua Tipografie a Laboratorilor ?? români, 1877; Ludovic Danș, Doamna Oltea, București
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui, Neaga, fiica lui Vlaicu; pentru accea, jalnică, cu osârdie au făcut această biserică, iar mama ei, jupânița Anca, le-a înfrumusețat această piatră ca să le fie veșnică pomenire. în anul 7096”78. La fel în alte - foarte multe - cazuri. Spicuiesc: (trad. din sl.) „Această piatră a făcut-o și împodobit-o Doamna Dafina Domnului ei, răposatului înainte de dânsa Io Eustratie Dabija Voevod, Domn al țării Moldovei, și s-a pus în ruga sa, mănăstirea cea nouă ce se chiamă Bârnova
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]