564 matches
-
-i e destinată. În absența infinitului se va mulțumi să-și toarcă timpul pe care-l mai are, dărăcindu-l până se subțiază ca un fir diafan. În interiorul palanchinului, aerul este foarte cald și închis, mirosurile de mâncare, de sudoare stătută și apă de trandafiri se amestecă, biruite de un altul mai ascuțit, amărui. Încă o dată, mâna Amritei se întinde spre cutia mică de medicamente, din lemn de santal. Își privește mâna ca pe un șarpe alunecând pe lespezile pavajului, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
femeile din catalogul Army & Navy, care le vine de Acasă o dată pe sezon. Nu este genul de rochii așteptat cu nerăbdare de femei, câte două, trei luni, care atunci când sosesc, sunt ambalate frumos în hârtie fină și poartă încă mirosul stătut al depozitelor din Victoria. Aceste rochii sunt lucrate acasă, din materialele cumpărate în bazaar. Se poartă la ele o singură brățară de sticlă. O brățară discretă, dar să fie totuși o brățară. O bijuterie indiană, nu una adusă de Acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
treia, apoi pe a doua, vagonul gărzilor și vagonul restaurant, până la clasa întâi. Găsindu-și compartimentul marcat cu un cartonaș dactilografiat, urcă treptele metalice, trag zăvorul ușii masive de lemn, închisă la culoare și pătrund într-o cabină cu miros stătut, de sudoare și de mobilier încins. Hamalul pune cele două valize în plasa pentru bagaje, este plătit, își ia rămas-bun și pleacă. Imediat, se întind mâini pe fereastră să le ofere nuci și să ceară de pomană. Trenul s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
soldații englezi armează un tun aflat la intrare. Se oprește un moment. Cum să intre? Dar nu are de ales. Intră și nu-l întreabă nimeni nimic. Locul este plin de lume care așteaptă să fie evacuată. Mirosul de sudoare stătută îl lovește ca un pumn. Oamenii speriați sunt înghesuiți pe peron, în sălile de așteptare, la bufet, la ghișeul de bilete. De parcă ar fi fost absorbiți într-o gaură neagră. Duhoarea trupurilor, izolată deodată de celelalte mirosuri ale Indiei, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cenușa focului de seară. Îi strigă, îi strigă, dar nici urmă de ei. Pe măsură ce încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat, lumea lui pare că se deplasează brusc spre marginile viziunii sale. Termosul din care ia o gură de apă stătută este o povară inutilă, iar lumina care se filtrează prin sticla ochelarilor de soare este neplăcut de puternică. Confuz, încearcă să ridice tabăra, dar descoperă că strângerea pânzei de cort este o operație dificilă. O rulează și încearcă s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
când se plictiseau, tot goi, dar mânjiți ca niște draci, jucau lapte-gros ori poarca. Când Îi venea vremea să se coacă, se cățărau În cireșul amar ce se Înălța, singuratic, pe obrazul spân al coastei. În primărie duhnea a tutun stătut și a praf, iar hârțoagele de prin dulapuri răspândeau iz de mucegai. Secretarul, despre care se știa că era omul celor care nu-l aleseseră, Îl lăsa să se descurce singur și să greșească. Îi aducea la semnat hârtii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În puține minute de odihnă, nu se afla Între picioarele ei. Se arăta supusă și mă lăsa să mă războiesc, prin pântecele, sânii și gura ei, cu toate relele care mi se Întâmplaseră. Nu eram pur și simplu un soldățel stătut care vine În permisie și n-are altă grijă decât să-și ostoiască dorințele Înfrânate atâta amar de vreme; nu, eu aveam de dus acolo un război pe viață și pe moarte. Mă gândesc acum că, dacă nu aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
coborâse În grabă și se azvârlise, fără să se dezbrace decât de țoalele mai grele, Într-un ochi de apă ce până atunci zăcuse liniștit Între malurile cu gene lungi și dese de trestie. Oamenii se bucurau În apa mică, stătută și, În curând, Îngroșată de nămolul ridicat de pe fund, se stropeau și, cu strigăte de Încântare, se răcoreau de căldura Întregii zile și se spălau de urmele grețoaselor omizi. Ectoraș se aruncase și el din tulbureala clocotitoare, mai ales după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu strictețe să-ți aplic obișnuita moxa pe fluierele picioarelor și pe șolduri, înainte de a pleca pe front. — Cum! A spus să-mi aplici moxa? — Se teme că peste câmpul de luptă va dăinui căldura toamnei și, dacă bei apă stătută, riști să te îmbolnăvești. Îți voi aplica moxa și, după aceea, am să-ți dau o ceașcă de sake. Dar e ridicol. Nici nu-mi place moxa. — Că-ți place sau nu, astea-s ordinele mamei tale. Ei bine, tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
casă. — N-a fost nevoie de o pătrundere în forță, zise polițistul. Ușa din spate era descuiată și fereastra la fel. Probabil că au plecat al dracului de repede. Inspectorul se uită roată prin cameră și strâmbă din nas. Mirosul stătut de cannabis, de băutură înăcrită și de fum de țigară plutea încă greu prin casă. Dacă au plecat, zise el pe un ton rău prevestitor și-i aruncă o privire lui Wilt. — Trebuie să fie plecați, zise Wilt, care simțise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
sunt acoperiți cu fotografii alb-negru, 15 pe 25, ale unor staruri ale comediei din trecut. Este singura contribuție a lui Stanley la felul în care arată încăperile, dar ea schimbă totul, injectând o doză de spirit și umor în atmosfera stătută. Dintre cele trei camere pe care ni le-a pregătit, una este dedicată fraților Marx, alta lui Buster Keaton și ultima lui Stan și Bran. Tom și cu mine o lăsăm pe Lucy să aleagă prima, iar ea optează pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
tare, pe urmă. Dă burtica asta jos! Și mai ales, orice-ar fi, nu te enerva, ține minte! * Nu se enervează, dar se dă mai În spate cu scaunul, i se pare sau chiar l-a ajuns damful de palincă stătută amestecat cu chewing-gum sau loțiune Tarr de bărbierit? Duhoarea de bețiv a nenorocitului ăstuia de Gherghinacare altceva decât să stea drepți n-a deprins din toată milităria... — Da, să trăiți, tovarășul colonel! Planul de măsuri pentru urmărirea informativă a fugarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
pe balustradă, nici unul dintre cei de față nu și-a imaginat că Mihnea ar fi avut un asemenea plan nebunesc. * De fapt, după ce a privit cu melancolie restul festinului, ca orice băutor novice, Mihnea a fost apucat de greață, izul stătut de țigară căldura corpurilor adunate laolaltă l-au Împins grăbit spre ușă, doar că, așa cum deseori ni se Întâmplă În viață, a greșit direcția și, În loc să pornească spre baie, a luat-o Înspre balcon. Numai că a fost Întors de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
balustradă? * Se poate presupune că până și Cătălin obosise să-l tot trimită În șuturi pe recalcitrantul băutor novice până În colțul său de pat, de aceea, În gălăgia din cameră, bolboroselile lui Mihnea nici nu au fost auzite. Iar fumul stătut de țigară și ora destul de târzie au făcut ca ultima deschidere a ușii dinspre balcon să pară o bine-venită măsură de aerisire. Să specificăm și că puțina Încredere pe care eu le-o inspir celorlalți Îi convinsese că mă voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Ileană? S’ te-audă iel, Ghiorghițâ... - și chicotește. - Lasssă, mamă soacră, poamă acră, c-așa-i la război! Crezi că Ghiorghiț-al meu, pi undi i-or sticli ochii, nu se lasă disfăcut pi la multiere de-o mână di fimèi stătută? Ca mìni? O Întreb pe mama, În șoaptă: - Ce-i aceea: stătută, mamă? I-așa, când stai cu mâinile-n șolduri? Cum stă, acuma, Ileana? - Cam așa ceva, zice mama, cu gura pungă. Așa să fie. Acum se vorbește de stricăciuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
acră, c-așa-i la război! Crezi că Ghiorghiț-al meu, pi undi i-or sticli ochii, nu se lasă disfăcut pi la multiere de-o mână di fimèi stătută? Ca mìni? O Întreb pe mama, În șoaptă: - Ce-i aceea: stătută, mamă? I-așa, când stai cu mâinile-n șolduri? Cum stă, acuma, Ileana? - Cam așa ceva, zice mama, cu gura pungă. Așa să fie. Acum se vorbește de stricăciuni, În sat - nu cine știe ce, nimica toată!, spun cu toții și râd: ba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-o. Dacă l-ar fi avut, plumbul, nu l-ar fi cerut, tot mereu; și n-ar fi stat cu mâinile-torți, În șolduri. Dacă i-ar fi dat cu plumbul pe la aici, n-ar mai fi zis ea că-i stătută. Zice mama, În a treia zi: - Mai rămâneți sănătoși, că noi ne ducem la Camincea! Pe-acolo nu-i front și găsesc și felcer pentru băiat... Mă iau după mama, În sus, pe cărarea din codru. Fără păreri de rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pe el beat tot ca și ăla, roșu-vânăt la față și cu ochii bulbucați de furie când i-a făcut vânt ăluia peste o masă cu platouri cu trufe. Nu e vorbă, că-n felul ăsta mai învioră atmosfera, cam stătută altminteri la ora aia, două dimineața, cu invitații zăcând în fotolii, îmbuibați și mahmuri, moleșiți de băutură... Cu toată paguba-n trufele colonelului, a fost cam pe placul asistenței. Ce mai distracție, Mirelo, cum se zbătea ăla în clisa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
vopsite În verde. Neîndoielnic că turiștii preferau varianta asta, ceea ce reprezintă cea mai severă critică pe care o poți aduce oricărei Înnoiri. Am trecut strada și-am rămas În picioare la capătul podului, admirând priveliștea de pe canal. Apa era la fel de stătută și de verzui-uleioasă ca de obicei. Vara, oamenii veneau cu băuturile de la bar și se plimbau de-a lungul brațelor stăvilarului, pentru a se așeza apoi la soare, cu apa plină de alge lipăind În jurul lor, privind la artiștii stradali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
nasol. Auzi la el, îi spune hohotind bodygard-ului. Mai are și nervi, după ce că nu știe pe ce lume trăiește. Îmi umple palma cu vreo cinșpe monede fără valoare. Le strâng pe toate în pumn, apoi le azvârlu în sus. Aerul stătut al cabinei se umple de bănuții tranziției, umiliți de inflație. Pe capul casierei și al bodyguard-ului cade o ploaie de nichel. Se aud țipete. Românii încolonați la ghișeu mormăie: după ce că îi mai dă și restu’, uite ce face nebunu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
după cel de-al patrulea călăreț nocturn, zbierând: Dă și mie cinci lei...! Cinci lei! Dă, bă și mie... Dă-mi... Fire-ai... Apoi, cade ca străfulgerat, într-un nor de puf de păpădii, pe fundul unui șănțuleț cu apă stătută și nu se mai scoală de-acolo. Moartea călare, dispare în beznă, pe diagonală, înspre gardul neguros al cimitirului. Îngenunchiat, confuz, cu bluzonul fluturând, descusut la o mânecă, fără caschetă și cu chelia lui lucioasă, mânjită de praf, nenea Sandu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lui Kane, Kane pe cea a lui Lambert, iar aceasta făcu același lucru pentru căpitan. Executară acest balet în trei eu cea mai mare concentrare, aidoma unor maimuțe care se purecă între ele. Regulatoarele automate erau branșate. Tustrei respirau oxigenul stătut dar sănătos conținut în buteliile respective. Cu mâna înmănușată. Dallas activă radioul din casca sa. ― Emit. Mă auziți? ― Recepționat, anunță Kane mărind regimul propriului emițător-receptor. Mă auziți? Dallas dădu afirmativ din cap și se-ntoarse spre o Lambert posomorâtă. ― Recepționat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
într-o stare jalnică. Ceea ce începuse monstrul, aruncătorul de flăcări desăvârșise. Pereții sălii erau tapisați cu dâre negre, mărturii ale energiei ultraconcentrate a armei. Duhoarea alimentelor artificiale amestecată cu cea a cutiilor de amblaj carbonizate era insuportabilă în această atmosferă stătută. În ciuda ravagiilor provocate de aruncătorul de flăcări, nu fusese distrus totul. Resturi de cutii spintecate, dovezi evidente ale trecerii creaturii, erau risipite pe jos, cruțate ca prin minune de foc. Pachete și baloturi de toate mărimile, aruncate claie peste grămadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
întrebări, să mediteze, ea știa. Din cauza acestui "stil înalt" pe care-l adoptase, probabil că pe mine nici nu mă mai observa, ea făcuse saltul și se afla printre cei puternici, pe când eu mai căscam niște fălci spasmodice în apa stătută a adolescenței. Dacă aș fi avut o putere mai mare de-a suporta, probabil că, după terminarea liceului, nemaivăzînd-o, aș fi reușit s-o uit, deși nu-mi imaginam - și nu-mi imaginez nici acum - cum ar arăta lumea mea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
doar de ochiul ei inocent, părerea lui mai veche despre rude sau buni amici ? Astfel, doar, crește solidaritatea cuplului, astfel se împrospătează aerul dormitorului conjugal, care, tot mai lipsit fiind de parfumurile sălbatice ale primelor îmbrățișări, ar putea, ajungând din ce în ce mai stătut, să-i sufoce... Dar de ce oare amicul Ialomițeanu ar vrea să intre în diplomație, o profesie pentru care evident nu este dotat, se mai întrebă Profesorul ? Să nu-și dea seama că sângele rece îi e în defect, că l
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]