282 matches
-
direct gura pe muștiucul de nichel al țâșnitorii. — Nu cumva să-ndrăznești să ne spurci cișmeaua, farvaharotule! îi strigase unul mai mare, care aștepta după el, la rând. De îndată săriră și alții să îl salte în pumni și-l stâlciră ca pe un chiștoc de țigară. Supraveghetorul din curte nu îi despărți până când nu văzu o șuviță de sânge despletindu-i- se din păr. — Ia, de mâine să-ți aduci apa de-acasă ori să mergi la Ateshkadeh2 să te-nvețe
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
schimbat părerea despre starea lui: era complet luat. — Ți-a făcut treabă bună cu mobilele. —Exact. Nu mi-ar strica să mi-l împrumuți din când în când. Aranjăm noi ceva. Noi doi. Ne punem capetele la contribuție, spuse Bez, stâlcind cuvintele și aplecându-se către mine într-o poziție pe care un consilier pe probleme de hărțuire sexuală ar fi calificat-o ca o invadare nepotrivită a spațiului meu privat. Îndelungata mea experiență mă învățase cum să mă comport cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
o combinație, așa, cum zice la poezie, foc și pălălaia sentimentului, cu una, tovarășa Manuela, de era fata lu’ tov. Aristrac, de la Comerțu’ Interior, și mă aproviziona prioritarist cu marfă de la sursă. Smochine de Smirna, d-alea pe ață, nu stâlcite la țiplă, cum aduce acuma. De amintirea lu’ dom’ profesor desfac acu’ cartea. N-o vezi ce barie a scos din capul lui? Și avea profesoru’ și o burtă... Uite-așa.“ Se răsuci de câteva ori, mângâindu-și o burtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nimeni, vorbele sînt folosite doar ca arme de atac și/sau apărare, iar cuvintele sînt vînturate precum niște coji de semințe scuipate de o gură demonică peste o realitate pe care nu mai știu să o exprime. Limba însăși se stîlcește, iar vocabularul se împuținează, vociferînd fără să mai rostească. Acum douăzeci de ani chiar ne-am cîștigat Libertatea Cuvîntului, dar nimeni nu a inventat încă o lege care să o poată garanta ca atare, iar Bruxelles-ul este neputincios în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
o pronunță des, după cum știm. El îi răspunde pe potrivă, că se vede pe ea cum luptă cu forță împotriva sentimentelor pe care le nutrește față de el; ar face mai bine să‑și folosească energia asta înăuntru în casă, ca să stâlcească mutrele burghezilor. Mâinile lui Rainer alunecă pe picioarele Sophiei în sus, până când picioarele ei se termină și mâinile lui la fel, fiindcă sunt date, din păcate, la o parte. Ești un anarhist frumos care nu vrea decât să se răzbune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
n-o să-mi iasă. Voi Încerca să mă abțin, să mă stăpânesc: cutremurul provocat de Întâmplarea de aseară n-o să-mi vicieze expunerea. Fiindcă o astfel de emoție nu ar avea nici o legătură cu Începuturile noastre. Le-ar parazita. Ar stâlci bunăvoința, naivitatea controlată, enutuziasmul care ne-au unit, ar Încrâncena o revoltă altfel destul de pudică, Începută ca literatură. Fiindcă Celebrul Animal atâta a fost, la Început: o simplă inițiativă literară, născută din dorința unor prieteni de a produce și expune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
camera la sân. Nu cred că m-a recunoscut imediat, dar, nu știu de ce, s-a bucurat la vederea lui Leac. E de-a dreptul jovial, cum naiba? Bietul de el, nu Înțelege nimic. Crede că-i ca pe vremuri: stâlcește pe unul În bătaie, ba cheamă și miliția, după un an-doi se văd pe stradă, se salută, ce s-a ales de tine, măi băiatule, ai tăi ce mai fac? Așa și acum: ridică vesel În aer o mână moale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
P.N.Ț-c.d., Universitatea și Institutul de Arhitectură Ion Mincu sînt făcute țăndări. Computere sparte cu toporul, planșe rupte-n bucăți, truse strivite pe podea, cioburi, cărți arse, Fahrenheit 451. Ateneul scapă. LÎngă galeriile Orizont, o altă femeie terifiată, stîlcită În bătaie. Ora 14:30. Pe Magheru trec continuu basculante cu mineri care cîntă și-și agită voios bastoanele. LÎngă Leonida, un camion frînează brusc, patru, cinci ortaci sar din el și-ncep să alerge cu toată viteza Înapoi, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
gândit să-ți facem o proteză ca să poți mânca și, mai ales, ca să poți vorbi normal. Dar deocamdată nu putem face nimic, radiografiile arată că, în scurt timp, se pregătește să apară o nouă garnitură de dinți. - Imposibil! exclamă uluit, stâlcind cuvântul. - Așa spun toți doctorii și toți dentiștii, că e pur și simplu imposibil. Și, totuși, radiografiile sunt cât se poate de clare... De aceea, ca să închei, de-abia acum cazul dumitale devine extrem de interesant: nu mai e vorba de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cu orice preț să-și păstreze anonimatul, așa cum fusese la început, când îi strigau: "Mă auzi sau nu? Dacă înțelegi ce spun, strînge-mi degetul..." Din fericire, acum, fără dinți, vorbea cu greutate. Îi va fi ușor să se prefacă, să stâlcească și acele puține cuvinte pe care izbutea să le rostească. Dar dacă îi vor cere să scrie? Își privi, parcă pentru întîia dată cu atenție, brațul și mâna dreaptă. Pielea era netedă, bine întinsă, proaspătă, și începea să-și recapete
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pe toată raza tîrgului; Alistar, scriitor adînc minor, cu multă gelatină în compoziție, se tolănea pe scaunul din față. Se zgîia la mine, lua din vaza mereu plină cu flori proaspete o margaretă, o dalie, o crizantemă și o (le) stîlcea pe mijloc, cu degetul mare. Bont, cu unghie incertă. Pînă cînd o nevastă avară și acră năpădea redacția și-l expedia la piața Sfîntul Spiridon, după ceapă. Mai era și Pasăre (care a cîntat după cum i s-a cerut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu mă mai simt singură. Dacă aș rămâne moral În această cușcă a paraziților degenerați, aș Înnebuni cu siguranță, nulitatea conștiinței și a caracterului acestor gunoaie mă face să Îi urăsc de moarte, ca pe niște muște pe care le stâlcești atunci când te sâcâie. Numai la patinaj sunt În lumea mea, acolo nu mă ocolește nimeni, toți Îmi admiră voința și virtuțile, bineînțeles, cu excepțiile Împotriva cărora Îmi place să lupt pentru că sunt sportivi, și În patinaj sunt invincibilă. Pe când În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
căci felul cum plutonierul vorbise flăcăului și cum îl apucase la bătaie li se păruse întîi caraghios. Pantelimon însă izbuti să se smulgă din strânsoarea lui Boiangiu și o luă la goană, după ceilalți, având totuși și el pe fața stâlcită de lovituri același râs uluit; numai când se șterse cu mâneca, din pricina unei dureri ce-i stăruia în falcă, crezând că l-a podidit sângele, îi dispăru râsul. Scuipă cu sânge, își mușcase limba în zăpăceala pumnilor. În ciuda supărării, văzând
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la dânsul și la preotul Nicodim, rugîndu-i să-i salveze, cum el, oricât îi sângera inima, nu s-a mișcat, crezând că plutonierul va osteni, dar se pare că ancheta e de-abia la început și după-prânz urmează să fie stâlciți în bătăi alți nenorociți... ― Pentru câțiva saci de porumb, coane Grigoriță! sfârși învățătorul tremurând. Oamenii s-au oferit să puie mâna de la mână și să despăgubească pe arendaș. Voi da și eu, vom da cu toții, numai să.... ― Vrei să mergem
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cârciumar, încurcat, în vreme ce împrejurul lui se înălțau alte îndemnuri gălăgioase: ― Du-te, Pavele!... Că bine zice Cristea! Aide, Pavele, nu mai sta în cumpănă!... Trebuie să-ți plătească! În sfârșit țăranul bâigui șovăitor: ― Aoleu, oameni buni, mă mânați să mă stâlcească și pe mine?... Că doar n-o să se sperie dânșii de o umbră de om! ― Hai, Pavele, că merg și eu cu tine! sări Petre, îndreptîndu-și sumanul pe umeri. ― Să ne ducem cu toții! strigă un om mic și îndesat, cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
scriitor român care să se fi născut și educat în afara pământurilor românești. Asta e... Noi, românii, nu avem vocația diasporei. Odată plecat, ești bun plecat, ți-ai smuls rădăcinile și le-ai luat la spinare. Copilul tău născut acolo va stâlci limba română și asta în cel mai bun caz, dacă n-o va uita cu totul, nu-și va schimba numele și nu va vedea ținutul de baștină al părinților lui decât ca pe un loc unde, eventual, își poate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de prăpădit, că nici măcar să stârnească mila nu e-n stare... Dacă povestesc la băieți, nu mă crede nimeni. Oho, zic ei, da’ tu ai o adevărată mină de aur, Coltuc ăsta, pleașcă pe capul tău. Alții trebuie să-i stâlcească pe-ai lor de mici, tu l-ai primit de-a gata... Și, când colo, el aduce un colț de pâine, și aia uscată, ca de anafură... Lasă-l, săracu’, auzi vocea Melaniei, nu vezi că și-așa e destul de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Și eu am fost bolnavă, să știi... Pentru mine lucrurile alea nu s-au întâmplat numai atunci, s-au întâmplat de multe ori după aia, când mă înconjurau tot felul de chipuri, mă loveau și mă azvârleau printre alții, la fel de stâlciți în bătaie ca mine. Am zis că, dacă lupt mai departe, o să-mi treacă. Am intrat în politică, am lipit afișe, am convins lumea, am crezut că am învins. Peste câțiva ani, am văzut, cu groază, că lumea aștepta salvarea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
multe județe din jurul Bucureștilor bande de țărani înarmați cu bîte, lopeți și hîrlețe s-au prezentat în fața primăriilor satelor, cerînd distribuirea imediată a pămînturilor ce le-au fost promise, dar și porumb, pentru a însămînța aceste pămînturi. Aceste bande au stîlcit în bătaie pe funcționarii ce le-au rezistat, au incendiat mai multe grajduri și case". Țăranii cer pășunatul liber pe domeniile statului. Unii adresează petiții țarului rugîndu-1 să intervină pe lîngă Carol de Hohenzollern pentru ca acesta să asculte durerile țăranilor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să sorbi" ("N-ai să vii"). Cântecele sunt de nevastă, de muiere, de fetie, de ursitoare, de cununie, de împreunare; oricum bărbatul este regele puternic, ușor distant, sau uneori gestificând și plângând superficial, într-o ușoară cochetărie de cântec: "Am stâlcit-o, am stâlcit-o,/ de din alb am dezalbit-o/ de din rece am încălzit-o/ și am pierdut-o și am pierdut-o." ("Cântec"). Doamna blândă, doamna ce poartă lumina dintâi (L. Blaga), doamna rosturilor este aceea în fața căreia, supus
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ai să vii"). Cântecele sunt de nevastă, de muiere, de fetie, de ursitoare, de cununie, de împreunare; oricum bărbatul este regele puternic, ușor distant, sau uneori gestificând și plângând superficial, într-o ușoară cochetărie de cântec: "Am stâlcit-o, am stâlcit-o,/ de din alb am dezalbit-o/ de din rece am încălzit-o/ și am pierdut-o și am pierdut-o." ("Cântec"). Doamna blândă, doamna ce poartă lumina dintâi (L. Blaga), doamna rosturilor este aceea în fața căreia, supus și reverențios, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
natură a indispune și pe cei mai zeloși aderenți. Cronica, XXV, 27 (6 iulie 1990), p.1 UBI JUSTITIA? Un grup insolit de apărători ai "democrației populare" au arestat de câteva săptămâni pe un lider al studenților protestatari, l-au stâlcit în bătaie și l-au predat poliției pentru a le desăvârși opera. Aceasta în anul 1990, șase luni după abolirea dictaturii, când țara dispunea de o ordine legală, cu paragrafe de cod penal și instituții menite a le folosi la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în prima parte a romanului : — Urâtă țară aveți, muscale ! sare deodată caporalul, întorcându-se spre gropari și uitându-se cu necaz la țăranul care se oprise să răsufle. Auzi ?... Țara... locurile... niet frumos ! Adăugă apoi, arătând cu mâna ținutul și stâlcindu-și graiul spre a se face mai înțeles. Țăranul holbă ochii, nedumerit, cu un zâmbet umil, bolborosind ceva pe rusește. Suntem în inima Rusiei, în localitatea Zirin, reflectorul e ațintit asupra pozițiilor austro- ungare de ruși, nu de români. Această
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lună în care murise Ștefan Micle (5 august 1879, n.n.), și după cincizeci de zile de la moartea lui Eminescu” (Idem, Ibidem, p. 97 informație curentă în epocă, oarecum de ghid turistic la Văratec). Amintiri din Casa poeziei, sau cum se stâlcește și poezia, nu numai viața lui Eminescu Am fost anul acesta (2012) pentru prima oară la Văratic, într-o necesară excursie de studii pe urmele acestei cărți urzite în biblioteci bucureștene, și mă simt dator cu încă o observație. O
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Fragmente lingvistice de Wilhelm von Humboldt, publicate în aceeași revistă la p. 161-164). Din aceeași pornire semidoctă a rezultat și scrierea filosofie în loc de filozofie. Nici fețele bisericești nu s-au putut înfrîna de la pornirile semidocte, scriind Iisus în loc de Isus, și stîlcind astfel însuși numele Mîntuitorului, căci limba română actuală nu are în specific situații de dublu [i] în hiat la început de cuvînt. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ELEMENTE DE FILOZOFIA LIMBII 8 9 Cuvinte lămuritoare Probleme introductive Existența, esența și manifestările limbii Determinările și relațiile
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]