330 matches
-
Prin Ordonanța de Urgență nr. 236 din 24 noiembrie 2000, aprobată prin Legea nr. 462 din 18 iulie 2001 , au fost stabilite habitatele naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare. La capitolul 5 sunt listate "Habitatele de stâncării și peșteri", între care și: iar la capitolul 6, "Habitate de pădure", sunt listate și: O masă de grohotiș, care se deplasează rapid pe versanții înclinați ai unui munte, poartă numele de avalanșă, similar cu avalanșele de zăpadă sau gheață
Grohotiș () [Corola-website/Science/313735_a_315064]
-
dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestieră, tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri uscate, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării sau fânețe; cu o mare varietate de floră și faună caracteristice zonei nordice a Carpaților Occidentali. Vegetația este una specifică în cea mai mare parte habitatelor montane, cu păduri de conifere sau de foioase, păduri în amestec, tufărișuri de arbusti
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
și faună caracteristice zonei nordice a Carpaților Occidentali. Vegetația este una specifică în cea mai mare parte habitatelor montane, cu păduri de conifere sau de foioase, păduri în amestec, tufărișuri de arbusti și ierburi de luncă, de pajiște sau de stâncărie. Păduri de conifere cu arboret de brad ("Abies alba"), molid ("Picea abies") zadă ("Larix"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"); Păduri de foioase: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Mureșului pe raza localităților Petriș și Ilteu. Solurile brune de pădure se găsesc mai ales în zonele de deal din satele Corbești, Roșia-Nouă și Obîrșia. Ca variatăți întâlnim soluri brune-gălbui de pădure și soluri argilo-iluvionare, asociate cu litosoluri, regosoluri și stâncării. Mozaicul petrografic din zona comunei Petriș este evidențiat de intruziunile vechi și rocile vulcanice neogene. Întâlnim valea transversală Roșia cu sectoare de bazinete - ca cel din satul Corbești - și de vale îngustă, ca rezultat al eroziunii diferențiale. Râul Mureș pătrunde
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este inclusă în Parcul Natural Bucegi și se întinde pe o suprafață de 3.478 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală cu un relief bine diversificat (stâncării, crește, vai glaciare, lapiezuri, doline, circuri glaciare, abrupturi calcaroase, avene, goluri alpine, peșteri); păduri, poiene, pajiști și pășuni. Acesta lanțului muntos al Carpaților Meridionali și în special al Munților Bucegi. Rezervatia dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
arbuști: brad ("Abies"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru, frasin ("Fraxinus"), jneapăn ("Pinus mugo"), salcie pitica ("Salix retușa"), afinul sau merișorul de munte ("Vaccinum myrtillus L."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"); La nivelul ierburilor și pe stâncării sunt întâlnite rarități floristice; dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), iedera albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), sângele
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
turcesc). În lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), Populus alba, P. nigra (plop alb și negru) și zăvoaie de arini (Alnus glutinosa). Ca specii declarate monumente ale naturii, în pădurile în amestec pe stâncării subalpine, se poate întâlni Larix decidua (zada), iar în pădurile termofile Taxus baccata (tisa). Pomii cultivați sunt, în principal, mărul și prunul, dar plantațiile existente, amplasate în condiții de sol necorespunzătoare și slab întreținute, dau producții relativ scăzute. Pășunile și
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
din asociații în care domină specii termofile: cerul ("Quercus cerris"), gârnița ("Quercus frainetto"), stejar pufos ("Quercus pubescens") și cărpiniță ("Carpinus orientalis"). Ca element endemic pentru acest subetaj semnalăm pinul negru de Banat ("Pinus nigra subsp.banatica"), întâlnit mai ales pe stâncării cu sol subțire, arealul cel mai bine conturat în Parcul Natural Porțile de Fier se găsește la Cioaca Borii, lângă Tricule - Șvinița. Arealele cu vegetație higrofilă sunt destul de restrânse, fiind situate în sectoarele de luncă a râurilor afluente Dunării, în
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
a fost înființat în anul 1954, din anul 1992, acesta fiind inclus în programul mondial al UNESCO „Omul și Biosferă”, alături de Parcul National Tatranský, care se află pe teritoriul Slovaciei. Aria protejată reprezintă o zona montană cu vârfuri, abrupturi calcaroase, stâncării, grohotișuri, lapiezuri, lacuri glaciare, doline, morene, vai suspendate, peșteri, păduri, pajiști alpine, poieni și cursuri de apă; cu o deosebită importantă geologică, geomorfologica, floristica, faunistica și peisagistica. Parcul National Tatrzański reprezintă partea cea mai înaltă, cu caracterele cele mai pronunțat
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
de pădure ("Pinus sylvestris"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvestris"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), mesteacăn ("Betula pendula") sau jneapăn ("Pinus mugo"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice de pajiște și de stâncărie (dintre care unele foarte rare) cu specii de: garoafa de munte ("Dianthus glacialis"), părul porcului ("Juncus trifidus"), gențiana ("Gențiana closii"), târsa mică ("Oreochloa disticha"), sisinel de munte ("Anemone alpina"), păiuș ("Festuca supina"), ghințurică ("Gențiana frigida"), ghințura ("Gențiana verna"), sau "Ranunculus
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințura ("Gențiana punctata"), veronica ("Veronica baumgartenii"), căldărușa ("Aquilegia vulgaris"), angelica ("Angelica archangelica"), clopoței de munte ("Campanula alpina"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), chimionul țapului ("Laserpitium
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
gorun", "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)", "Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene", "Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)", "Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis)", "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)", "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
Pentru aceasta trebuie asigurată o umiditate moderată și o temperatură de 18 - 25 °C. ul planta medicinala, crește în regiunile alpine până la altitudinea de 2000-2500 m, mai ales pe versanții umbriți și umezi, prin păduri de conifere, pajiști montane, pe stâncării și pe soluri silicoase. Cu un conținut important de antioxidanți, afinele sunt fructe ce nu ar trebui sa lipsească din alimentația zilnică, indiferent că sunt consumate proaspete, congelate, sau sub formă de ceai. Frunzele și fructele - ("Folia et fructus vaccinii
Afin () [Corola-website/Science/303259_a_304588]
-
într-o poiană din Codru, departe de lume. În acest schit s-au oploșit câțiva călugări pusnici, care duceau o viață grea"”. Cei câțiva călugări iubitori de isihie au ridicat ulterior, în plin codru al Pietrăriei, ""pe o dărâmătura de stâncărie, ce forma un fel de cetățuie naturală,clădită prin voia întâmplărei"", o sihăstrie cu hramul “Buna Vestire”. Aflând de existența acesteia, în anul 1732, domnitorul Moldovei Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748) a trimis acolo materiale
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de stâncărie, de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: angelica ("Angelica archangelica"), unghia păsării ("Violă dacica"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), mlăștinița (cu specii de "Epipactis atrorubens
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
tipuri de mediu, care se grupează într-o ordine ierarhică, fiecare având probleme specifice. Mediul culmilor alpine, aflat la peste 2 000 m în Carpații Meridionali, 1 800 m în Munții Rodnei și Munții Călimani, cuprinde vârfuri și creste cu stâncărie, abrupturi, circuri glaciare cu lacuri, pajiști alpine etc. Climatul este rece cu multă zăpadă, îngheț frecvent și 137V Mediu alpin din Munții Făgăraș Culmi și platouri despădurite în Munții Retezat Culmi despădurite pentru pășunat în Munții Ciucaș vânturi puternice. Influența
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
putînd fi „piatră, stîncă“. Diferă însă rădăcina la care trimit: reticul kar, „deal“, sanscritul kîra, „munte acoperit cu zăpadă“, arm. char „piatră“ și charg, „stîncă“, celt. carr, alb. karpë, „stîncă“ (de la care s-ar fi putut forma un colectiv *karpate, „stîncărie“), rădăcina i.e. *korpătă „stîncos“ etc. Reflexul a al indo-europeanului o este caracteristic limbilor dacă și iliră, la care se raportează, în ultimă instanță, cei mai mulți cercetători cînd trebuie să stabilească baza toponimului. A fost avansată și originea slavă (horbu, hrb, hrebet
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unui spațiu retentiv, de formă vag spiralată, care să introducă o asimetrie esențială între intrare și ieșire, corespunzătoare ireversibilității timpului. De aceea, era serios preocupat în primul rând de recuperarea ulterioară a meșterilor. Zile întregi își plimbară pietrarii mâinile peste stâncăria peșterii, încercând să-i îmbrățișeze amfitrionic necuprinsul obscur și întortocheat. Unii își aduseră femeile și le iubiră prin firidele bântuite de lilieci ale locului; spuneau că trupurile sunt fântâni și că zvâcnirile lor ar fi fost în stare să scoată
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
care trebuie însă să fie exploatate în mod rațional; adeseori vârfurile de pantă constituie motive de închidere de perspective și în acest caz o mare atenție trebuie acordată amenajărilor pe verticală; pantele constituie prilejuri potrivite de amenajare a grădinilor alpine, stâncăriilor, grotelor, fântânilor de perete, a nișelor ș.a. Cadrul general în care se află terenul destinat amenajării (de exemplu: sit urban, sit rural, sit marin, sit colinar, sit pe malul lacului, sit între străzi cu mare trafic, sit în aproprierea unui
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
floxul pitic (hibrizi de Phlox douglasii), garofițele roz (Dianthus gratianopolitanus), iarba de șoaldină (Sedum sp.), garofița de munte (Dianthus alpinus), căldărușa (Aquilegia pyrenaica), albița (Saxifraga spectabilis), piciorul cocoșului (Ranunculus gramineus), floarea miresei (Gypsophila repens) ș.a. Dintre speciile lemnoase recomandate pentru stâncării se amintesc: Pinus mugo var. gnom, Picea abies var. nidiformis, Picea glauca var. zuckerhut, Juniperus communis var. repandens, Taxus baccata var. repandens, Chamaecyparis pisifera var. boulevard, Chamaecyparis lawsoniana var. elwoodii, Salix reticulata, S. retusa, Ribes aureum, R. nigrum, Genista sp
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
abrupte de pe văile înguste limitează vederea și creează spații înguste, în care vizitatorul se simte izolat, încercând un sentiment de singurătate și constrângere. De aceea, în asemenea cazuri, pe malul în care apa lovește și-l erodează se pot amenaja stâncării care pe lângă consolidarea malurilor realizează și atracția atenției vizitatorilor asupra unui aspect particular al peisajului. Uneori, de-a lungul acestor văi cu maluri înalte, este indicată trasarea unor cărări și alei ascunse, cu sinuozități și vegetație pentru odihna de scurtă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
coronamentului unui arbust se evidențiază când acesta este suficient de mare, în raport cu distanța de observare. Calitățile plastice ale arbuștilor de talie mică, ca exemplare izolate, sunt folosite mai ales în detaliile compoziției, perceptibile mai ales de aproape (de exemplu în stâncării, pe malul unui ochi de apă, la baza unor scări, lângă un loc de ședere ș.a.). FRUNZIȘUL Atât cel al arborilor cât și al arbuștilor aduce în peisajul vegetal, în primul rând, culoarea care este uneori limitată doar la sezonul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
altele au rămas în efective extrem de reduse și sunt amenințate de dispariție, mai ales în cazul în care reproducerea este dificilă iar habitatele le-au fost profund modificate sau distruse. În unele regiuni, ecosisteme forestiere, de pajiște, de mlaștină, de stîncării, au fost total înlăturate iar acțiunile de înlocuire prin replantări, reînsămânțări etc., sunt insuficiente sau absente. În alte situații, structurilor vii le-au fost modificate profund condițiile naturale de existență, prin diferite amenajări (spre exemplu, sisteme de drenare, sisteme de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
desfășoară pe o lungime mai mare decât cea a Alpilor, dar cu Înălțimi mai modeste, ei dispunând din punct de vedere geomorfologic de o structură complexă. După unii autori, numele acestui lanț muntos ar deriva de la ,,Karpateapelativ iliro-tracic care Înseamnă stâncării, consemnat pentru prima dată de Ptolemeu și preluat În secolul XVI de către Mercator ,,Carpathus mons”[143:5] iar după alții, de la renumitul trib al geto-dacilor care locuiau În partea Carpaților Orientali de astăzi și la estul acestora, ce purta numele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
decurg de aici. Însuși cadrul natural parcă este altul, În zona veche unde valea se Îngustează, gradul de Împădurire este mai mare, În timp ce În zona Vicol, deschiderea este foarte mare, iar pădurea mai limitată ce a făcut loc pășunilor și stîncăriilor, ce atrag privirea turiștilor. Baza materială de cazare (3 complexe balneare, 11 hoteluri, 17 vile, 39 pensiuni, 3 campinguri și o cabana), cea gastronomică (restaurante, pensiuni, cofetării, baruri, terase, autoserviri, bufete, etc.), de tratament și agrement și inclusiv vaporaș pentru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]