12,817 matches
-
se face aluzie, fiindcă Mark Twain nu a publcat niciodată ceva purtând titlul ”Obsesie”, afirmă editorul care arată că prima traducere din Mark Twain s-a făcut la București în anul 1895, deci după moartea lui Eminescu 30. Deși nu stăpânea prea bine limba franceză, Mark Twain îi răspunde lui D. D. Pătrășcanu 31 (conținutul scrisorii nu se păstrează însă, spune editorul), astfel încât, la data de 27 aprilie 1900, D.D. Pătrășcanu expediază o nouă corespondență pe adresa lui Mark Twain, mărturisindu
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
prăfuit și demodat, încăperea unei case unde stă ea, așteptând să se consume un ,,amor’’ (cuvânt oarecum evitat în poezia de azi), dar de care Dan Cioată nu se teme. De asemenea, merită să remarcăm faptul că, deși debutant, poetul stăpânește bine tehnica versului, reușind să transpună în cuvinte canonul muzical. În încheiere, Muguraș Maria Petrescu i-a felicitat pe Mariana Pândaru și pe Dan Cioată pentru activitatea lor deosebit de bogată în lumea poeziei și a gândirii, pentru că ne-au permis
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
al patrulea al spitalului, lumea de dincolo de Isar își duce viața fără să-i pese de ceea ce se întâmplă înlăuntrul lui (Ivan Hajek, rusul, cântă la acordeon în Marienplatz (74), altundeva se aude Für Elise (73). Foarte îndrăgite și bine stăpânite de poet sunt tehnicile cinematografice, fotografice sau picturale, imaginile străzii, ale piețelor sau ale bătrânilor ,,...cum adunau bătrânii banii în batistă /” (sugestivă nu este acțiunea în sine, ci fotografia pe care o privim și care imortalizează gestul). Semnul Isar, o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
arată cu tărie că lui nu-i este frică de cuvânt, în general, dar nici de cuvintele sau expresiile cu iz peiorativ, chiar catalogate, de regulă, vulgare, pentru că știe cum să le mânuiască și să le controleze, sau să le stăpânească stilistic, în mod magistral, în așa fel încât ele să nu aibă nimic trivial, ci doar să dea acea senzație de picanterie. Omul care vine din Est este o carte simbol, nu doar pentru Dan Ghițescu, ci un simbol al
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
plecat, adică tot la punctul zero, iar din acest punct de vedere romanul are o adevărată valoare de document. Trebuie să dăm cezarului, ce-i al cezarului și să-i recunoaștem meritul lui Dan Ghițescu că nu este ușor să stăpânești acțiunea, destinul atâtor personaje, evoluția lor descrisă când cu ironie și mult umor sarcastic, când cu suspans, când cu tristețe sau realism dur. Dan Ghițescu controlează perfect tehnica romanului, precum și povestea lui absolut adevărată, așa după cum recunoaște și personajul central
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
prins, dar ați refuzat să credeți! Simțeați că dominați lumea! Că ceea ce spuneți voi e adevăr doar pentru că lumea va asculta. Well, breaking news: lumea va aude, dar nu va mai asculta! În lumea aia pe care credeați că o stăpâniți, supraviețuiești sau nu! Voi n-ați făcut-o! V-a fost greu să înțelegeți că lumea nu se învârte strict în tiparele Băsescu versus Ponta sau invers. V-ați lăsat seduși de propriile vorbe, învăluite protector de tehnologia camerelor, a
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
față criticilor pe care gândirea independentă le atrage de multe ori. Pierderea unui alt titan dintre istoricii contemporani români într-o atât de scurtă perioadă este, cu siguranță, de jelit.[1] Non omnis moriar! - Asociația Foștilor Parlamentari din România Să stăpânim durerea... Și să mulțumim Domnului că printre noi, nevolnici și păcătoși cum suntem, a fost să se nască un Gheorghe Buzatu, căci altul nu s-ar fi găsit să facă tot ce a făcut, ce a scris, ce a vorbit
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
noștri...Dumnezeu știe cu câți talanți și-a negociat fiecare academic vânzarea sufletului! Noi știm bine doar atât: că dacă nu era Gheorghe Buzatu, minciuna și-ar fi făcut de cap nestingherită și și-ar fi atins bicisnica țintă! Să stăpânim durerea că pleacă dintre noi cel care era cel mai bun... Și să ne bucurăm că Domnul Dumnezeul părinților noștri nu ne lasă singuri și fără apărare dinaintea minciunii instituționalizate, a minciunii devenită profesie onorată și răsplătită de toate academiile
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
anihilator". Epistolierul se teme permanent să nu se rateze, să nu se comodizeze, să nu se burghezească. Dornic să știe cât mai mult, preferă "diletantismul universal unei specializări universale". Cel care își acuză slăbiciunea și profesează inutilitatea efortului era totodată stăpânit de nesațul de a călători, călătoriile fiind pentru el "singurele momente de fericire", de a vedea, în Germania sau în Italia, muzee, catedrale, domuri, opere celebre. La stările depresive mărturisite mereu au contribuit, în mod cert, căsătoria nefericită cu Gina
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Sînt zile în care nu îmi mai pot stăpîni tristețea. Descrierea ei poate m-ar liniști. Dar nu mai știu s-o descriu, s-o amănunțesc. E prea nouă, prea dură, peste puterea mea de rezistență. Diazepam, propanolol, nimic nu ajută. Mă simt pustiit, jefuit de ce mi-e mai
Scrisoare neexpediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12178_a_13503]
-
și câteva versuri celebre Și deodată Doamne lucrurile au început să îmbătrânească iar mâinile ce purtaseră săbii ce-au ucis animale și au sufocat oameni mâini ce făcuseră pe puntea corăbiilor gestul crucii acum nu-și mai recunoșteau nici ele stăpânii doar pustiul și ceața cea mai adâncă ne răspundeau cu vocea copoilor pe care i-am mângâiat cândva la vânătorile atât de sângeroase atât de inutile Un fag singuratic ne-am părăsit părinții la marginea unui câmp plin de flori
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
avort, aceasta moare în indiferența tuturor, inclusiv a propriilor părinți. Vestea morții ei aduce ușurare celor care se simt direct responsabili, anume gemenii Halippa frații Elenei; lezează vanitatea virilă a lui Rim, neimplicat, hélas! în paternitate; dă satisfacție "bunei Lina", stăpânită de o monstruoasă gelozie; produce o iritare ascunsă Elenei care-și vede umbrit fastul apropiatei reprezentații muzicale. într-o splendidă zi de aprilie, la biserica Amzei, selecta, dar indiferenta societate se reunește în vederea funeraliilor. "Grozav de singură, de altfel, acolo
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
cu trei volume în care și-a descris uimitoarele călătorii prin lume. Dar, înainte de a voiaja în străinătate, a bătut țara în lung și-n lat, împins atât de împrejurări biografice, cât, și mai ales, de dorul călător care-i stăpânea ființa. Născut, așadar, în satul covăsnean Araci (Arpătac, pe atunci), ajunge, ca mulți alți copii de ardeleni, să-și definitiveze studiile în Regat. După absolvirea Școlii Normale din Câmpulung Muscel, este repartizat, timp de trei ani, ca învățător în comunele
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
cântă facerea lumii de către Zamolxis, Sarmis, constatând cât de strâmb este alcătuit universul unde un frate își poate ucide fratele și să-i fure iubita în impunitate, îl blestemă pe Brigbelu, dar și pe zei, singurii vinovați de imoralitatea care stăpânește viața. După rostirea blestemelor se ridică din "jilț de aur roșu nalt" zeul Soare care rostește sentința divină: Sarmis, deoarece i-a blestemat pe zei, va fi pedepsit (asupra pedepsei divine va fi vorba mai încolo); dar, întrucât fără voia
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
fac o muncă plătită pot merge înainte fără să-și pună întrebări ca mine. Ideea că și-ar putea iubi munca și pacienții o socot ipocrită, fiind doar de domeniul sfințeniei absolute, dar socot c-au mare merit fiindcă își stăpînesc repulsia și se poartă milos, că se obișnuiesc cu un spectacol dezolant, fiind zilnic confruntate cu el. Ba încă am aflat cu surprindere de la aceste îngrijitoare că există cazuri și mai disperate ca unchiul, cînd bătrînul nu conservă strict decît
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
ajuns tineri liberi într-o țară liberă". Articolul e nesemnat, dar pe exemplarul aflat la îndemîna noastră sînt notate cu creionul inițialele autorilor: St. C. & M. W. (St. C. = Ștefan Cazimir; M. W. = un elev din cl. XI). Cei doi stăpîneau binișor artificiile retorice și efectele persuasive ale repetiției:"Vom ilustra�, "Vom demonstra" - "Vom demonstra"; "față de organizația noastră" - "față de părintele nostru" - "față de clasa muncitoare"... Remarcabilă prin aplomb și densitate este parada clișeelor obligatorii: luptă, ură, dușmanul de clasă, demascare, exemplul sovietic
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
lui Florin că eu nu merit un loc în autocarul cu scriitori dar autoritățile, neavând încotro, au acceptat să fiu luat și eu "de suflet", cum s-ar zice. M-am așezat, firește, lângă Florin care nu-și mai putea stăpâni tremurul capului, parcă prea greu pentru gâtul său firav. Într-un târziu, m-a întrebat: "Dar ce scrii tu, în afara poemelor despre Holocaust, de vor toți să te aducă pe calea cea bună?". Și țin minte bine că i-am
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
unui critic literar, anume a lui Alexandru Dima, care, în Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană (1936), citind legendele pe care le-a studiat S. Fl. Marian, (“tărâm de vis și sfințenie”) din cartea pe care o evocăm, nu este stăpânit de fiorul mistic pe care l-a pus sufletul nordic în legendele pe tema vieții de dincolo, ci asistă “nu numai la un act de adorațiune, ci la o caldă și firească reducere a dumnezeiescului la omenesc și pe deasupra - ceea ce
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
pași în amfiteatrul Facultății de Drept. Au loc firești modificări de psihic, de optică. Sub presiunea unei adolescențe acut sensibilizate, crește preocuparea pentru definirea și exprimarea eu-lui, invadat de interogații febrile, răvășit,uneori, de neliniști prea puternice pentru a fi stăpânite lucid și, implicit, greu de mărturisit. Paginile de Jurnal îndeplinesc rolul partenerului privilegiat, des solicitat s-o susțină în efortul limpezirii proprii.Terapeutic, găsește în el un teritoriu al refugiului sigur, de câte ori întrezărește riscul rătăcirii printre anxietăți și precarități derutante
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
artă grefată pe o altă artă, scopul ei nefiind, ca atare, mijlocirea emoției, ci cunoașterea, el afirmă în Proiect că cercetarea artei, estetica, nu este același lucru cu arta însăși: deci ea nu trebuie să fie artistică, ci științifică, să „stăpînească arta pe căile inteligenței”. „Scopul acestei lucrări nu este contemplația, ci cunoașterea”. Ideile cheie sînt „exactitatea”, „noțiunile clare, înlănțuite într-o ordine sistematică” - opuse „reflecției impresioniste”, „improvizației descusute”, „marilor zboruri repezite în zenitul impreciziunii”. Scriind Estetica, Vianu a considerat în
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
cu merite ce trebuie subliniate încă o dată, este solida armătură documentară, vizibilă mai în tot locul, pagina lui oferindu-se plină doldora de informații. De obicei, Teodor Vârgolici profesează o critică de semnalare, de „foiletonist”, în sensul dat de Sainte-Beuve, stăpânind tehnica decupării citatului semnificativ, dobândită de la G. Călinescu, mereu curios de documentul inedit și de ecourile operei în conștiința criticii. În judecățile pe care le emite e generos, făcând aprecieri superlative, cu anume larghețe. Scrisul său de „cronicar” al fenomenului
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
a așezat gândul deasupra pornirilor. Azi, infiltrațiuni neeuropene au năvălit în concepțiunile noastre morale și pedagogice; în locul instrucțiunei care limpezește gândul, se preconizează primatul voinței, ca și cum întărirea pornirilor voluntare înainte ca o minte coaptă să le controleze și să le stăpânească, nu ar fi o primejdie de sălbăticire! Iată originea emancipărilor intempestive și fatale a copiilor de azi - iată și de ce tipul amazoanei întreprinzătoare tinde să înlocuiască pe Antigona păzitoarea legilor vecinice! Aș vrea să închei cu o întrebare pe care
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
o sîrbă: Cert e că Natalia Își arată Talia Și mai jos puțin Domnului Rudin! Hop-șa! Hop-șa!! "Natalia își ridică fruntea. În umbra tainică a boschetului, în lumina pală ce cădea din cerul nopții, chipul ei palid, cu trăsături fine, stăpînit de emoție, avea o înfățișare minunată". E vorba de prima întîlnire dintre Rudin și fecioara, neprihănita Natalia. "Umbră tainică", "lumină pală", "trăsături fine", "o înfățișare minunată". Și știți ce-i spune? Bănuiți măcar? Virgina Natalia, în atmosfera dulce-lunară, arătînd ca
"Natalia se îmbujoră toată și tăcu" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13841_a_15166]
-
Un fenomen similar a foat identificat și în itinerariul altor prozatori: Sadoveanu (Mitrea Cocor), Camil Petrescu (Un om între oameni), Marin Preda (Ana Roșculeț sau Desfășurarea). Talentul le fusese recunoscut mai înainte, au adus proba că pot crea grandios, că stăpânesc o tehnică narativă superioară. Subit, însă, calitățile s-au volatilizat și luând parte la competiția mediocrităților în serviciul ideologiei nu se mai diferențiau de grămadă. În scrierile lor comandate, se căzneau să ilustreze teze din acțiunea de reeducare a maselor
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
se regăsesc și la Monciu-Sudinski. În combinația de violență și poeticitate umană, ele trimit deopotrivă la literatura Angry Young Men și la nuvelele de debut ale lui Petru Popescu (Moartea din fereastră, 1967). În sfîrșit, pe coordonatele umorului negru (ce stăpînește viziunea autorului despre o lume socialistă prăbușită în cea mai rutinieră mizerie materială și promiscuitate sufletească), schițele și povestirile lui Monciu-Sudinski pot fi așezate alături de o altă "distopie reală" a comunismului, romanul Balanța (1985), de Ion Băieșu. Dostoievskianismul sec al
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]