509 matches
-
viteza maximă de deplasare (la aproximativ 50-60m de la start, la atleții consacrați) până în momentul în care aceasta începe să scadă. E. Ozolin, a realizat în 1986 o analiză pertinentă a tehnicii alergării de viteză și avansează ideea că „rezultatele în sprint sunt determinate de mai multe componente, printre care cea mai importanta este viteza maximă de alergare”. Menținerea vitezei maxime, impropriu denumită și „viteză orizontală” presupune realizarea unui raport optim între lungimea și frecvența pașilor, raport ce poate asigura menținerea unei
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de fixare a piciorului pe pistă”, pe pingea în apropierea proiecției CMC; - „extensia piciorului pare să fie slabă”, totuși articulația gleznei, genunchiului și șoldului sunt întinse la maxim. Această nouă modalitate de abordare tehnică (Figura Nr. 5 “Noua” tehnică de sprint). este numită “ridicare (zbor, plutire) în sprint” și a fost folosită de o serie de campionul sprinteri olimpic, de mare european valoare și printre mondial care: Linford Christie, campionii europeni Geir Moen, Irina Privalova, precum și Florence Griffith-Joyner. Considerând această nouă
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pingea în apropierea proiecției CMC; - „extensia piciorului pare să fie slabă”, totuși articulația gleznei, genunchiului și șoldului sunt întinse la maxim. Această nouă modalitate de abordare tehnică (Figura Nr. 5 “Noua” tehnică de sprint). este numită “ridicare (zbor, plutire) în sprint” și a fost folosită de o serie de campionul sprinteri olimpic, de mare european valoare și printre mondial care: Linford Christie, campionii europeni Geir Moen, Irina Privalova, precum și Florence Griffith-Joyner. Considerând această nouă tehnică a fi cea adecvată, atât rezultatelor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
că „acest fapt poate fi ilustrat prin diagrama activităților electrice (EMS) ale unor mușchi în mișcări diferite (Fig. 6). Această diagramă subliniază ideea că ischiogambierii sunt principalii extensori ai capului femural și sunt responsabili de producerea vitezei orizontale maxime în sprint. De asemenea, antrenamentele pe bază de „tracțiune” în deplasările cu viteză maximă sunt preferate față de cele pe bază de împingere”. Din cele prezentate se desprinde ideea că tehnica de sprint constituie un factor ce poate influența rezultatele sportive și ea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
femural și sunt responsabili de producerea vitezei orizontale maxime în sprint. De asemenea, antrenamentele pe bază de „tracțiune” în deplasările cu viteză maximă sunt preferate față de cele pe bază de împingere”. Din cele prezentate se desprinde ideea că tehnica de sprint constituie un factor ce poate influența rezultatele sportive și ea poate fi însușită, consolidată și perfecționată în procesul de pregătire prin exerciții specifice, alături de procesul de instruire ce vizează ridicarea nivelului aptitudinilor motrice. Pregătirea de tehnică, în alergările de sprint
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
sprint constituie un factor ce poate influența rezultatele sportive și ea poate fi însușită, consolidată și perfecționată în procesul de pregătire prin exerciții specifice, alături de procesul de instruire ce vizează ridicarea nivelului aptitudinilor motrice. Pregătirea de tehnică, în alergările de sprint necesită o bună cunoaștere a acesteia, o bună vizualizarea și o bună capacitate de analiză biomecanică Posibilitatea de menținere a vitezei maxime este mult comentată în literatura de specialitate. La copii această fază, din studiile efectuate până în prezent de M.
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
Pe durata acestei ultime componente, este necesar ca atletul sa facă față unei inevitabile scăderi de viteză care este probabil să intervină pe parcursul ultimilor 25 m din cursă. Pentru a realiza aceasta, este indicată o ușoară modificare a tehnicii de sprint, punându-se accent pe activitatea depusă în partea anterioară a corpului. Scopul acestei ajustări tehnice este acela de a ușura și reduce durata pendulării piciorului concomitent cu menținerea frecvenței mișcărilor în stare de oboseală. Atletul începător trebuie să cunoască faptul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
și situația reală. Antrenorul este dator să găsească “cheia” pregătirii pentru fiecare atlet în parte, ceea ce se poate realiza printr-o cunoaștere temeinică a predispozițiilor, a capacității de a suporta efortul, a particularităților psihice. Procesul de pregătire al alergătorilor de sprint (alergători de viteză și alergători de garduri) are un caracter individual, chiar și atunci când se lucrează cu o grupă de atleți. Trebuie să se țină seama permanent de starea reală a alergătorului, care se schimbă de la o zi la alta
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
care are efect direct asupra dezvoltării capacității de efort anaerob (viteză); alegerea exercițiilor care influențează dezvoltarea celorlalte aptitudini astfel încât să stimuleze dezvoltarea vitezei (exemplu; cum folosim exercițiile pentru dezvoltarea forței musculare care influențează dezvoltarea vitezei). 3.1.1. Pregătirea în sprint în funcție de sistemul energetic Pregătirea în sprint se realizează în funcție de capacitatea de lucru ce stă la baza acestui tip de efort și anume: • a capacității de efort anaerob alactacide; • a capacității de efort anaerob lactacide; • a forței de viteză. Dezvoltarea vitezei
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
capacității de efort anaerob (viteză); alegerea exercițiilor care influențează dezvoltarea celorlalte aptitudini astfel încât să stimuleze dezvoltarea vitezei (exemplu; cum folosim exercițiile pentru dezvoltarea forței musculare care influențează dezvoltarea vitezei). 3.1.1. Pregătirea în sprint în funcție de sistemul energetic Pregătirea în sprint se realizează în funcție de capacitatea de lucru ce stă la baza acestui tip de efort și anume: • a capacității de efort anaerob alactacide; • a capacității de efort anaerob lactacide; • a forței de viteză. Dezvoltarea vitezei, sau mai bine spus a performanței
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
realizează în funcție de capacitatea de lucru ce stă la baza acestui tip de efort și anume: • a capacității de efort anaerob alactacide; • a capacității de efort anaerob lactacide; • a forței de viteză. Dezvoltarea vitezei, sau mai bine spus a performanței în sprint, presupune dezvoltarea capacității de efort anaerob, întrucât s-a constatat de către biochimiști că în probele de 100 și mai ales de 200 m , 400 m și 400 mg nivelul lactatului după cursă înregistrează valori de până 25 milimoli. Procesele alactacide
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
depinde în mare măsură de această relație dintre frecvența și lungimea fuleului. Pentru a realiza relația ideală între acești doi factori trebuie să cunoaștem și să putem calcula lungimea ideală a fuleului pentru fiecare atlet în parte. Deci, pregătirea pentru sprint trebuie să asigure creșterea toleranței organismului la un indice ridicat de lactat. Cercetările în domeniu au scos în evidență că alergările rapide cu intensitate de peste 85 %, cu un kilometraj de 15 km într-o perioadă de 14 zile pot: • influența
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
poate avea o valoare în jurul cifrei de 0,260”, iar faza de contact de la primi 7 pași de 0,115”. Pe măsură ce cursa înaintează, timpii de contact cu solul descresc (0,85”-0,90”). 3.1.2. Pregătirea în sprint din punct de vedere mecanic Viteza de alergare se obține din produsul dintre lungimea pasului de alergare și frecvența acestuia. Atleții diferă între ei în ceea ce privește raportul dintre lungimea și frecvența pasului. Pentru fiecare atlet în parte, obținerea vitezei maxime depinde
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
în funcție de starea de odihnă a organismului. Realizarea unui alt raport duce implicit la modificarea vitezei de deplasare. Din punct de vedere mecanic există două modalități de îmbunătățire a vitezei și anume: • prin creșterea lungimii pasului; • prin creșterea frecvenței pasului. În sprintul de viteză maximă aceste două elemente sunt șn relație inversă, când una crește cealaltă scade de aceea obiectivul antrenamentului este optimizarea fiecărei dintre aceste componente fără să se producă efecte negative. Lungimea pasului se măsoară fie prin măsurarea spațiului de la
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
terminare a distanței. Atingerea solului de 10 ori cu piciorul drept înseamnă că s-au realizat 20 de pași de alergare. Împărțind numărul de pași la timpul înregistrat se va obține numărul de pași alergați într-o secundă printr- un sprint de viteză maximă, adică frecvența pașilor). prin prelucrarea datelor înregistrate ajutorul unei camere video; prin examinarea urmelor lăsate în urma parcurgerii cronometrate a unei distanțe pe care se pot imprima foarte vizibil contactul tălpilor (pe pistă foarte bine nivelată și ușor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pentru labele picioarelor; • sărituri pe ambele picioare peste obstacole de diferite înălțimi (50-100 ori); sărituri rapide, cu coarda, cu genunchii îndoiți, cu deplasare pe 20-80 m; sărituri cu coarda cu îngreuieri (centură, saci cu nisip) de 50-100 ori, înregistrând timpul; • sprinturi pe 30 m, trăgând o greutate; • sprinturi pe 60, 80, 100 m folosind un sistem de îngreuiere (roată, cabluri elastice, centuri, săculețe cu nisip); alergări rapide pe 100 m cu înregistrarea timpului și a numărului de fulee; alergări cu lovirea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
peste obstacole de diferite înălțimi (50-100 ori); sărituri rapide, cu coarda, cu genunchii îndoiți, cu deplasare pe 20-80 m; sărituri cu coarda cu îngreuieri (centură, saci cu nisip) de 50-100 ori, înregistrând timpul; • sprinturi pe 30 m, trăgând o greutate; • sprinturi pe 60, 80, 100 m folosind un sistem de îngreuiere (roată, cabluri elastice, centuri, săculețe cu nisip); alergări rapide pe 100 m cu înregistrarea timpului și a numărului de fulee; alergări cu lovirea șezutei, cu înregistrarea numărului de lovituri, a
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
viteză ținând cont și de cei doi factori mecanicii: (lungimea și frecvența pașilor de alergare), permite gruparea exercițiilor în două grupe distincte: • exerciții pentru dezvoltarea frecvenței mișcărilor ; • exerciții pentru creșterea lungimii pașilor. 3.1.3. Pregătirea în aptitudinea de forță sprint în funcție de Forța de viteză este cea de-a treia direcție urmărită în cadrul antrenamentului realizării marii performanțe în sprint. Mijloacele folosite în această direcție se combină în cadrul antrenamentului cu cele folosite pentru creșterea lungimii și frecvenței pasului. Din grupa
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
grupe distincte: • exerciții pentru dezvoltarea frecvenței mișcărilor ; • exerciții pentru creșterea lungimii pașilor. 3.1.3. Pregătirea în aptitudinea de forță sprint în funcție de Forța de viteză este cea de-a treia direcție urmărită în cadrul antrenamentului realizării marii performanțe în sprint. Mijloacele folosite în această direcție se combină în cadrul antrenamentului cu cele folosite pentru creșterea lungimii și frecvenței pasului. Din grupa acestor mijloace subliniem: sărituri cu îngreuiere (saci cu nisip, centuri, bară de halteră), sărituri verticale peste obstacole în care atletul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
contribuie la dezvoltarea vitezei maxime; alergările pe distanța de 150 - 300 cu pauze de 4 - 6' între repetări și 8 - 10' între serii contribuie la dezvoltarea rezistenței de viteză; - alergarea cu o vestă cu greutăți contribuie la creșterea rezistenței în sprint și a forței. Greutățile se plasează cât mai departe de extremități. După prima serie de efort de rezistență se ia o pauză de refacere completă de 5 - 8', după care se mai poate executa o serie sau două; - aplicarea unei
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
executa o serie sau două; - aplicarea unei forțe de sens opus, în spatele atletului (contragreutate sau hamul elastic, roata cu greutate mică) sau în fața atletului (pantă, rezistența unui partener așezat în față, vânt din față, alergare în apă) dezvoltă rezistența de sprint; - alergările în pantă pe distanțe mai lungi 80 - 120 m și alergările pe plat de 400 - 600 m contribuie la dezvoltarea rezistenței speciale și a rezistenței generale; - alergarea cu un cablu dezvoltă rezistențe în regim de forță-viteză; - alergarea repetată pe
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
astfel în evidență multiplele posibilități date de însuși evoluția omului care nu se supune întotdeauna legilor dezvoltării", specifică în 2006, Rață Gloria și Rață Bogdan C-tin. I. Vatzula, 1986, citat de Rață G., Rață B. C., (1999), subliniază că “sprintul este privilegiul celor tineri”, idee infirmată de marea longevitate a alergătorilor de sprint ca și de deosebitele rezultate obținute între 22-36 ani. Este adevărat că viteza se manifestă foarte devreme 8-11 ani (înainte de pubertate) și 14-16 ani (după pubertate), dar
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
supune întotdeauna legilor dezvoltării", specifică în 2006, Rață Gloria și Rață Bogdan C-tin. I. Vatzula, 1986, citat de Rață G., Rață B. C., (1999), subliniază că “sprintul este privilegiul celor tineri”, idee infirmată de marea longevitate a alergătorilor de sprint ca și de deosebitele rezultate obținute între 22-36 ani. Este adevărat că viteza se manifestă foarte devreme 8-11 ani (înainte de pubertate) și 14-16 ani (după pubertate), dar această viteză are la bază frecvența mișcărilor influențate de procesele nervoase (viteză de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
în 1994, care consideră că „eforturile de acest tip pot provoca reacții” antifiziologice în organism” întrucât efortul de tip anaerob lactacid este greu de suportat la această vârstă, încă nematurizată complet. Există și puncte de vedere privind posibilitatea începerii practicării sprintului și la o vârstă mai înaintată. După Crasselt (1972), citat de Weineck (1994), viteza maximă de alergare atinge punctul culminant între 15-17 ani la fete neantrenate, și între 20-22 de ani la băieți neantrenați. În lumea sprintului mondial, în ceea ce privește rapiditatea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
posibilitatea începerii practicării sprintului și la o vârstă mai înaintată. După Crasselt (1972), citat de Weineck (1994), viteza maximă de alergare atinge punctul culminant între 15-17 ani la fete neantrenate, și între 20-22 de ani la băieți neantrenați. În lumea sprintului mondial, în ceea ce privește rapiditatea de deplasare se cunosc mari valori sportive, câștigători de medalii olimpice care au început practicarea probelor de viteză la o vârstă mai târzie. Astfel, A. Wells a început să practice atletismul la 17 ani, iar primii 3
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]