2,876 matches
-
lei!". A tras cortina la loc și a dispărut. Am rămas singură. Față-n față cu miracolul. Nu cred că am văzut-o atunci pe Fecioara Maria purtînd trupul coborît de pe cruce al lui Isus. Și mai nimic din creația splendidă a lui Michelangelo. Nici faldurile marmurei, nici capul căzut pe spate al lui Isus, nici chipul suferind al Mariei... Am simțit lacrimi fierbinți cum îmi ardeau obrajii. Am fugit în Piață. La timp. Draperia de la Fereastra Papei se mișca ușor
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
21 ca să caut absolutul iubirii lui Werther, ca să-l caut pe Werther. Din mine, din fiecare. Și m-am întîlnit cu . Din mine, din fiecare. A fost să ajung la Viena iarna. Pe frig, pe viscol, pe ninsoare. Am privit splendida clădire a Operei minute în șir, noaptea. Ningea și ea strălucea, rece și provocatoare, în lumina proiectoarelor. Am amînat întîlnirea cu tot ce înseamnă asta pentru zorii zilei următoare. Am mîncat un Sachertorte și m-am întors încet spre hotelul
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
lin și suspinător, ce i-a conferit rang august între oamenii de cultură din toate timpurile, ai urbei de pe Bistrița. Nu e necuprinsă galeria personalităților care-și leagă viața, activitatea și numele de numele acestui oraș, dar e un florilegiu splendid al grădinii cu flori spirituale ale României. Între ele, un loc cuvenit este, negreșit, cel al glăsuitorilor de melos, iar între aceștia zâmbește ca mușcata în canatul ferestrei frumoasa doamnă de cântec ce pune în primejdie umbra oricărui nor sufletesc
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
insule în mediul turbulent, inconsecvent și aparent ilogic, al vieții, se destramă cu timpul, înlocuite de alte și alte himere "mai bine organizate", s-ar spune; deși soarta lor rămîne aceeași. Chestie de timp și de împrejurări... Ce rămîne, totuși, splendid și derizoriu, este voința acestor grupuri de a se fixa în absolut, de a creea pe veci o anume orînduire, a lor, de a înlocui relativitatea evidentă a existenței, des încercată, cu o ideologie severă opunîndu-se traiului jovial indiferent. (Savantlîcuri
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]
-
cu lămâie, care arăta de-ți curgeau balele, a sfârșit la tomberon pentru că era mai dulce decât însuși zahărul. Un kil de zahăr cumpărat de la supermarket și lins până la ultima granulă ar fi fost un desert mai satisfăcător. 3) O splendidă pizza cu mozzarella, parmezan și roșii, precum și niște splendide paste cu roșii, busuioc și măsline s-au dovedit a fi acre, vechi, expirate de-o săptămână, stricate pur și simplu. Până și porcu’ lu’ bunică-mea ar fi făcut figuri
Cum să fii cel mai prost turist din lume by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19830_a_21155]
-
sfârșit la tomberon pentru că era mai dulce decât însuși zahărul. Un kil de zahăr cumpărat de la supermarket și lins până la ultima granulă ar fi fost un desert mai satisfăcător. 3) O splendidă pizza cu mozzarella, parmezan și roșii, precum și niște splendide paste cu roșii, busuioc și măsline s-au dovedit a fi acre, vechi, expirate de-o săptămână, stricate pur și simplu. Până și porcu’ lu’ bunică-mea ar fi făcut figuri. Încă 20 de euro aruncați. Cine avea chef să
Cum să fii cel mai prost turist din lume by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19830_a_21155]
-
aceeași idee: - Extraordinar ce bine vă stă! Vă face o talieeeee... superbăăăă! Vai, ce talie vă face! Vai! - Ei, ar trebui să mai slăbesc un pic!, replică, timid, subiectul admirației. - În nici un caz! Arătați splendid și vă face o talieeee... Splendidă sunteți! M-am uitat din nou, să văd care-i treaba. Femeia avea dreptate. Ar fi trebuit să mai slăbească un pic. Cam 20 de kile, nu mai mult. Fără acest exces, chiar ar fi avut o talie superbă. Între
Arătaţi superb! Dumnezeule, cât de superb arătaţi! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20108_a_21433]
-
a fost schimbată cu un instrument mai complex, construit în 1908 de cunoscuta fabrică de orgi din Timișoara a lui Carl Leopold Wegenstein. Tractura instrumentului este pneumatică, cu acționare electrică, posedă 3 combinații libere, 5 combinații fixe și un „Registerschweller“. Splendidul instrument, un veritabil unicat în zonă, a costat 30 000 coroane. Primul concert cu noul instrument a fost susținut de organistul Degel Frigyes din Budapesta, în 9 mai 1908. Tuburile și fluierele orgii au răsunat fastuos în cadrul liturghiei solemne din
Agenda2003-16-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280929_a_282258]
-
de pregătire, aptitudini. Orele se desfășoară luni, miercuri și joi. Informații și înscrieri la tel. 0724 391 028 sau 205 289 sau 191 526. SIMONA POPOVICI din presa vremii acum... 100 ani „1 Mai la Timișoara. A fost o zi splendidă și mulți oameni au participat la sărbătoare. La adunarea generală din cartierul Fabric, care a început la ora 12, au fost prezenți mai mult de 500 de persoane, care după festivități s-au deplasat la Pădurea Verde. În centrul orașului
Agenda2003-18-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280966_a_282295]
-
realizat de regizorul Taub János în 1969, prin montarea piesei „Îngrijitorul” de Harold Pinter, cu aportul actorilor: Fábián Ferenc, Szabó Lajos și Sinka Karoly. În calitate de regizor invitat, tot Taub János a pus în scenă și spectacolul „Ivanov” de A.P. Cehov. Splendidele decoruri realizate de scenograful Dušan Ristić din Belgrad pentru spectacolul cu piesa „Glembay Srl. ” de M. Krleza, propus de regizorul bucureștean Mihai Berechet, au fost îndelung aplaudate. Regizorul Cseresnyés Gyula a repurtat cu succes spectacole „La lumina fulgerului” de Németh
Agenda2003-18-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280977_a_282306]
-
bogată și cretină, ia mai du-te naibii, să crăpi de o mie de ori. Dar de bună seamă nu puteam face așa ceva. Trebuia să scriu cu litere mari și clare dragă Elena, mulțumesc frumos și de data asta pentru splendidele haine pe care mi le-ai trimis, paltonul mi-e de mare folos căci iarna asta e foarte frig, sper că ești bine și părinții tăi la fel. Părinții ei. Bunica îmi povestea că părinții ei erau minunați, el înalt
Eu am fost ea uneori by Gustavo Dessal () [Corola-journal/Journalistic/2789_a_4114]
-
Tocăniță. Absolvent al Facultății de Arte Plastice din cadrul Universității de Vest, artistul a imortalizat o serie de edificii bisericești și publice, peisaje citadine pline de atmosferă, emblematice pentru orașul de pe Bega. Pătrunsă de un nemărginit atașament sentimental și spiritual pentru splendida așezare, editorul Daniela Țiț și-a propus să realizeze o tipăritură de o aleasă ținută artistică despre localitatea care reprezintă „o stare de spirit“, ce se materializează printr-o sensibilitate și deschidere accentuată spre modernitate, spre spiritul european, spre toleranță
Agenda2003-7-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280692_a_282021]
-
Evu, în recenzia la volumul său, „Purpura iarnă” (Eubeea, 2006), excesul gongoric de neologisme. Maestrul a tăcut, a acceptat... și, peste trei ani, numai, când citeam și recenzam „Vânătoarea de curcubee” (Hestia, 2009), constatam, cu bucurie umilă: „(...) acest nou și splendid volum de versuri, de 64 de pagini, s-a «scuturat», ÎN TOTALITATE, de orice dizarmonie (prin exces de “modernitate” neologistică), tot așa precum poezia eminesciană cunoaște epoca deplinei maturizări, apoteotice, în care s-a produs «scuturarea podoabelor»“. Poetul impresionantelor doine
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
Alexan Este Marius Cruceru un teolog? Splendida lui carte, reeditată în 2013 Înconjurând muntele fericirilor. O abordare periegetică a Predicii de pe Munte 1 obligă cititorul la multe ezitări, reflexii, ocolișuri și redefiniri ale termenilor până să răspundă, eventual, afirmativ la întrebarea de mai sus. Știm că Marius
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
sacrifică tot, neastâmpărul ce-i cere plecări și întoarceri. Oei îl numește tot timpul Bătrânul, iar el folosește porecla Bărbie sau Bărbiță, indiciu al unei trăsături ce-i trăda firea, ca și lipsa grației feminine. Scriitoarea a găsit o imagine splendidă a legăturii inseparabile și dureroase a celor doi: „În apropiere, un arbore bătrân al cărui trunchi se crăpase și rămăsese căscat. În gaură prinsese rădăcini un pin. Copacul cel tânăr creștea drept, însă ramurile bătrâne și uscate ale arborelui îl
Cei doi Hokusai: fiica și tatăl by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2680_a_4005]
-
românea scă își consemnează puți nele benigne caracteristici contemporane, putem să stabilim și meritele. Ele sunt, evident, ale celor doi profesori, unul director al liceului gazdă, celălalt al orgă nizatorului și coordonatorului „programului”, cum defi nește tern birocrația de astăzi splendidul suflu de inițiativă și ctitorie culturală. Și, pentru că vorbim de cti torie, lor li se adaugă un al treilea nume, cel al primarului care, la mai puțin de 20 000 de locuitori pentru care este și un bun administrator public
O zi solemnă... sub zodia lui Caragiale. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Laurenţiu Bădicioiu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_107]
-
înăuntru, ceea se subminează ceea ce ochiul valid, comun, văzător în afară, aduce în spațiul scriptural. Poetul nu înfățișează stări și peisaje, ci le imaginează”, apelând, desigur, la memoria sa ancestrală, cum se întâmplă în Scaunul gol de lângă foc sau în splendidul poem, punctat de dramatice umbre și lumini, Moartea câinelui, unde realul și imaginarul alcătuiesc un tot comun. „Cuvintele se împletesc în pagină precum nuielele / în gardul caselor noastre de Sub Codru. Îți vine să te uiți la contururile de dincolo. Ca
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
în versurile lui Ioan Es. Pop anumite motive și rezolvări soresciene. Întemnițarea omului în închisori tot mai mari, din Iona, e figurată pe aceleași coordonate simbolice și cu o aceeași scăpare în propriul eu. Sorescian, în spirit, este și un splendid poem din volumul Porcec (1996), în care tragicul ia parcă pe nesimțite locul comicului grotesc. Iată numai strofele de început și de final, cu regretul de a nu-l putea cita in integrum: „peste drum de crîșma unde stau și
Florile răului by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2636_a_3961]
-
geamăt îndepărtat. În felul acesta, inadaptabilitatea personajului central la exigențele sonorului devine cu atât mai percutantă. Pentru mine, apariția unui manifest cinematografic atât de fierbinte ca “Artistul”, care renunța la culoare, în plină epocă a insolentului 3D în beneficiul unei splendide grafici alb-negru (imaginea Guillaume Schiffman), face cât un Palme d’Or. Fiindcă exprimă inocența unui cinematograf de altădată, care n-avea nevoie de pedofili și violatori pentru a exprima sfâșietoarea tristețe a vieții.
CANNES 2011 - „Artistul“, tăceri şi nostalgii de film mut în zarva croazetei... () [Corola-journal/Journalistic/26441_a_27766]
-
Romulus Vulpescu a cultivat-o cu pasiune și căreia îi datorăm ediția centenar a Plumbului bacovian (1981), ediția bilingva a Pajerelor lui Mateiu Caragiale (1983) și cea a Jocului secund de Ion Barbu (1986), toate trei la Cartea Românească, precum și splendida ediție bilingva a poeziilor lui Charles d’Orléans (Univers 1975), prima de fapt în această serie. Născută din „întîmplare” (ce fericită „întîmplare”!), în timpul revizuirii traducerii operei lui Villon, după cum mărturisește Romulus Vulpescu, urmînd în formă modelul frumoaselor incunabule împodobite cu
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
venea la probe, cum își aștepta costumul. După ani, după ce Ștefan Iordache s-a dus, a venit ca din cer telefonul soției sale, Mihaela Tonița. Am făcut o promisiune. Așa a început acum patru ani, la Caracal, într-un teatru splendid ce și-a recăpătat formele și culorile după schițele inițiale, un Festival de Teatru dedicat memoriei artistului. În toată povestea asta, mai mult decît oricine pe pămînt a crezut un singur om. Marius Tucă. Atunci l-am cunoscut. Fanatic față de
Fiecare iși are pe scenă Dumnezeul lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2562_a_3887]
-
Apoi... Printr-un noroc nemeritat am ajuns și eu,de câteva ori, la Vatican, fie la Secretariatul de stat, la Monseniorul Pamfil Carnazio( greco-catolic plecat din Blaj) cu o recomandare, prin anii ’70-’80, fie mai recent, prin 2000, la splendida capelă vaticană Redemptoris Mater, unde Marco Ivan Rupnik (sloven de rigine) și echipa s-au întrecut pe ei înșiși, mai demult, oferindu-i Papei Ioan Paul al II-lea, recent canonizat de Papă Francesco, decorarea cu mozaicuri a splendidei capele
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
la splendida capelă vaticană Redemptoris Mater, unde Marco Ivan Rupnik (sloven de rigine) și echipa s-au întrecut pe ei înșiși, mai demult, oferindu-i Papei Ioan Paul al II-lea, recent canonizat de Papă Francesco, decorarea cu mozaicuri a splendidei capele numite înainte Santa Matilda. Palatele apostolice ( Palatul Papal, Palatul Belvedere etc.), Bibliotecă Apostolica, redacția ziarului L’Osservatore româno, Casina Pius al IV-lea, acum sediul Universității de Științe Sociale, Libreria Editrice Vaticană, Radio Vatican ( Direcțiunea) Grădinile Vaticane și Muzeele
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
unde își va face studiile teatrale după perioada liceului petrecută la Kiev, ale cărei urme culturale în operă sa scenografică vor fi reperate de una din cele mai cunoscute istoriografe ale spectacolului rusesc, Beatrice Picon- Vallin, prezentă la conferința din splendida sală a Bibliotecii, sală ai cărei pereți erau tapisați de un lemn blând, de cireș. Apoi, în capitala imperiului țarist, Löwendal se familiarizează cu inițiativele avangardei, se hrănește din resursele folclorului pe care celebrul Diaghilev și pictorii care i se
Löwendal, baronul scenograf, la Biblioteca Națională a Franței by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2774_a_4099]
-
întotdeauna cu uimire pe scriitorii capabili să scrie în timp ce ascultă muzică. Îmi amintesc sentimentul de derută și năuceală când, aflându-mă în vizită la un important critic de dinainte de 1989, am constatat că biroul îi era invadat de sunetele unei splendide muzici simfonice produse de un pick-up: „Cum, reușiți să scrieți în această atmosferă? Pe mine m-ar distrage fiecare sunet și m-ar îndepărta de foaia de hârtie!” „Nu numai că pot să scriu pe muzică, dar cred că n-
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]