355 matches
-
Văcăreștilor, contaminat de poezia galantă a sfârșitului de secol XVIII, el dedică versurile femeii, pentru care nutrește un cult. Poetul e un epicureu - Ceasurile de mulțumire (1843) este titlul unicului său volum. În spiritul lui Béranger, izvodește un cântec ușor, sprințar, susținut de refrene, cu unele inflexiuni de satiră socială. Este o lirică simplă, de oarecare grație, uneori didactică, slăvind fericirea în mijlocul naturii, în mediul pastoral sau chiar în sărăcie. În afara unor versificări prolixe pe subiecte din „romanțuri” străine, R. a
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
Lumini de poziție, unde accentul fals cade pe itinerariul de specializare a unor marinari, în timp ce, de sub crusta ideologică, se întrevăd descrieri reușite și documentate de medii sociale: „Țăranii de la Cara-Omer, neguroși, tăcuți, cu dolmane negre pe umeri, harabagii din Medgidia, sprințari și gureși; olteni dinspre Mangalia, iuți în mișcări, cu căciulile pe o ureche, certăreți și puși pe tocmeală, lipoveni uriași, cu bărbile ca niște mături, liniștiți, blânzi, umblând numai în grup; tătari tăcuți, turci negustoroși; oameni oacheși și volubili; greci
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
clipei, Bărbat învins, Spovedania unui copil al Erosului nostru și multe alte piese din ciclul De-amor și de-amar (joc de cuvinte mizând pe rezonanțele etimologice ale celui de-al doilea termen) sunt elegii erotice convertite, disimulate prin prozodii sprințare și prozaizări voite: „Noi ne iubim în paturi de-mprumut;/Pe-o canapea îngustă, fără pernă,/ Crezând că aventura de-un minut/ Devine lesne «dragoste eternă»” (Destin). Altele nu-și trădează substanța elegiacă, chiar dacă păstrează elemente prozaice: „Se-mbracă-n
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
un public de toate vârstele, dar mai ales tineretul școlar, greșelile de tipar se strecoară nestingherit, înșelând atenția redactorilor, cum o face și câte o reclamă de felul „Văpsea pentru păr rapid”, atunci când produsele cosmetice nu sunt prezentate în rime sprințare, chiar galante, potrivite de poetul Carol Scrob. Au mai colaborat Pavel Al. Macedonski, Eufrosina Pallă, Th. Bădărău, Coriolan Bărbat, Maura Prigor, Em. Bucuța, Alexandru Nora, Victor Săhleanu, Luigi Vampa, G.C. Ionescu-Sisești, D.N. Ciotori, N. Istrati, Gavril Todică, Dumitru Furtună, Gh.
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
complete (1920), piesa La 30 de ani - poate după Paul-Bernard Rosier -, un amestec de farsă și vodevil, s-a jucat stagiuni de-a rândul. Tonul surâzător, de badinerie, este acela care convine cel mai mult comediografului, cum se întâmplă în sprințara idilă Dragoste de cioban. În schimb, Lizi („Convorbiri literare”, 1894) este o melodramă întocmită după regulile genului (lacrimi, taine, dezvăluiri senzaționale). P.-M. e un scriitor cu lecturi moderne, un admirator, probabil, al dramaturgiei scandinave, al lui H. Ibsen îndeosebi
POLIZU-MICSUNESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
la fel de evidente. După cum îi place și spectaculozitatea lui Austin Freeman. Sau felul în care-și construiește personajele Elisabeth Sanxay Holding. Dar toate astea nu anulează insatisfacția de adâncime provocată de absența unui mystery făcut după toate regulile artei. Suspansul, dialogul sprințar, decorativismul și ideologia au distrus tot ce fusese bun în tradiția inaugurată de Hammett și continuată, cu atâta modestie, de Chandler... Pierderea „formei”, mutarea accentului pe „lucruri neesențiale” reprezintă bolile mortale ale ficțiunii detectivistice de după al doilea război mondial, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de un pesimism definitiv. Rareori expansiv, cuprins câteodată de un arțag proletar care îl împinge să se uite urât la „bogata lume, rea și parvenită”, stihuitorul caută să compenseze monotonia plăpândei inspirații prin structura variabilă a versurilor, scurte și mereu sprințare. Unde s-ar fi cuvenit poate să insiste e în narațiunea lirică, în formă dialogată. Se întrevăd aici unele resurse pentru feeria dramatică, dacă nu chiar pentru piesa istorică mai lejeră. Prozele, adunate în volumul Din romanul unei vieți (1900
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
o suportă admirabil și ca orice prost, care dacă nu-i fudul, nu poate fi prost destul, mai și face paradă de prostia sa, scoțând-o la iveală când ții lumea mai dragă, dând drumul porumbelului și poluând cele mai sprințare idei ale celor întregi la minte. Înseamnă că știa el ce știa, cel care a scris epigrama prostului care sună așa: „Cu prostul neșcolarizat/ Te cerți un pic și ai scăpat / Dar duci o luptă colosală / Cu prostul care are
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
lămuresc într-un fel oarecare nedumerirea, și mă-ntorsei c-o întrebare spre Neculai Dragoș: Ian ascultă, Neculai, ce-mi spuneai tu că te-a înșelat nevasta? Eu am văzut-o pe nevastă-ta. Nu mi s-a părut deloc sprințară... Cum te-a înșelat? —Cucoane Petrache, mult am pătimit eu. Nici eu n-am înțeles. Iaca așa, de vorbit nu vorbește... Nu-i vorbăreață deloc... Să umble ea așa, lela, iar n-are obicei... E o femeie cuminte, ține la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pentru asta. Eu o iau spre sală. Ne vedem săptămâna viitoare. Da, ne vedem atunci. Eram bucuroasă să-mi iau rămas-bun, voiam să plece din parc până să apară Ornesto. Și a plecat la țanc. Ornesto a venit cu pași sprințari, în culmea fericirii și pe bună dreptate: echipa lui ieșise pe locul patru și la tombolă câștigase un abonament gratuit la curățătorie pe tot anul. — Oh, a plecat! Hei, Anna, cine era bărbaaaa-aatul cu care erai? Cine era gagiul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
vesel și curat ca al clopotului, spuse în timp ce copilul bău apa dăruită din mâinile mamei. Mămico, putem pleca și noi cu uratul? Sigur că da, v-am pregătit haine groase, mergeți să vă îmbrăcați. Fetițele plecară val-vârtej în camera lor, sprințare și gureșe ca niște vrăbiuțe vesele, de unde se întoarseră fuguța încotoșmănate și gata de plecare. Mama puse la punct câteva detalii din îmbrăcămintea lor și-i dădu fiecăreia câte o trăistuță în care să-și pună darurile primite. -Aveți grijă
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
pămă tufurile albe ale bumbacului sălbatic? Vino în New York și la Chicago, unde clădirile uriașe stau să-ți cadă în cap... — Ioana, m-ai zăpăcit, nu fugi așa de repede, nu mă mai pot ține după tine! Ea însă continuă sprințară, în același ritm: — În Berlin și în Dresda, orașe distruse de bombar damentele ultimului război, azi refăcute complet, mă simt străină... noile construcții au șters definitiv farmecul locu rilor de altădată. La Stuttgart, în tinerețe, am luat lecții de pictură
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
fiecare dimineață? Întâi deschid radioul pentru noutățile zilei și, cum de obicei știrile nu sunt îmbu cu rătoare, pun imediat mâna pe buton și caut mu zică de dans. Nici dacă m-ar pișca un țânțar n-aș fi mai sprințară. Sar deodată din pat și, neavând partener, la nouă dimi neața, iau mătura și o bună jumătate de oră dansez fără oprire pe ritmul nebun al vreunui rock. Nu mă mir că pe urmă tensiunea mi se urcă la douăzeci
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
de 27 septembrie 2009, după mai multe ceasuri de călătorie, am ajuns cu prietena mea Adina Cantuniari în fața unui bloc elegant, pe rue Boissière. Era în asfințit, pe terasele cafenelelor din preajmă lumea privea cu liniște surâzătoare perindarea trecătorilor, timbrul sprințar elegant al francezei vorbite în jur ne însuflețea auzul. Am sunat la interfon și am așteptat câteva minute cu bagajele în stradă. Deodată, poarta cu grilaj de fier s-a deschis. O doamnă înaltă, subțire, cu ochelari fumurii de vedetă
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
pămă tufurile albe ale bumbacului sălbatic? Vino în New York și la Chicago, unde clădirile uriașe stau să-ți cadă în cap... — Ioana, m-ai zăpăcit, nu fugi așa de repede, nu mă mai pot ține după tine! Ea însă continuă sprințară, în același ritm: — În Berlin și în Dresda, orașe distruse de bombar damentele ultimului război, azi refăcute complet, mă simt străină... noile construcții au șters definitiv farmecul locu rilor de altădată. La Stuttgart, în tinerețe, am luat lecții de pictură
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
fiecare dimineață? Întâi deschid radioul pentru noutățile zilei și, cum de obicei știrile nu sunt îmbu cu rătoare, pun imediat mâna pe buton și caut mu zică de dans. Nici dacă m-ar pișca un țânțar n-aș fi mai sprințară. Sar deodată din pat și, neavând partener, la nouă dimi neața, iau mătura și o bună jumătate de oră dansez fără oprire pe ritmul nebun al vreunui rock. Nu mă mir că pe urmă tensiunea mi se urcă la douăzeci
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
iscălească condica. În tot acest răstimp își adusese lemne din pădure dar, în dreptul său, directoarea nota cu consecvență: „Muncă de lămurire pentru GAC”. Într-o dimineață m-am încrucișat prin burniță cu domnișoara Cornelia care era însoțită de un bărbat sprințar și subțiratic, cu figura șoltică. Domnișoara făcu prezentările: în sfîrșit îl cunoșteam pe Costică. Cu trăsături de maimuțică, bot ieșit și ochii înfundați, capabili de o expresie concentrată, la secretar nici o trăsătură nu era animată de inteligență. Toate păreau doar
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și măsuraseră cele zece minute numărând, nici prea repede, nici prea tărăgănat, până la șase sute. Scoseseră pe lama de sticlă o picătură cleioasă și alburie dintr-un tub, apoi se repeziseră toți trei, cu capetele Înainte, să vadă mormolocii care Înotau, sprințari, În acea scârboasă alcătuire. Răsturnaseră, În avântul lor, scaunul și microscopul căzuse și el, cu un zgomot Înfundat, pe pardoseala de pământ amestecat cu balegă de cal a prispei. Fiecare fusese de acord să dea și să Încaseze câte două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care servea drept piedică, dar era și un selector al celor două moduri de tragere. Buzele și limba mi se lipiseră de fierul Înghețat. Am smucit brusc țeava și gura mi-a sângerat. Era un sânge viu, iute, al naibii de roșu, sprințar aproape, și care În două-trei secunde - adulmecându-l și gustând din el - m-a potopit de rușinea gestului pe care fusesem pe cale să-l fac. Grija mea era de acum să acopăr urmele, ca să nu dau de gândit celui ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nu-mă dădea mâncărimi! Și nici nu mai urma să fiu trezită în toiul nopții ca să prăjesc șaptezeci de ouă. Dacă voiam, puteam să stau toată ziua în pat. Și voiam. Am intrat și am ieșit din baie în pas sprințar. Din baia pe care nu trebuia s-o mai împart decât cu patru persoane! Mi-am plimbat mâna de-a lungul televizorului și-am murit de fericire la gândul că singura limită pentru vizionarea de porcării era cea impusă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
birou. Apoi se așeză și îl contemplă, cu un sentiment de neliniște tot mai accentuat. Cu lumea din jur se petrecea ceva, iar el nu putea să înțeleagă ce. Și ce era cu silueta stranie pe care o văzuse sărind sprințar printre pietrele de mormânt? Aproape că uitase de ea. Părintele St John Froude se ridică, ieși pe terasă și o porni pe cărarea ce ducea la biserică. — într-o duminică?! urlă directorul de la Sweetbreads. într-o duminică?! Dar noi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cotradictorie față de opinia generală. La urma urmei, cursa nu se câștiga prin viteză, ci printr-o inconsecvență ilogică iremediabilă, iar viața era toată numai accident, anarhie și haos. Regulile erau făcute pentru a fi încălcate, iar omul cu o minte sprințară era mereu cu un pas înaintea celorlalți. După ce ajunse să stabilească această nouă regulă, Wilt se întoarse pe partea pe care-i plăcea să se culce și încercă să adoarmă, dar somnul nu-i venea deloc. încercă și pe cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
învăța să-l suporte. Doar nu descoperise caracterul paradoxal al libertății numai ca să cedeze încă o dată lanțurilor înrobitoare ale casei din Parkview Avenue, ale Tehnicului și ale avânturilor plate ce-o cuprindeau pe Eva. El era Wilt, bărbatul cu mintea sprințară. * * * Eva se îmbătase. Reacția automată a părintelui St John Froude la teribila ei confesiune fusese să treacă de la whisky la niște alcool polonez de 150 de grade, pe care îl ținea pentru situații de urgență, iar Eva, prinsă între chinurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Dominic Vancea Voinov numit Tolea figurează ca un fel de permanență simbolică, precum orologiul din turnul primăriei, in mitologia cotidiană a orășelului? Excluderea din învățământ ridică sau coboară statura boemului? Întrebările se înmulțesc, dintr-odată. O cam încurcase, până la urmă, sprințarul Tolea! Senzaționala eliminare din corpul didactic amintea nu doar ceea ce poate fusese codificat în multe dintre bizarele sale impertinențe publice, ci și ceea ce contrazicea aceste bizarerii. Atașamentul dus până la neverosimil față de mama sa, de pildă. O îngrijise ca un mucenic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cu siguranță, fusese măcar o... „ureche”. Altminteri, Ledoulx n-ar fi primit, chiar a doua zi, încă un raport detaliat. Și astfel, consulul francez putu savura la căldurică prima parte a discuției dintre Șoim și Guguștiuc. Poate că savura și sprințara inspirație a autorului - întâmplător, același MEN - în codificarea personajelor reale. Dintr-un motiv sau altul, însă, „urechea” nu mai prinsese și ultima parte a discuției, cu referire la „planul european” și la „cartea măsluită a francezilor”. Altminteri, consulul n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]