699 matches
-
legate cu o substanță ce se învîrtoașă îndată. Sînt în rînduri. Vara clocesc și ies omizile. Poporul crede că-i stupit* de cuc. Dacă auzi pe nemîncate cucul cîntînd pentru prima oară, rămîi singur ca cucul toată vara. Dacă te spurcă turtureaua, picotești toată vara. Dacă te spurcă pupăza, îți miroase gura cum îi miroase ei cuibul. Pitpalaca te spurcă de mergi toată vara îndărăt, așa cum umblă și ea îndără t. (Gh.F.C.) Untul de cuc e bun de inimă. (Gh.F.C.) Vrăjitoarele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îndată. Sînt în rînduri. Vara clocesc și ies omizile. Poporul crede că-i stupit* de cuc. Dacă auzi pe nemîncate cucul cîntînd pentru prima oară, rămîi singur ca cucul toată vara. Dacă te spurcă turtureaua, picotești toată vara. Dacă te spurcă pupăza, îți miroase gura cum îi miroase ei cuibul. Pitpalaca te spurcă de mergi toată vara îndărăt, așa cum umblă și ea îndără t. (Gh.F.C.) Untul de cuc e bun de inimă. (Gh.F.C.) Vrăjitoarele te farmecă cu limbă de cuc. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i stupit* de cuc. Dacă auzi pe nemîncate cucul cîntînd pentru prima oară, rămîi singur ca cucul toată vara. Dacă te spurcă turtureaua, picotești toată vara. Dacă te spurcă pupăza, îți miroase gura cum îi miroase ei cuibul. Pitpalaca te spurcă de mergi toată vara îndărăt, așa cum umblă și ea îndără t. (Gh.F.C.) Untul de cuc e bun de inimă. (Gh.F.C.) Vrăjitoarele te farmecă cu limbă de cuc. (Gh.F.C.) Creanga pe care a cîntat cucul e bună de farmece. (Gh.F.C.) Cucul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de șarpe tăiate cu ban de argint în luna martie. (Gh.F.C.) Farmece de dragoste se fac cu cap de cuc, scursură de candelă și busuioc din steagul bisericii. (Gh.F.C.) Cucul, corbul, bufnița, uliul, cocostîrcul ori pupăza nu se mănîncă, sînt spurcate. (Gh.F.C.) Cucuvea Cînd cîntă cucuveica pe casă, va muri cineva din casa aceea. Cînd cîntă cucuveaua pe coșul casei ori pe alte oleaburi*, e rău de pustietate, cică moare cineva din casă. Cînd mortul se află în casă și cîntă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine a se încălța, c-apoi lupul va mînca oile și uliul găinile. Cînd vine nora întîi în casa soacrei, să nu se uite în cuptor, că moare soacra. Cînd arde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Curcă Dacă te spurcă puiul de curcă, cocăi*. Mărgelele de curcan să nu le pui în borș, căci n ai noroc la curci. Curcubeu Curcubeul este brîul lui Dumnezeu. Curcubeul e o „pompă“: totdeauna un capăt al său e într-un pîrîu mare de unde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
uite la mine cutare cum se uită la cîne, și atunci să joace cînd a lua-o cînele la joc.“ Dacă mireasa poartă în ziua cununiei o păpușă cu dînsa, nu o poate nimeni fărmăca. în presara Sf. Andrei se spurcă vitele, însemnîndu-le o dată cu dohot de la roata carului și cu usturoi, ca fermecătoarele să nu se atingă de ele și farmecele să nu le strice. Tot spre acest scop, se ung atunci ușile și ferestrele grajdului cu usturoi. Dacă greșești și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci, cînd moare, omul acela grohăie ca porcii. Jugul boilor nu-i bine a-l lăsa peste noapte afară, ca să nu se spurce cînii pe el, căci la din contra, boii capătă zgaibă, adică un fel de rapăn* la grumaz. Femeile să nu pășească peste vreun jug, căci mor boii care trag la acel jug. Mireasa care se spală deasupra jugului nu face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
usca acea iarbă. O femeie cît este lăuză, de cîte ori iese afară, ia cu dînsa o mătură și un cuțit, [ca] să se apere contra duhurilor rele, căci îngerul nu se poate apropia de dînsa s-o apere, fiind spurcată. îndată ce o femeie naște, moașa se duce la preot cu o sticlă cu apă, cu un fir de busuioc pus în gura sticlei, ca să facă moliftele* apei. Cu acea apă se spală lăuza pe mîni și pe față, ca să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se duce cățaua cu cățelul în gură. Dacă moare o femeie lăuză, i se lasă mai multe fire de păr neîmpletite, ca să vadă Dumnezeu că e lăuză și să-i ierte păcatele. Femeia lăuză, dacă se uită la soare, îl spurcă. (Gh.F.C.) Lăuza seacă izvorul dacă merge după apă. Nu iese din casă, nu merge la biserică, nu frămîntă pîne patruzeci de zile. Dacă mulge vaca, vaca își pierde laptele. Lăuza care suie scara se îmbolnăvește de babiță*, adică se usucă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Limbar Foarfecele să nu le bagi în gură, căci faci limbar. Cînd cineva mănîncă cu coada lingurii face limbariță sub limbă. Limbă Cînd îți muști limba, te vorbește cineva de rău. Cînd te doare vîrful limbii, ai mîncat ceva cu spurcat de șoarec. Ca să-ți treacă, dă vîrful limbii de părete. Se crede că pușcheiul de pe limbă se trece dacă cel ce-l are spune altuia: „Am pușchei* pe limbă“, iar cellalt întreabă: „Cînd?“, la care, primul răspunde: „Acum“, iar al
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se scutură merii acolo, în ziua de Sînziene și Sf. Petru, fiindcă au mîncat întîi părinții lor. Mers Nu e bine să mergi cu spatele înainte și cu fața îndărăt, că cică Dumnezeu plînge și dracu’ rîde. Miel Dacă te spurcă mielul de oaie și-l vezi culcat, atunci tot anul ți-e lene, stai culcat. De vei vedea întîi primăvara miel alb, tot anul vei avea inimă bună; de vei vedea negru, inima ți va fi neagră. Cînd vezi pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ți poartă mînie, pîndește unde-a călca, pune-i sare în urmă și peste ea toarnă apă, și zi așa: „Cum se topește sarea asta în apă, așa să se topească harțagul și mînia cutăruia împotriva mea!“ Mînz Dacă te spurcă mînzul, adică dacă îl vezi pe nemîncate, să lași repede în jos colțul brîului cu care ești încins, căci îl vor mînca lupii. Cînd te spurcă mînzul e rău de pagubă; și ca să scapi porți brîul pe șold șase săptămîni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă, așa să se topească harțagul și mînia cutăruia împotriva mea!“ Mînz Dacă te spurcă mînzul, adică dacă îl vezi pe nemîncate, să lași repede în jos colțul brîului cu care ești încins, căci îl vor mînca lupii. Cînd te spurcă mînzul e rău de pagubă; și ca să scapi porți brîul pe șold șase săptămîni. Dacă vezi mînz mai înainte de a avea boboci scoși, n-ai să ai parte de ei. De-i vedea mînz înainte de a fi văzut miel ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scîrnăvește mîța pe sub pat ori după ușă e semn că nu-i curat în casă. Se crede că dacă se taie sau se pîrlește mîțelor mustețele, apoi nu mai prind șoareci. Dacă trece mîța peste un copil nebotezat, copilul se spurcă. Să nu mănînci după mîță, că te oftigești*. Cînd și-a linge mîța labele, vin oaspeți în casă. Cînd se suie mîța pe cuptor, au să vie oaspeți. Dacă femeia groasă dă cu piciorul în mîță, copilul va avea peri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu trăiește mult. Cînd cucul cîntă aproape de casă și e un bolnav în ea, acela va muri. Dacă vede cineva cucul șezînd pe un putregai, se crede că acela va muri sigur în acel an. Cînd miaună mîțele și se spurcă în casă e semn de moarte. Se crede că dacă își face rîndunica cuib sub streșina vreunei case va muri cineva din acea casă. Osul de la pieptul găinii (iadeșul), tras de doi, la care rămîne hîrlețul* are să-l îngroape pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai mare, apoi un oarecare îi dă foc, zicîndu-se că aceasta e lumînarea mortului. Dacă vrei să moară cineva, fă-i cu lumînare furată de la mort. Moartea are unelte de cosaș: ciocan, nicovală, coasă și gresie. (Gh.F.C.) Mortul din familie spurcă mai mult decît mortul străin. (Gh.F.C.) Femeile care gătesc mortul pentru groapă sînt necurate, nu au voie să gătească mîncarea de pomană. Ele trebuie să se spele cu agheasmă și să meargă la preot. (Gh.F.C.) Frații născuți în aceeași zi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau sarea se varsă. Cînd cînele se tîrăște pe spate și merge tîrînd curul pe pămînt. Cînd vin în casă furnici cu aripi. Cînd urlă cînele. Cînd chibritul se aprinde în mînă. Săptămîna brînzei și Postul Părăsimilor să nu le spurci, adică să nu mănînci carne, căci e rău de pagubă. Nu e bine să dai sare, foc și împrumut sara, și mai ales vinerea, că e rău de pagubă. Palmă Palma stîngă de te va mînca, ai să dai mîna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un cuțit, taie așchiile și zice: „Cum nu văd eu pui, așa să nu-i vază nici uliul!“ (Gh.F.C.) Să nu mănînci picior de pui, că sărăcești. (Gh.F.C.) Pupăză Dacă auzi cîntînd pupăza dimineața și ești pe nemîncate, atunci te spurcă și-ți pute gura toată vara. Cînd auzi din prima oară pupăza și n-ai mîncat, te-a spurcat, și tot anul îți miroase gura a cuibar de pupăză. Cînd auzi pupăza cîntînd mai întîi, de n-ai mîncat pînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să nu mănînci picior de pui, că sărăcești. (Gh.F.C.) Pupăză Dacă auzi cîntînd pupăza dimineața și ești pe nemîncate, atunci te spurcă și-ți pute gura toată vara. Cînd auzi din prima oară pupăza și n-ai mîncat, te-a spurcat, și tot anul îți miroase gura a cuibar de pupăză. Cînd auzi pupăza cîntînd mai întîi, de n-ai mîncat pînă atunci în acea zi, îți va mirosi gura. Ca să nu-ți miroase, bagă iute sare în gură. Dacă aude
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
n-ai mîncat pînă atunci în acea zi, îți va mirosi gura. Ca să nu-ți miroase, bagă iute sare în gură. Dacă aude cineva pupăza cîntînd, apoi trebuie să se spele îndată pe față, că la din contra, s ar spurca. Cînd îți cîntă pupăza întîi, îți merge rău peste an. Purice Purecele ce vei prinde întîi în luna lui mart nu trebuie ucis, că altfel te frig purecii pe vară. Dacă vrei să nu te mănînce purecii peste an, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci nu mănîncă morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină vreme, va rămînea pustie. r Capul de rață nu se mănîncă, crezîndu-se că la din contra, omul va bea spirtoase așa cum a băut rața apă. Dacă te spurcă bobocii de rață ori de gîscă, tot anul ești vioi. Sîngele din gît de rățoi e bun pentru atacați. Limba rățoiului, pusă în brîu, e bună de dragoste. Cînd îți fură cioara rățuștele, pune un bolohan* în cuptor, că nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Pune-ți sare în încălțări și vei fi ferit de farmece. (Gh.F.C.) Dacă ceri sare cu împrumut, trebuie s-o dai degrabă înapoi, altfel îți va fi viața sărată. (Gh.F.C.) Primăvara, dacă pui sare pe limbă, nu te mai spurcă paserile cînd le auzi prima oară cîntînd. (Gh.F.C.) Sfînta sare e sfînta dreptate. (Gh.F.C.) Cine fură sarea de la o casă îi fură sporul. (Gh.F.C.) Cînd dai cuiva lapte, să pui în el sare, altfel vacile tale își pierd laptele. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
parte de cereale și să fie plăcut ca florile. în scăldătoarea unui copil mic se pune sare, ca să nu se opărească, și se sparge un ou în ea, ca să crească copilul și să se împlinească ca oul. Dacă copilul e spurcat, se scaldă în trei vineri în lapte muls de la trei vaci în trei vineri, de trei muieri iertate, adică bătrîne. în scăldătoarea unui copil nebotezat, moașa își spală picioarele, ca copilul să umble curînd în picioare și să fie iute
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bolnăvesc de splină]. Să nu mănînci splină de animal, căci ți se pune splina cînd vei alerga. Splina porcului nu trebuie mîncată de bărbați și copii, căci li se lungesc ori le cresc mustă țile cît splina. Spor Dacă te spurcă pitpalaca, îți ia sporul. Marțea, joia și sîmbăta nu se începe nimic, căci nu-ți iese cu spor. Cînd cineva mănîncă cu cusătura sau cartea în sîn, își mănîncă sporul. Cînd gurești în ziua dintîi, să nu mănînci, că mănînci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn că iarna va fi mare. La culesul păpușoilor, dacă cuiburile de șoarec vor fi pe pămînt, iarna va fi goală de omăt, iar de vor fi pe strujan* sus, pînă acolo va fi omătul de mare. Șoarecele e spurcat; să nu mănînci după el. (Gh.F.C.) Șoimane în noaptea Sîn Toaderului să nu te culci afară și toată săptămîna dinainte să nu umbli în cumpăna nopții, că vine Sîn Toader călare pe-un cal alb, sare cu el pe tine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]