3,200 matches
-
Notă baladescă.) CORUL: În temeiul codrului / Cale nu-i, cărare nu-i. Că de-a fost vreodată drum / El s-a prefăcut în fum. / Că de-a fost vreodată cale / Ea s-a prefăcut în vale, / S-a umplut de spini și scai / Că de urmă nu-i mai dai. De-i cărare undeva / N-o mai știe nimenea, / Că-i pierdură urmele / Ciobănași cu turmele, / Și-i pierdură semnele / Pădurari cu lemnele.// În temeiul codrului / Cale nu-i, cărare nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de foarte bună calitate. Eventual, pentru întâmplări neprevăzute, poate fi înregistrat integral /voce și instrument/ întregul cântec, actriței revenindu-i doar play-back-ul.) "Frunzuliță busuioc, / Maica m-a scăldat în scoc / Să rămân fără noroc, / Și mi-o pus în scaldă spini / Să rămân printre străini. / Da' ar fi făcut mai bine / Să mă ia de mână, / Prefăcută că mă scapă / Să m-arunce-n apă. / Că de cer ar fi iertată / Și de lumea toată." LIOARA: Frumos cântec, fata mea, da' nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
F1: Un strop de-argint a lunecat și, cu paloarea-i siderală, pe cerul negru a-nsemnat un fir subțire de beteală... B2: Sclipind departe, prin frunziș, o stea smerită și albastră sta singuratică, pieziș, deasupra noastră. Și ca un spin, cu raza-i rece și subțire mi-a strecurat un gând străin în visul meu de fericire. Zicea: F2 (ușor reverberat): "Sub cerul vast și mut v-a aruncat aceeași soartă pe-un strop de lut ce-n învârtirea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
F3: Caisul nostru s-a gătit la poartă cu panglici albe, ca-n tablouri vechi, și cu zulufi de floare la urechi, cum, astăzi, nicăieri nu se mai poartă. F4: Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii, și-a răsfirat crenguțele ca spinii de frică să nu-i cadă la picioare, din creștet, vălul subțirel de floare. Că s-a trezit așa de dimineață, cu ramuri albe, și se poate spune că-i pentru-ntâia oară în viață când i se-ntâmplă-asemenea minune. B1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Bună dimineața! N-ai întârziat aseară la întâlnirea pe care o aveai? MICUL PRINȚ (face un gest nehotărât): O oaie, dacă mănâncă puieții copacilor, mănâncă și florile? OMUL: O oaie mănâncă tot ce nimerește. MICUL PRINȚ: Chiar și florile cu spini? OMUL (foarte ocupat): Da, chiar și florile cu spini. MICUL PRINȚ: Atunci, spinii la ce folosesc? (Omul nu răspunde, nu-i iese ceva, e necăjit.) Spinii, atunci, la ce folosesc? OMUL: Spinii nu folosesc la nimic. Sunt o curată răutate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
care o aveai? MICUL PRINȚ (face un gest nehotărât): O oaie, dacă mănâncă puieții copacilor, mănâncă și florile? OMUL: O oaie mănâncă tot ce nimerește. MICUL PRINȚ: Chiar și florile cu spini? OMUL (foarte ocupat): Da, chiar și florile cu spini. MICUL PRINȚ: Atunci, spinii la ce folosesc? (Omul nu răspunde, nu-i iese ceva, e necăjit.) Spinii, atunci, la ce folosesc? OMUL: Spinii nu folosesc la nimic. Sunt o curată răutate din partea florilor. MICUL PRINȚ: Nu, nu pot să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
PRINȚ (face un gest nehotărât): O oaie, dacă mănâncă puieții copacilor, mănâncă și florile? OMUL: O oaie mănâncă tot ce nimerește. MICUL PRINȚ: Chiar și florile cu spini? OMUL (foarte ocupat): Da, chiar și florile cu spini. MICUL PRINȚ: Atunci, spinii la ce folosesc? (Omul nu răspunde, nu-i iese ceva, e necăjit.) Spinii, atunci, la ce folosesc? OMUL: Spinii nu folosesc la nimic. Sunt o curată răutate din partea florilor. MICUL PRINȚ: Nu, nu pot să te cred! Florile-s plăpânde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
florile? OMUL: O oaie mănâncă tot ce nimerește. MICUL PRINȚ: Chiar și florile cu spini? OMUL (foarte ocupat): Da, chiar și florile cu spini. MICUL PRINȚ: Atunci, spinii la ce folosesc? (Omul nu răspunde, nu-i iese ceva, e necăjit.) Spinii, atunci, la ce folosesc? OMUL: Spinii nu folosesc la nimic. Sunt o curată răutate din partea florilor. MICUL PRINȚ: Nu, nu pot să te cred! Florile-s plăpânde. Și neștiutoare. Își fac și ele curaj cum pot... cu câțiva spini... Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ce nimerește. MICUL PRINȚ: Chiar și florile cu spini? OMUL (foarte ocupat): Da, chiar și florile cu spini. MICUL PRINȚ: Atunci, spinii la ce folosesc? (Omul nu răspunde, nu-i iese ceva, e necăjit.) Spinii, atunci, la ce folosesc? OMUL: Spinii nu folosesc la nimic. Sunt o curată răutate din partea florilor. MICUL PRINȚ: Nu, nu pot să te cred! Florile-s plăpânde. Și neștiutoare. Își fac și ele curaj cum pot... cu câțiva spini... Au și ele dreptul, nu? Și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
necăjit.) Spinii, atunci, la ce folosesc? OMUL: Spinii nu folosesc la nimic. Sunt o curată răutate din partea florilor. MICUL PRINȚ: Nu, nu pot să te cred! Florile-s plăpânde. Și neștiutoare. Își fac și ele curaj cum pot... cu câțiva spini... Au și ele dreptul, nu? Și tu crezi că florile... OMUL: Eu nu cred nimic! Ți-am spus ce mi-a trecut întâi prin minte. Nu vezi? Eu am de făcut o treabă serioasă, n-am timp pentru povești! MICUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
florile sunt efemere. MICUL PRINȚ: Ce înseamnă efemer? GEOGRAFUL: Înseamnă ceva amenințat să piară în curând. MICUL PRINȚ: Floarea mea e amenințată să moară în curând? GEOGRAFUL: Bineînțeles. MICUL PRINȚ: Deci floarea mea e efemeră, și nu are decât patru spini mici să se apere de primejdia baobabilor! Am nevoie cât mai repede de o oaie! Unde găsesc o oaie? GEOGRAFUL: Geograful nu notează oile. MICUL PRINȚ: Totuși, încotro ar trebui să merg pentru a găsi o oaie? GEOGRAFUL: Încearcă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și ai să-ți faci mulți prieteni. MICUL PRINȚ: Iar ai vorbit ca un om mare! Nu înțelegi? Chiar dacă aș vrea, nu se poate. Știi, Floarea mea... eu sunt răspunzător pentru dânsa. E atât de plăpândă! Nu are decât patru spini, o nimica toată, cu care să se apere de dușmani. Lasă, nu fi supărat; va fi plăcut, ai să vezi. Eu însumi voi privi la stele. Toate stelele vor fi niște fântâni, asemenea celei din care am băut eu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pe un fapt banal, zicând în sinea ei: ,,La grădiniță un copil poate învăța și multe prostii!" Deși tratase cu o oarecare ușurință discuția cu Răducu, câteva zile în șir Simona nu se putu elibera de cuvintele acelea purtătoare de spinii neliniștilor ei: ,,Poate o mămică să găsească un copil în flori?" Răducu nu mai aduse pe tapet probleme de acest gen. Avea acum o nouă pasiune, fotbalul și era foarte ocupat! Dar în sufletul Simonei se răsucea tot mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Laurențiu Fulga-Moartea Lui Orfeu). După-amiază, am ajutat-o pe măicuța A. la strânsul petalelor de trandafir, ofilite și căzute pe jos, și la Îndepărtarea tijei scuturate. Îndepărtarea de la subsuara primei frunze permite o nouă lăstărire și formarea de noi boboci. Spinii mi-au făcut bine, o adevărată acupunctură, ajutându-mă să elimin din energiile negative, acumulate În ultima perioadă. În plimbările mele, mă Întâlneam, de multe ori, cu o fetișcană de doisprezece-treisprezece ani, ce și purta pașii cu sfioșenie pe alei
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
rezonanță, aerul devine carnal, spectatorii imponderabili, baierele universului se deschid, în clipa aceea Sandei atacă pianul, cele două încep concertul, trupurile lor se înconjoară de o aură transparentă, pe fruntea lui Zinzin apar picuri de sudoare ca o coroană de spini, privirea albastru-violet devine incandescentă, mâinile lui Sandei aleargă pe clape, Aide ascultă concertul paralizată de uimire, cele trei se scufundă într-o lume proteică, fiecare cade în propriul ei tunel, în propria ei imaginație, toate trei pășesc în propria lor
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
zi aceeași față pentru nația sa. Prezența legiuitorilor în șatră îl tulburase nespus de mult pe bulibașă. Nu știa cum de se ajunsese aici. Avusese strania impresie că aceștia îi vorbiseră într-o limbă necunoscută; erau cuvinte înciudate, pline de spinii unor acuzări despre fapte pe care starostele nu bănuise că le purtase prin lume cu șatra lui. I se spusese că se cerea a se face lumină în cazul enunțat și că venise timpul de a se lua o hotărâre
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
acelor mărturisiri era că se aflau în fața unor porți aparent deschise, fără interdicția de a intra una în curtea celeilalte, dar în fapt erau țintuite în pragul acestora, fără putința de a se edifica dacă dincolo de gard cresc flori sau spinii unor îndoieli. Această stare de neliniște le măcina fiecare clipă a existenței. Voiau cu tot dinadinsul să deschidă toate ușile zăvorâte, mai ales că, în ultima perioadă, întâlnirile lor fuseseră sporadice. * Își propuseră, fiecare în sinea sa, să reediteze acea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
de o asistentă pricepută, nu vei fi singură... - Țin să fie lângă mine și Olga, simt această nevoie. - Dacă ții tu! îți respect dorința, dar îți repet: fii atentă! Florile care ne apar ca fiind cele mai frumoase au și spini! - Te referi la trandafiri, florile mele preferate, desigur! Dar eu rămân la convingerea că fiind Olga lângă mine în acele momente de mare încercare a vieții, mă voi simți mai liniștită, mai caldă... - Ina, Ina, mai ai câteva luni până
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
marcase profund. Din acel moment, parcă ceva se rupsese în mine. Îmi năvăliră în minte momente și momente din întrevederile noastre. Și bune și rele. Începeam să cred încet, că moartea ei, care întorsese pe dos orășelul de pe Râul cu spini, era un fapt împlinit care mi se adresa parcă, numai și numai mie. Pentru mine, cazul era mai mult o posibilă mostră de autocunoaștere. De data aceasta, în ceea ce mă privea, Iozefina ieșea din acel con de umbră în care
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Antoniu și Kawabata Unu Crăciun fericit! Brr., ce frig s-a lăsat. -Crăciun fericit, Antoniu. Ce se aude? -A căzut o stea pe acoperișul șandramalei lui Ben -Ce boschetar râios! O să-i prepar un borș din spini de trandafiri acrit cu lămâie. O adevărată trufanda! Ascultă Kawabata, hoinar neghiob, azi e Crăciunul. S-a născut Domnul nostru Iisus Christos. Să nu-l sperii cu fața ta de boschetar cu dinți ruginiți și ochi de vrăjitoare. E prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ulterioară insula avea să fie o sursă de carne. Insulele acelea erau neatinse. Acolo trăiau specii de păsări lipsite de prădători naturali. Specii de păsări care nu mai trăiau nicăieri altundeva pe pământ. În lipsa prădătorilor, plantele evoluaseră fără să dezvolte spini sau otrăvuri. În lipsa prădătorilor și a dușmanilor, insulele acelea erau raiul pe pământ. Data următoare când aveau să ajungă pe insulele acelea, nu mai găseau decât turmele de capre sau de porci. Povestea asta o spune Stridie. Marinarii ziceau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pustii. Oberlus Își căută refugiu În adîncul pădurii de cactuși, dar Își dădu curînd seama că aceasta nu mai era o ascunzătoare sigură și nimerită, iar cînd vocile se Îndepărtară și ieși În sfîrșit din adăpostul lui, Îndurerat de nenumărații spini care Îl Înțepaseră, Își făgădui cu strășnicie să-și dedice cea mai mare parte a timpului camuflării celei mai strîmte dintre peșterile sale, astfel Încît nimănui să nu-i fie dat vreodată să o localizeze. Se apucă de treabă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
stare bietul Leonard, cu o cămașă ruptă în spate, mai bine zis sfîșiată destul de credibil. Adjutantul Popianu făcea o figură grozavă. Și eu l-aș fi crezut că a venit pe ascuns, furișîndu-se printre vagoane, dormind pe sub un gard de spini ca să nu fie reperat. Popianu era destul de sigur pe vocea lui, nici un tremur, nici o ezitare. Tocmai le spunea că însuși colonelul Stoicescu l-a însărcinat cu aducerea unui mesaj, prin viu grai, pentru a nu putea fi pierdut, înstrăinat ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cu pompă ca tine...“ Pentru Înmormântarea Marietei au fost pustiite nu știu câte sere de flori și devastate grădinile mahalalelor, că toată noaptea lătraseră câinii, tot chemându‑se Între ei dobermani cu câini‑lupi, Îndârjiți În zgardele lor aidoma unor coroane de spini; lunecau verigile grele ale lanțului pe sârma de oțel temeinic Întinsă, răsunând precum lanțurile sclavilor din negura istoriei, fără ca nimănui să‑i treacă prin cap, chiar nici bătrânilor grădinari osteniți, În a căror oase istovite zăcea istoria bolilor, veșnică precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ce făcea, dar fetița sosea și pleca, într-o zi cu urechile găurite, apoi cu un piercing în buric, apoi cu buzele rujate, apoi duhnind a parfum. Băiatul a sosit, la un moment dat, cu un tatuaj. Un lanț de spini în jurul mușchiului firav de la pulpă. Altă dată, cu sfârcurile găurite de niște inele de argint. Apoi cu penisul găurit. Odată, cu părul blond mirosind acru. Mirosind a gălbenele. Ca pungile de marijuana din camera cu probe. Camera aia plină cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]