768 matches
-
între răzeși și o explicație elocventă asupra insuficienței pământului la momentul dat. Pentru că, împărțind această jumătate de bătrân a Ioanei, adică cei 22 stânjeni, 5 palme și 5 palmace la cei 5 urmași ai săi, fiecăruia îi revine câte 4 stânjeni, 4 palme și 5 palmace; aceștia împărțiți în 4, cazul Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta este valabilă numai pentru „prima trăsură (măsurătoare) despre răsărit, la malul Bârladului”, deoarece, spre apus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de bătrân a Ioanei, adică cei 22 stânjeni, 5 palme și 5 palmace la cei 5 urmași ai săi, fiecăruia îi revine câte 4 stânjeni, 4 palme și 5 palmace; aceștia împărțiți în 4, cazul Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta este valabilă numai pentru „prima trăsură (măsurătoare) despre răsărit, la malul Bârladului”, deoarece, spre apus, moșia se tot îngustează, jumătatea de bătrân ajungând să măsoare aici 7 stânjeni și 4 palmace
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta este valabilă numai pentru „prima trăsură (măsurătoare) despre răsărit, la malul Bârladului”, deoarece, spre apus, moșia se tot îngustează, jumătatea de bătrân ajungând să măsoare aici 7 stânjeni și 4 palmace. De unde și precizarea din document „a se înpărtăși după analogonos, pre măsurile mai sus arătate”, respectiv dimensiunile diferite de la cele cinci trăsuri (măsurători). Este foarte interesant modul de măsurare practicat în lumea dispărută a răzeșimii strămoșești. Pentru că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după analogonos, pre măsurile mai sus arătate”, respectiv dimensiunile diferite de la cele cinci trăsuri (măsurători). Este foarte interesant modul de măsurare practicat în lumea dispărută a răzeșimii strămoșești. Pentru că, dacă s-au stabilit echivalențele în unități de măsură moderne pentru stânjeni, palmă, palmac și chiar linie, nu am găsit nimic explicativ despre unitățile numite puncturi, unitate de măsură întâlnită într-o hotarnică a Cudalbilor din 1847, în care hotarnicul scrie că răzeșilor „li s-au lepădat (măsurat) și pe fața pământului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în textul original), fără a se arăta ce reprezintă fracția, dar deducem că 2/3 din palmac, ceea ce ar da, după hotarnica Cudalbilor, 8 (opt) linii. Alex. Constantinescu scrie că linia este „cea mai mică măsură de lungime din sistemul stânjenului” și-i dă o „echivalență metrică de 0,0029 m”, neamintind că ar fi o măsură și mai mică decât linia, punctul, a douăsprezecea parte din linie, deci din cei 0,0029 m = 29 mm. Să fi măsurat strămoșii noștri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nedespărțit”, principiu menționat în definiția ce-l caracterizează pe răzeș ? Nu vedem cum s-ar fi putut folosi, decât teoretic, pe hârtie, astfel de măsurători, în baza cărora li se atribuia copărtașilor părți din veniturile realizate de pe mărimile socotite în stânjeni, palme, palmace, linii și puncturi. Din situațiile și exemplele prezentate mai sus, înțelegem cât de complexă se înfățișează problematica vieții răzeșești, pe de o parte, dar și necesitatea de a se apropia și preocupa cât mai mult de investigarea și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bumbac”. Negreșit că cineva dintre membrii grupului, care au întocmit catagrafia, a folosit măsura cu cotul și nu unitatea modernă, metrul. Copil fiind, am văzut cum, atât pentru terenuri, cât și pentru țesături, părinții foloseau vechile unități de măsură: pasul, stânjenul, prăjina, obrațul, cotul, tenchiul de bumbac, sculul de lână, dovadă a menținerii practicilor din generație în generație. Aceste practici, întrebuințate până recent, au avut un efect negativ față de necesitatea însușirii cunoștințelor din științele moderne, mult mai cuprinzătoare și mai exacte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul frunzei argintiu și cu fructe portocalii toamna, și măceșul (Rosa canina). Flora ierboasă de luncă, dispusă de-a lungul apei, în jurul mlaștinilor, s-a redus foarte mult. Supraviețuiește rogozul (Cava gracilis), stânjenul de baltă (Iris pseudocanus) și plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul frunzei argintiu și cu fructe portocalii toamna, și măceșul (Rosa canina). Flora ierboasă de luncă, dispusă de-a lungul apei, în jurul mlaștinilor, s-a redus foarte mult. Supraviețuiește rogozul (Cava gracilis), stânjenul de baltă (Iris pseudocanus) și plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
oboselii mari, ridicăturilor etc. Ceaiuri din barba caprei, boz, busuioc roșu, cimbru, cozi de cireșe amare, coada calului, teci de fasole, ienupăr și paie de ovăz, mătase și spice de porumb, părul ursului, rădăcini de pir, de pătrunjel și de stânjen. Coji de ou pisate, amestecate cu rachiu de drojdie. Băi calde la rinichi cu fiertură din stroh, tărâțe de grâu și zeamă de var. Inhalații cu aburi de pe pietre fierbinți, peste care s-a turnat apă rece, oțet sau rachiu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
asta? O, m-am îngrijit Mult prea puțin de astă. Ia-ți leac, pompă: Expune-te, sa simti ce nevoiașii simt, Să poți zvîrli tot ce-i prisos spre ei Și cerul să-l arăți mai drept. EDGAR (dinăuntru): Un stînjen jumate! Un stînjen jumate! Bietul Tom! BUFONUL (Ieșind în fugă din bordei): Nu intră, unchiule, e-un duh aici, ajutor, ajutor! KENT: Dă-mi mîna. Cine-i acolo? FOOL: A spirit, a spirit. He says hîș name's Poor Tom
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
am îngrijit Mult prea puțin de astă. Ia-ți leac, pompă: Expune-te, sa simti ce nevoiașii simt, Să poți zvîrli tot ce-i prisos spre ei Și cerul să-l arăți mai drept. EDGAR (dinăuntru): Un stînjen jumate! Un stînjen jumate! Bietul Tom! BUFONUL (Ieșind în fugă din bordei): Nu intră, unchiule, e-un duh aici, ajutor, ajutor! KENT: Dă-mi mîna. Cine-i acolo? FOOL: A spirit, a spirit. He says hîș name's Poor Tom. KENT: What art
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
acum. E viu sau mort? Hei, șir, ascultă, prietene, vorbeste! Să fi murit așa? Nu, își revine. Dar ce ești, șir? GLOUCESTER: Fugi, lasă-mă să mor. EDGAR: De n-ai fi fost fir de paing, fulg, aer, De la atîția stînjeni prăbușit, Te-ai fi sfărmat că oul; dar respiri, Esti greu, nu sîngerezi, vorbești, esti teafăr. Zece catarge cap la cap nu fac nălțimea De-unde căzut-ai perpendicular. Minune-i că trăiești. Vorbește iar. GLOUCESTER: Dar am căzut sau
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
acest punct de vedere, inspecția a constatat lucruri satisfăcătoare, "întreținerea stabilimentului, băile, ograda, latrinele, șura etc. sunt satisfăcătoare, nu se simpte nici o lipsă nici noi nu am putut constata contrariu..."; și, mai departe, "... lemne se află în ogradă aproape 20 stânjeni..." Ca aspect general, administrativ, ospiciul de la Mănăstirea Neamțului era, după cum se vede, cât se poate de bine gospodărit. Dar să pătrundem mai departe, în cancelarie, unde toate registrele sunt în regulă, iar "compturile sunt făcute și înaintate Onorabilei Epitropii până la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
prin Eminovici, încă 247 de galbeni 23. Cei "zece stînjăni proști", din tot lungul moșiei, pe care Raluca îi primise în dar, de la Ureche "mai înainte", trebuie să-i fi primit la nunta ei. Poate că Ureche a cununat-o. Stînjenul "dom nesc", "de mijloc" sau "prost" depindea de mărimea palmei. Palma cea corectă, "domnească", avea 28 cm. Indiferent de mărimea palmei, un stînjen cuprindea opt palme, deci 2,24 metri avea un stînjen domnesc. Dacă palma era mai mică decît
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ureche "mai înainte", trebuie să-i fi primit la nunta ei. Poate că Ureche a cununat-o. Stînjenul "dom nesc", "de mijloc" sau "prost" depindea de mărimea palmei. Palma cea corectă, "domnească", avea 28 cm. Indiferent de mărimea palmei, un stînjen cuprindea opt palme, deci 2,24 metri avea un stînjen domnesc. Dacă palma era mai mică decît 21-22 cm, ea era palma "proastă" și stînjenul ieșea "prost"24. Așa că fîșia de pămînt primită în dar de la Ureche, cu lățimea de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ei. Poate că Ureche a cununat-o. Stînjenul "dom nesc", "de mijloc" sau "prost" depindea de mărimea palmei. Palma cea corectă, "domnească", avea 28 cm. Indiferent de mărimea palmei, un stînjen cuprindea opt palme, deci 2,24 metri avea un stînjen domnesc. Dacă palma era mai mică decît 21-22 cm, ea era palma "proastă" și stînjenul ieșea "prost"24. Așa că fîșia de pămînt primită în dar de la Ureche, cu lățimea de zece stînjeni proști, adică 17 metri și 60 centimetri, la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de mărimea palmei. Palma cea corectă, "domnească", avea 28 cm. Indiferent de mărimea palmei, un stînjen cuprindea opt palme, deci 2,24 metri avea un stînjen domnesc. Dacă palma era mai mică decît 21-22 cm, ea era palma "proastă" și stînjenul ieșea "prost"24. Așa că fîșia de pămînt primită în dar de la Ureche, cu lățimea de zece stînjeni proști, adică 17 metri și 60 centimetri, la lungimea moșiei de 6.500 metri, cuprindea suprafața de 11 hectare și 37 ari. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
opt palme, deci 2,24 metri avea un stînjen domnesc. Dacă palma era mai mică decît 21-22 cm, ea era palma "proastă" și stînjenul ieșea "prost"24. Așa că fîșia de pămînt primită în dar de la Ureche, cu lățimea de zece stînjeni proști, adică 17 metri și 60 centimetri, la lungimea moșiei de 6.500 metri, cuprindea suprafața de 11 hectare și 37 ari. Acesta a fost singurul pămînt, pe care l-a avut Raluca Eminovici cînd s-a măritat 25. De la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
25. De la tatăl său n-a primit pămînt, pentru că acesta nu avea pămînt. Nici soră-sa, Marghiolița, n-a primit pămînt de la Vasile Iurașcu. Aceasta, avînd funcția de "avocat" între răzeșii de pe moșia Ionășeni, a cumpărat, pe numele său, 11 stînjeni de pămînt din acea moșie 26 și alți stînjeni, de la alt răzeș 27. Soțul său, Mihalache Mavrodin, a avut cumpărate, pe numele său, vreo opt bucăți de pămînt, plătind cîte 5 lei stînjenul 27. Maria Mavrodin avea pe cap afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acesta nu avea pămînt. Nici soră-sa, Marghiolița, n-a primit pămînt de la Vasile Iurașcu. Aceasta, avînd funcția de "avocat" între răzeșii de pe moșia Ionășeni, a cumpărat, pe numele său, 11 stînjeni de pămînt din acea moșie 26 și alți stînjeni, de la alt răzeș 27. Soțul său, Mihalache Mavrodin, a avut cumpărate, pe numele său, vreo opt bucăți de pămînt, plătind cîte 5 lei stînjenul 27. Maria Mavrodin avea pe cap afaceri multe și pline de riscuri, cu luarea în arendă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ionășeni, a cumpărat, pe numele său, 11 stînjeni de pămînt din acea moșie 26 și alți stînjeni, de la alt răzeș 27. Soțul său, Mihalache Mavrodin, a avut cumpărate, pe numele său, vreo opt bucăți de pămînt, plătind cîte 5 lei stînjenul 27. Maria Mavrodin avea pe cap afaceri multe și pline de riscuri, cu luarea în arendă a diferitelor moșii și susținerea, ca vechil, a mai multor procese, care au purtat-o mereu pe drumuri. Și Raluca Eminovici, soră-a, a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
austrieci, iar Gh. Eminovici va plăti, pînă la acea dată, toate impozitele și dările către stat, județ și comună. În pădure, unde era un parchet în tăiere, Eminovici nu va mai avea nici un amestec. I se vor da numai 16 stînjeni de lemne din tăietură, osebit pari, nuiele și haragi, pentru trebuințele moșiei 206. La 2 mai 1878, Gh. Eminovici a primit de la Marinovici rata a doua din prețul de vînzare, adică 2.000 de galbeni austrieci, eliberînd o chitanță 207
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lumii și Sfântul Ilie, Pământul cu chip și asemănare umană, va fi supus, la Vremea de Apoi, unui ritual de purificare, pentru a se înfățișa la Dumnezeu "curat", așa cum era înainte de potop: "La sfârșitul lumii, are să ardă pământul de nouă stânjeni, până ce va da de curat. Atunci pământul va merge la Dumnezeu și va zice: "Doamne, nu mai pot răbda, sunt destul de curat!" " Da, cât ești de curat?" îl va întreba Dumnezeu. "Ca o franzolă!" " Nu ești destul de curat, că în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de trăsnet i se iartă toate păcatele și se duce drept în rai. Săgețile de fier din pămînt sînt picate din trăsnet. Se spală în trei ape. Apa e bună pentru junghiuri. Săgețile, cînd cad, intră în pămînt de nouă stînjeni. în fiecare an ies din pămînt de-un stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet se poartă la gît de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii, ținută tot anul la icoană, și cununile de la Sînziene
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]