1,684 matches
-
când, o rază de lanternă. M-am ridicat în picioare, încordat. Unchiu stătea proptit cu umărul în ușori. - Mă, Niculai, ia hai, că ne sparsă una! Glasul răgușit al ciobanului părea că răzbate din iad. Am dat să ies din stână, dar Unchiu m-a prins de pieptar. - Lasă-i mereu! Or dzâs să nu-l măi scot pe Ciontu, că au iei câni. Acu, i-ote cânii! Așe fac tot anu. Îi strâcă ursu șî vin cu ruga să fac binie
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
a durat o eternitate. Afară, câini și ciobani se liniștiseră. Ursul luase o oaie și își văzuse de drum. Ne-am întins în cojoace. Unchiu stătea pe spate, descoperit, cu o mână sub cap. Eu m-am pitit în lână. Stâna se învârtea cu mine într-un vârtej legănat. Îmi era greață. - Iartă, a șoptit atunci Unchiu, că-s om batrân. Așe-s batrânii. Nu știu atâtea helea, nici multe nu pricep. S-o dus timpu pe lânga minie șî n-am
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CREAȚIE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 298 din 25 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Creație O vară nepereche sus la stână, Pe coasta unui munte cățărată, Izvoarele cu vântul se îngână, De veșnicii solemne-nconjurată. Pictăm atenți pășunile cu verde Și le fixăm cu ținte colorate, Mai siguri astfel că nu le vom pierde Prin sihăstrii de duhuri des prădate. Mai facem
CREAŢIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Creatie.html [Corola-blog/BlogPost/356878_a_358207]
-
agricultura este pe brânci, bogățiile subsolului îi sunt devastate de companii străine, milioane de români cerșesc un loc de muncă prin cele străinătăți nemiloase (aud că în Londra, de la 1 ianuarie 2014, un parlamentar englez ne numără, precum oile la stână, dacă vom călca pe pământul lui Shakespeare!), sistemul de sănătate este în comă prelungită, învățământul supraviețuiește numai prin dârzenia unor dascăli patrioți, milioane de pensionari au ajuns să cerșească un 3% la pensii de mizerie, în timp ce avem pensionari care trăiesc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/dupa-24-de-ani/ [Corola-blog/BlogPost/94168_a_95460]
-
dulce grai. Dochia, mamă geloasă pe fete curtenitoare, își mâna fiul de-acasă, cu-a ei turmă de mioare. La mama lui se întorcea, când Luna pe cer răsărea. Așa cum ea îl sfătuia, văzând că, se îndrăgostea. Tânăr ciobănaș la stână și cu firea iubitoare, s-a îndrăgostit de lună, mai rău ca de fată mare. O privea pe cer albastru, cum se oglindea în ape. Își făcea un plan maestru, s-o aducă-n sân, aproape. De pe cea mai mare
DRAGOBETE -LEGENDĂ- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1423779812.html [Corola-blog/BlogPost/367611_a_368940]
-
viața loviștenilor are loc un important eveniment, vechi de sute de ani: urcatul oilor la munte. Atunci, prin punerea în comun a oilor mai multor săteni, fiecare având semnul său specific la urechea fiecărei oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată-n fiu, iar fiecare stână poartă numele baciului respectiv, de obicei un bărbat mai în vârstă și cu experiență în
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată-n fiu, iar fiecare stână poartă numele baciului respectiv, de obicei un bărbat mai în vârstă și cu experiență în facerea brânzei de burduf, care este principala sa atribuție. La Greblești, în fiecare an era bătaie pe bătrânul Dumitru Costea, iar mai apoi și pe
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
principala sa atribuție. La Greblești, în fiecare an era bătaie pe bătrânul Dumitru Costea, iar mai apoi și pe băiatul lui cel mare, tot Dumitru, dar căruia i se spunea Dumitrică al Costi: toată lumea voia să-și dea oile la stâna lor din Vemeșoaia, fiindcă li se dusese vestea de cinstiți ce erau - ei făceau cea mai bună brânză de burduf din toată Loviștea, iar în fiecare an, la 1 septembrie, când coborau oile de la munte, dădeau și cea mai mare
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu erau lacomi și întotdeauna angajau ajutoare suficiente și se îngrijeau să aibă câini bărbați. După moartea bătrânului Dumitru, conducerea stânii a fost preluată de Dumitrică al Costi, iar frații lui, Gheorghe, zis și Hobza, bunicul meu după mamă, și Ion, zis și Clopățăl, au rămas cu el ciobani. Mai târziu, când cei doi băieți ai lui Clopățăl, Culiță și Mitică
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
rămas cu el ciobani. Mai târziu, când cei doi băieți ai lui Clopățăl, Culiță și Mitică, au început să-și ajute tatăl la oi, acesta s-a despărțit de Dumitrică și de moșu’ Hobza și și-a făcut propria-i stână taman în Pârcălabu, de cealaltă parte a Oltului, dincolo de Coasta Câinenilor, el devenind, se-nțelege - baci. Moșu’ Hobza, săracul, a rămas toată viața cioban la frate-său Dumitrică al Costi; de altfel, chiar de la ocupația asta grea i s-a
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
-n miezul slovei amorțeala Năluci de fum să-i tulbure popasul În pagini albe, când își află masul Și-un crin de foc își unduie petala Peste păienjeniș de triste umbre S-alunge-mbrățișarea lor păgână. Colindă ca un lup flămând la stână Săgeata lunii-n gândurile sumbre Tăceri înmănuncheate în cuvinte Iubirii-i fac cărare-n lan de maci Din vis pribeag, un iscusit cârmaci, Logodnic în nepământești veșminte. Gânduri de jar, osânda depărtării Și patima desprinsă din strânsoare Un zâmbet rătăcit
CÂND VERSUL CREŞTE-N INIMA-NSERĂRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cand_versul_creste_n_pantecu_nserarii_.html [Corola-blog/BlogPost/361848_a_363177]
-
și mama, am luat niște găleți de plastic, am luat și un sac de rezervă pentru cazul când vom da de foarte multe merișoare, și-am plecat la munte. După o jumătate de zi de mers, am ajuns la o stână care era foarte aproape de pajiștile cu merișoare. Am tras un pic sufletul, apoi am făcut mămăliguța în ceaunul de la stână și am mâncat ca de prânz. După aceea am urcat muntele până spre culme, acolo unde începeau vestitele pajiști cu
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1403001724.html [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
de foarte multe merișoare, și-am plecat la munte. După o jumătate de zi de mers, am ajuns la o stână care era foarte aproape de pajiștile cu merișoare. Am tras un pic sufletul, apoi am făcut mămăliguța în ceaunul de la stână și am mâncat ca de prânz. După aceea am urcat muntele până spre culme, acolo unde începeau vestitele pajiști cu merișoare. În vremurile de demult, erau oameni foarte sârguincioși din Breaza, satul de dincolo de Obcina Feredeului, care chiar au câștigat
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1403001724.html [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
să bâzâi. Mama, ce era să facă? Cum să plecăm? De abia am venit! Când a văzut că nu-i de joacă cu frigul și cu roua, am abandonat culesul, pentru a doua zi. Ne-am dus din nou la stână. Aici nu era loc de dormit în odaia de la stână. De abia ne-au primit să dormim în pod, în fân. Hainele încă îmi erau ude de rouă, dar, îngropat în fân, parcă m-am încălzit. Nici nu-mi venea
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1403001724.html [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
De abia am venit! Când a văzut că nu-i de joacă cu frigul și cu roua, am abandonat culesul, pentru a doua zi. Ne-am dus din nou la stână. Aici nu era loc de dormit în odaia de la stână. De abia ne-au primit să dormim în pod, în fân. Hainele încă îmi erau ude de rouă, dar, îngropat în fân, parcă m-am încălzit. Nici nu-mi venea somnul repede, în pod era multă lume venită, ca și
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1403001724.html [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
mai sus în pod, unde era mai mult fân, m-am îngropat bine de tot în fân. Așa m-am trezit că soarele răsări afară demult. Mama s-a trezit și ea, am făcut de mâncare, tot la ceaunul de la stână, am mâncat și am plecat pe munte, la cules merișoare. Nu mai ploua, era chiar bine. Ne-am pus pe cules. Nu aveam cu noi și pieptenul de strâns afine și merișoare, iar cu mâna se strângea mai greu, dar
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1403001724.html [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
Eu și cu mama ne-am pitit mai la marginea poienii, lângă o pădurice, să nu ne vadă. Asta ne mai trebuia, după ce se culegeau așa de greu acele merișoare, să mai dăm jumătate la alții! Seara am plecat la stână. Văzându-mă așa mic, s-au îndurat de mine, m-au primit să dorm chiar în bordeiul de la stână, pe un prichici, lângă sobă. Era cald, nu ca în pod. Am dormit visând frumos. A doua zi am urcat încă
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1403001724.html [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
ne mai trebuia, după ce se culegeau așa de greu acele merișoare, să mai dăm jumătate la alții! Seara am plecat la stână. Văzându-mă așa mic, s-au îndurat de mine, m-au primit să dorm chiar în bordeiul de la stână, pe un prichici, lângă sobă. Era cald, nu ca în pod. Am dormit visând frumos. A doua zi am urcat încă odată pe munte, să mai completăm gălețile. Am strâns merișoare și într-un sac. Apoi am coborât la vale
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1403001724.html [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
am pus cu apă, la murat, într-un poloboc. Dacă erau păstrate până la iarnă, merișoarele erau grozave, aveau gust acrișor și erau foarte eficiente pentru cazuri de tuse, răceală. Am mai fost într-un an la merișoare tot acolo, la stâna lui Brustur din Vejii Mici. Venisem cu tata și cu fratele mai mic, Mihai. Eram puși pe fapte mari. Venise și unchiul Cocerhan Mihai cu noi. Dar el n-avea răbdare să se aplece și să culeagă merișoare. S-a
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1403001724.html [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
cu o sârmă, ce se dorea a fi pască. Coca a fost necrescută cu drojdie, că n-aveau, dar azimile miroseau plăcut a pâine. Cea subțire, deși nu semăna cu cea pe care o primeau de la comunitate, simboliza pasca. De la stână, pe unde trecuse și curățase saivanul, Trifu adusese un lighean de pacele, trei capete de miel și două picioare din față. Carne, să tot mănânci!!... În credința iudaică, în săptămâna Paștelui, la părinții ei, mâncau preparatele făcute după rețetele tradiționale
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
noi îl regăsim Cioplit în inimi veșnică statuie. Dor Îmi este dor de câmpul înflorat pe cămăși de in De roata horei jucată la fântână De fetele ce-aduc din vii în doniuțe pelin Când își mână ciobanul oile la stână. De palma aspră ce-nfige plugu-adânc Întorcând brazda recoltei viitoare, Mi-e dor de țăranul cu plosca la oblânc Umplută cu apa rece rece la izvoare. Îmi este dor de pasul lui apăsat pe hotar Când cumpănește ploaia în privire
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1483717393.html [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
având la picioare covoare de flori. Poate că aici era locul ascunsului izvor din fericita noastră copilărie care a umplut cu preaplinul său însetata fântână a sufletelor noastre. Cu siguranță că aici, în Bercul copilăriei mele, pe Continit, la bătrânele stâne cele deodată cu timpul, în îndulcitele vii de pe Coasta Mare, ori acolo sus, pe Dâlmă, prin covorul adormitor de cimbrișor și colilii, am ascuns fiecare din noi câte o fărâmă din copilărie. Poate că tocmai de aceea acum, în toamna
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_dorin_istrate_1443014680.html [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
artistului avea o notă fermecătoare, jucăușă. Cuprindea aspecte de la concursurile la care a participat și rezultatele obținute, la vacanțele petrecute la bunici, precum și poznele făcute, de cele mai multe ori cu fiul unui cioban, acolo, la poalele munților unde acesta își avea stâna, de unde furau caș dulce și-l vindeau, pe te miri ce, celorlați copii, pe prundișul gârlei. Urma apoi adolescența. Aici se împleteau harul povestitorului cu cel al scriitorului. Apăreau numele câtorva fete de care se îndrăgostise și de care legase
PROMISIUNEA DE JOI (V) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_v_gina_zaharia_1361127630.html [Corola-blog/BlogPost/351918_a_353247]
-
Tactica pământului pârjolit, adaptată noilor realități economice. Deci, vândură tot! Fabrici, câte mai erau, mine, lacuri, ape subterane și râuri, sol și subsol, vile, palate, munții, afaceri, bănci, hoteluri, turme de oi, capre sau boi (să nu interpretăm tendențios!), herghelii, stâne, tot, tot! Bine, veți spune, dar cine-i tâmpit să cumpere acum când armatele stau la granițe și pot intra în orice moment în țară!? Păi, vedeți? Aici se arată inteligența și abilitatea celor care ne conduc! Totul a fost
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]