492 matches
-
bureții, ciuciuletele, sbârciogul. În zonă pasările și animalele sălbatice sunt numeroase, prezentând un interes cinegetic. Atrase de hrana abundentă se găsesc rațe și gâște sălbatice care iarna se retrag în Delta Dunării. Barza și cocorul apar în treacăt, în schimb, stârcul cenușiu este prezent în număr mare mai ales în locurile băltoase. Prin boschetele din apropierea pădurilor unde își construiesc cuiburile, trăiesc sticletele, botgrosul, mierla, privighetoarea, ciocârlanul, ciocârlia, pițigoiul moțat, presura, cinteza. În scorburile copacilor își face cuibul pupăza, iar în boschet
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
numărul și varietatea de păsări de apă a crescut treptat. În Pădurea Rădvani se găsește o colonie de păsări acvatice (Ardeidae) care este o rezervație ornitologică, iar pe lacurile și bălțile din Pescăria Cefa se întâlnesc lișițe, rațe sălbatice, cormorani, stârci, egrete, corcodel, diferite specii de broască, broasca țestoasă de baltă. Solurile câmpiei joase sunt cele aluviale de luncă. Microdepresiunile cu exces de umiditate favorizează formarea lacoviștilor și semilacoviștilor în timp ce porțiunile mai ridicate, cu drenaj mai bun, unde umiditatea este mai
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
de hrănire și de înmulțire. În iazurile aflate pe raza fostei moșii Piticaru - iazul Piticaru și iazul Murguleț, se întâlnesc păsări ca: rața sălbatică ("Anas platyrhynchos"), lișița ("Fulica atra"), sitarul ("Limosa limosa"), pescărușul ("Alcedo athis L."), nagâțul ("Vanellus vanellus L."), stârcul ("Ardea cinerea"). Insectivorele constituie acea grupă a mamiferelor de pe meleagurile Crasnaleucii pentru care în ce mai mare parte insectele constituie hrana lor. Ariciul ("Erinaceus europaeus") este unul dintre animalele din libertate care se bucură de simpatia locuitorilor. Este văzut mai
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
viezuri sunt în pădurea de la Dudescu. Păsările sunt mai bine reprezentate prin cele de apă și de pădure. Deși s-au împuținat, există totuși un număr apreciabil de păsări sedentare sau migratoare ca : diferite specii de rațe, gâște mari, gârlițe, stârci, pescăruși, nagâți, becațini, sitari, cufundaci, lișițe, țigănuși. Lebede au fost un timp pe suprafața lacului Balaban. În stepă și chiar în localități trăiește un număr mare de grauri. În cârduri mari ei atacă viile, cireșii și alte plante de cultură
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
foarfecă băltii ("Stratiotes aloides") și alte specii de plante rare. Pe luciul apei pot fi văzute o sumedenie de păsări, în funcție de anotimp, precum lișițe, rate mari, sarsele de vară, lăcari, iar în timpul migrațiilor de toamnă și de primăvară chiar și stârci mici, stârci galbeni, găinușe de baltă, stârci de noapte ș.a. Rezervatia naturală de protecție acifaunistica Rotbav face parte din Situl NATURĂ 2000 Dummbravita - Rotbav - Măgura Codlei. Rezervație naturală a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr.2151/30
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
Stratiotes aloides") și alte specii de plante rare. Pe luciul apei pot fi văzute o sumedenie de păsări, în funcție de anotimp, precum lișițe, rate mari, sarsele de vară, lăcari, iar în timpul migrațiilor de toamnă și de primăvară chiar și stârci mici, stârci galbeni, găinușe de baltă, stârci de noapte ș.a. Rezervatia naturală de protecție acifaunistica Rotbav face parte din Situl NATURĂ 2000 Dummbravita - Rotbav - Măgura Codlei. Rezervație naturală a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr.2151/30.04.2004
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
de plante rare. Pe luciul apei pot fi văzute o sumedenie de păsări, în funcție de anotimp, precum lișițe, rate mari, sarsele de vară, lăcari, iar în timpul migrațiilor de toamnă și de primăvară chiar și stârci mici, stârci galbeni, găinușe de baltă, stârci de noapte ș.a. Rezervatia naturală de protecție acifaunistica Rotbav face parte din Situl NATURĂ 2000 Dummbravita - Rotbav - Măgura Codlei. Rezervație naturală a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr.2151/30.04.2004, piblicata în Monitorul Oficial al
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
și pădurea Scecos. Iar numele susnumiților oameni sunt acestea: Tola, Vone, Dene, Stefan, Volcan, Poch, Bungi, Vich, Mic". Le-am mai dat să stăpânească un pământ numit Gemelchen, care cu alt nume se chiamă Bozia". Gem în limba maghiară înseamnă stârc. Este deci foarte posibil să fie vorba despre satul numit Stârci, iar Bozia poate veni din ungurescul bozot care înseamnă tufiș. Numeroase mențiuni de-a lungul timpului se refer la Crasna cu diferite variante: Carasna -1213, Craszna-1214, Karasnay, Carasnay-1219, Crasna-1249
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
Nu! Nu! Niciodată!". Construirea căii ferate Sărmășag-Șimleu Silvaniei a determinat un avans al Șimleului comparativ cu Crasna. În anii 1925-1930, datorită influenței baronului Banffi, a început un proiect de construire a unei linii de legătură Șimleu Silvaniei-Huedin, prin Crasna și Stârci, linia urmând să traverseze Meseșul pe Valea Ragului. Datorită crizei economice proiectul a fost abandonat. În urma Dictatului de la Viena, Crasna intră în sub ocupație horthystă, populația evreiască este deportată, cea românească este persecutată, iar ungurii sunt trimiși pe front. Împărțirea
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
s-a suprapus unei structuri sociale românești mai vechi. Urmele acesteia în Cizer se pot distinge în menționarea voievodului Petru din Cizer la 1449 și a voievodului Grigore Baboș care conducea în 1594 peste crainicii satelor Cizer, Boian, Ponița, Hurez, Stârci, Ratin și Wayfalua (Pria). Începând cu secolul 17 avem primele date despre locuitorii satului. Astfel în 1658 a fost consemnate 22 de sesii iobăgești, aparținătoare de Cetatea Șimleului, în partea posedată de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea. Date
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
ca și în întreaga Transilvanie, administrația Regatului Ungar s-a suprapus unei structuri sociale românești mai vechi. Urmele acesteia în Pria se pot distinge în menționarea voievodului Grigore Baboș care conducea în 1594 peste crainicii satelor Cizer, Boian, Ponița, Hurez, Stârci, Ratin și Wayfalua. Acesta din urmă, fiind menționat doar sub forma de sat al voevodului, ar putea fi identificat cu satul Pria, singurul care lipsește de pe Valea Cizerului și a afluenților ei. În anul 1835 satul Pria aparține din punct
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu aer proaspăt, iar în trecut, constituiau bune ascunzișuri și puncte de apărare împotriva dușmanilor, asigurau lemnul necesar pentru construcții de locuințe ( bordeeie, colibe
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
cu valoare cinegetică: căpriori, mistreți, vulpi, iepuri. Nu lipsesc rozătoarele mărunte, păsările comune, insectele, reptilele, melcii, batracienii, peștii. Incidental își fac apariția exemplare din specii nespecifice zonei, cum s-a întâmplat în jurul anului 1970 când a fost semnalată prezența unui stârc roșietic ("Ardea Purpurea"). Topoclimatul local este de tip continental-moderat. Temperatura medie anuală a aierului este de 8,5 °C. Media lunii ianuarie este de -40 °C, iar a lunii iulie de +18 °C. Cantitatea medie a precipitațiilor anuale este de
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
rămășițe ale unei faune deosebit de bogate. Până în anii 60 era pește din belșug, cu specii valoroase, crap, plătică, știucă, caras, caracudă, lin, pe lângă plevușcă și scoici sau raci, iar avifauna era reprezentată de toate speciile acvatice din lunca Dunării, cocori, stârci, bâtlani, egrete, nagâți, pescăruși, rațe, gâște, lișițe, găinușe de baltă, care au dispărut toate. Au mai rămas doar câteva berze. În flora arborescentă din Covei predomină salcâmul, denumit aici cu un termen impropriu dafin. Adus și la noi din America
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Plopșor. • Ceplea - Un document datat : 18.12.1534 al Pârcălabului Vlad Vintilă care donează Mănăstirii Tismana mai multe sate, „săliști și bălti printre care și Năsipul” identificat a fi satul Ceplea. La 24 aprilie 1536 Radu Paisie Voievod, întărește și „Stârcii de la ceple a doua parte”.• Izvoarele - Intr-un hrisov din 30 iunie 1496 Vlad Călugărul confirmă lui Român, Jitianul și altora stăpânire peste Izvoare, fiindu-le moșie din moștenire. În anul 1609, la 12 octombrie, la Târgoviște se dă de către
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
Costești este un oraș în județul Argeș, Muntenia, România, format din localitatea componentă Costești (reședința), și din satele Broșteni, Lăceni, Pârvu Roșu, Podu Broșteni, Smei și Stârci. Are o populație de locuitori. Statutul administrativ al localității este de oraș mic în componența căruia intră cartierele Telești și Zorile și cele 6 sate aparținătoare Broșteni, Lăceni, Pârvu Roșu, Podu Broșteni, Smei și Stârci, fiind membru fondator al Asociației
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
Roșu, Podu Broșteni, Smei și Stârci. Are o populație de locuitori. Statutul administrativ al localității este de oraș mic în componența căruia intră cartierele Telești și Zorile și cele 6 sate aparținătoare Broșteni, Lăceni, Pârvu Roșu, Podu Broșteni, Smei și Stârci, fiind membru fondator al Asociației Orașelor din România. Urme de locuire a teritoriului pe care se găsește azi orașul Costești, județul Argeș, datează încă de dinaintea cuceririi Daciei de către romani, din antichitatea timpurie. Existența unei comunități umane pe teritoriul actual al
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
importante habitate pentru păsările acvatice și limnicole. În perioada de iarnă-primăvară pot fi observate pe suprafața lacului și în zonele umede limitrofe acestuia un număr mare de păsări acvatice cum ar fi: cormoranul mic ("Phalacrocorax pygmaeus"), cormoranul mare ("Phalacrocorax carbo"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), egreta mare ("Egretta alba"), rața mică ("Anas crecca"), rața roșie ("Aythya nyroca") rața cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), ferestrașul mic ("Mergus albellus"), lișița ("Fulica atra"). Climatul Parcului Natural Porțile de Fier este influențat
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
acesteia este următoarea: Este supranumită „Delta Banatului”. Aici trăiesc 40% dintre speciile de păsări întâlnite pe teritoriul României. Între speciile protejate care cuibăresc aici se numără ciocîntorsul ("Recurvirostra avosetta"), egreta mică ("Egretta garzetta"), egreta mare ("Egretta alba"), piciorongul ("Himantopus himantopus"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), stârcul galben ("Ardeola ralloides"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul roșu ("Ardea purpurea"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax") și altele. Rezervația naturală propriu- zisă are o suprafață de 75 ha, iar în zona tampon prin ultima hotărâre a
Mlaștinile Satchinez () [Corola-website/Science/304602_a_305931]
-
supranumită „Delta Banatului”. Aici trăiesc 40% dintre speciile de păsări întâlnite pe teritoriul României. Între speciile protejate care cuibăresc aici se numără ciocîntorsul ("Recurvirostra avosetta"), egreta mică ("Egretta garzetta"), egreta mare ("Egretta alba"), piciorongul ("Himantopus himantopus"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), stârcul galben ("Ardeola ralloides"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul roșu ("Ardea purpurea"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax") și altele. Rezervația naturală propriu- zisă are o suprafață de 75 ha, iar în zona tampon prin ultima hotărâre a consiliului Timiș din 2002
Mlaștinile Satchinez () [Corola-website/Science/304602_a_305931]
-
trăiesc 40% dintre speciile de păsări întâlnite pe teritoriul României. Între speciile protejate care cuibăresc aici se numără ciocîntorsul ("Recurvirostra avosetta"), egreta mică ("Egretta garzetta"), egreta mare ("Egretta alba"), piciorongul ("Himantopus himantopus"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), stârcul galben ("Ardeola ralloides"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul roșu ("Ardea purpurea"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax") și altele. Rezervația naturală propriu- zisă are o suprafață de 75 ha, iar în zona tampon prin ultima hotărâre a consiliului Timiș din 2002 a fost mărită la
Mlaștinile Satchinez () [Corola-website/Science/304602_a_305931]
-
de păsări întâlnite pe teritoriul României. Între speciile protejate care cuibăresc aici se numără ciocîntorsul ("Recurvirostra avosetta"), egreta mică ("Egretta garzetta"), egreta mare ("Egretta alba"), piciorongul ("Himantopus himantopus"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), stârcul galben ("Ardeola ralloides"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul roșu ("Ardea purpurea"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax") și altele. Rezervația naturală propriu- zisă are o suprafață de 75 ha, iar în zona tampon prin ultima hotărâre a consiliului Timiș din 2002 a fost mărită la 1120 ha, suprafața totală
Mlaștinile Satchinez () [Corola-website/Science/304602_a_305931]
-
teritoriul României. Între speciile protejate care cuibăresc aici se numără ciocîntorsul ("Recurvirostra avosetta"), egreta mică ("Egretta garzetta"), egreta mare ("Egretta alba"), piciorongul ("Himantopus himantopus"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), stârcul galben ("Ardeola ralloides"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul roșu ("Ardea purpurea"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax") și altele. Rezervația naturală propriu- zisă are o suprafață de 75 ha, iar în zona tampon prin ultima hotărâre a consiliului Timiș din 2002 a fost mărită la 1120 ha, suprafața totală fiind de 1200 ha
Mlaștinile Satchinez () [Corola-website/Science/304602_a_305931]
-
Glaucidium passerinum"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus") și huhurezul mare (Strix uralensis) care viețuiesc alături de acvila mică ("Hieratus penatus"), ciuful pitic ("Otus scops"), bufniță ("Bubo bubo"), cucuveaua ("Athene noctua"), barză albă ("Ciconia ciconia"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), corbul ("Corvus corax"), cocoșul de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"). Șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
zona Lacului Văcărești a fost recucerită de natură. Locul, cunoscut în prezent și ca "Groapa Văcărești", este alimentat de izvoare subterane, care au permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (peste 95 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe, rațe sălbatice, muscarul negru, animale acvatice ca șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem stabil. În anul 2014, au fost fotografiate mai multe exemplare de vidră
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]