942 matches
-
de ample și erudite studii, putând alcătui - însumate - o carte. SCRIERI: Simple fantezii pentru toamnă, București, 1926; Preludii în zori, București, 1928; 1917. Poeme de război urmate de „Basmul vieții”, București, 1936; Exil, București, 1937; Inscripții pentru Balcic, București, 1937; Stampe italice, București, 1939; Poema eternă. Basmul copilăriei. Basmul iubirii. Basmul morții, București, 1941; Poeme alese, București, 1942; Iisus, București, 1943; Poeme. Medalioane lirice, pref. Dumitru Micu, București, 1968. Ediții: Mihai Eminescu, Poezii, introd. edit., București, 1940, Poezii postume, București, [1940
COLORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286333_a_287662]
-
cronică de moravuri, romanul Cum îndemult Bucureștii petreceau (1977) imită stilul epocii pe care, ca să o redea în amănunt, autorul o descrie prin apel la ziare, reviste, scrisori, memorii ale vremii. Cărți de gastronomie, ghiduri turistice, programe de teatru, afișe, stampe sunt transpuse aidoma în paginile care evocă Bucureștii de la cumpăna secolelor XIX-XX, cu efluvii liricizante într-un compozit lingvistic turco-grecesc turnat într-o topică siluită. Anticipat astfel, romanul Amurgul levantinilor (I-II, 1978-1980) este o construcție pe sute de pagini
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
pur descriptive, pastelurile sunt în genere sublimări muzicale de stări afective, în registrul unui imaginar atras de constelația simbolică a muntelui (un fel de centru paradisiac al universului). Formula definitorie pentru prima etapă lirică rămâne aceea enunțată de poetul însuși, „stampe lirice”, în care muntele, turnurile, bruma sunt simboluri ale înaltului și purității glaciale, ale verticalității și solitudinii. După „fractura” (Ilie Constantin) proletcultistă, se revine la registrul contemplativ, solemnitatea rituală a rostirii, tonul elegiac, alături de notația meditativă, alegoria ironică, viziunile grotești
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
de E. Lovinescu, tradusă și în limba engleză. Autorul se dovedește un povestitor plin de farmec, în nota arhaică a graiului din Pind, cu sonorități de veche cronică. Atât în poezie, cât și în proză, sunt înfățișate, ca în niște stampe, imagini arhetipale din viața cărăvănarilor și a păstorilor aromâni din vechime, a haiducilor, a luptătorilor aromâni pentru libertate. E o evocare nostalgică, o întoarcere obsesivă spre o umanitate distinctă în amalgamul de etnii din Balcani. SCRIERI: De la noi, București, 1903
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
în postul de „scriitor-arhivist-bibliotecar”, B. prelua un modest fond de cărți și manuscrise depozitat la întâmplare, pentru ca, după ce fusese mai multe decenii director (1884-1935), să lase posterității un adevărat tezaur național, constituit din sute de mii de volume, manuscrise, periodice, stampe și fotografii, colecții numismatice, adăpostit într-o clădire adecvată. În plus, a fost permanent preocupat să scoată la lumină piesele puțin cunoscute sau rare, prin editarea și comentarea lor. În 1895, el pune bazele bibliografiei generale românești, proiectată după criterii
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
a unor lucrări de literatură modernă, Ion Ghica, cel care a oferit manuscrisele unor lucrări ale lui N. Bălcescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri, dar și ale altor revoluționari pașoptiști. De numele lui D. A. Sturdza este legată întemeierea cabinetelor numismatic, de stampe, de cartografie, precum și a fondului de documente istorice, tot el făcând donații deosebit de valoroase ce proveneau atât din colecțiile proprii, cât și din fondurile de carte veche și manuscrise descoperite la diferite mănăstiri și biserici din întreg spațiul românesc. De-
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
Mihail Kogălniceanu, G. Barițiu, episcopul Melchisedec, Al. Papiu-Ilarian, N. Docan, Ștefan Hepites, Constantin Hamangiu, Mihail C. Sutzu, Ștefan Capșa, Dimitrie Papasoglu și numeroși alți oameni de cultură au îmbogățit colecțiile bibliotecii academice cu cărți și manuscrise, cu gravuri, desene și stampe, cu monede și medalii, cu timbre și hărți, cu afișe și programe dintre cele mai diverse. Un rol însemnat în îmbogățirea fondului de carte l-au avut și schimburile de publicații cu instituții academice similare, cu societăți și universități de peste
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
au impus măsuri sporite de siguranță și apărare a depozitelor; în anii regimului totalitar, numeroase cărți și periodice au fost trecute la așa-numitele „colecții speciale”, a căror consultare se obținea cu multă dificultate, de asemenea, o parte din manuscrise, stampe, hărți și partituri au fost transferate la Arhivele Statului, iar fondurile destinate achizițiilor au fost simțitor diminuate etc. După 1990, procesul de renaștere a Academiei Române a cuprins și B.A.R., căreia i s-a acordat o atenție aparte. În
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
cuprins și B.A.R., căreia i s-a acordat o atenție aparte. În ultimii ani, au sporit achizițiile de carte, s-au intensificat schimburile internaționale, astfel încât astăzi în depozite se află circa unsprezece milioane de documente, manuscrise, cărți rare, stampe, periodice, partituri, stampe, gravuri, desene, hărți, monete, timbre ș.a. În decembrie 2001, a fost inaugurat un nou edificiu, o clădire funcțională, care, în 16 000 m2, adăpostește, după metodele cele mai moderne, întregul patrimoniu al bibliotecii. De-a lungul anilor
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
A.R., căreia i s-a acordat o atenție aparte. În ultimii ani, au sporit achizițiile de carte, s-au intensificat schimburile internaționale, astfel încât astăzi în depozite se află circa unsprezece milioane de documente, manuscrise, cărți rare, stampe, periodice, partituri, stampe, gravuri, desene, hărți, monete, timbre ș.a. În decembrie 2001, a fost inaugurat un nou edificiu, o clădire funcțională, care, în 16 000 m2, adăpostește, după metodele cele mai moderne, întregul patrimoniu al bibliotecii. De-a lungul anilor, B.A.R.
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
bibliografii consacrate unor mari personalități etc., precum în articolele din revista „Studii și cercetări de documentare și bibliologie”, ca și în numeroase buletine informative. De asemenea, cu diferite prilejuri, se organizează expoziții tematice din fondurile proprii de carte, manuscrise, hărți, stampe și desene și sunt găzduite manifestări științifice, cea mai de seamă instituție de profil a țării îmbinând astfel armonios funcția sa de bază, de achiziționare și de conservare, cu munca de cercetare și de popularizare a unor însemnate valori ale
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
în 1867 ia ființă Biblioteca Academiei Române. Aceasta avea să joace de atunci și până astăzi primul rol în procesul de documentare a culturii și științei, datorită prețioaselor colecții nu numai de cărți și periodice, ci și de manuscrise, documente istorice, stampe, hărți, numismatică, partituri, totalitatea colecțiilor depășind zece milioane de unități. B. mari au fost fondate pe lângă universitățile din București, Iași și Cluj, după cum în marile orașe ale țării au luat ființă b. reprezentative: la Galați, Turnu Severin, Ploiești, Bacău, Buzău
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
Deosebit de valoroase au fost și donațiile de opere de artă, precum cea a lui George Oprescu, de monede, oferite de V. A. Urechia, D. A. Sturdza, Constantin Orghidan sau de Mihail C. Suțu, organizatorul, de altfel, al Cabinetului numismatic, donațiile în stampe, hărți, dar mai cu seamă în cărți. Însemnata donație făcută în 1867 de episcopul Buzăului, Dionisie Romano, care a oferit întreaga bibliotecă de cărți vechi a căpitanului Constantin Cornescu-Oltelniceanu - punct de plecare pentru viitoarea Bibliotecă a Academiei Române - a fost completată
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
constituie o legătură esențială nu numai între cele două „serii”, ci și în interiorul „seriei” prime, adică în partea cea mai ancorată în cotidian a acestui volum. Prin aceasta respectam o tradiție mai nouă a mea, italo-friulană, inaugurată în paginile ziarului Stampa (16.12.1973). Nu puteam să adun aici și acele versuri, care nu sunt „corsare” (sau poate că sunt, într-o măsură mult mai mare). Așadar, trimit cititorul la ele, fie în publicațiile deja citate, fie într-una nouă în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un atac. Era aproape un act de solidaritate - desigur, extrem de anormală și de prematură -, datorat faptului că, în sfârșit, Biserica îmi părea ca și înfrântă: așadar, în sfârșit, era liberă de ea însăși, adică de putere. Într-un articol din Stampa (29 septembrie 1974), Mario Soldati 1 vorbește despre faptul că un iezuit „a râs” la întrebarea dacă are automobil: în acest „râs”, Soldati vede un prim accent fals, cu caracter practic și tradiționalist („Nu, nu am mașină, nu mai sunt
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Dar indignarea pe care mi-a stârnit-o acel fascist nenorocit de acum zece ani nu este nimic în comparație cu indignarea pe care mi-a stârnit-o zilele acestea un articol al unui pretins antifascist: al directorului adjunct al ziarului La Stampa, Casalegno. Într-un articol de-al său, scris recurgând la cele mai rele locuri comune „jurnalistice”, învechite chiar și pentru ironia lui Dostoievski în 1869, polemizează la adresa mea, a lui Moravia, a lui Parise și a lui Pannella pentru o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
noastră cu privire la filmul Fascista de Nico Naldini (la masa rotundă organizată de Panorama era și Riccardo Lombardi 1: dar Lombardi este un politician, nu un scriitor. Deci Casalegno nu se atinge de el). Articolul lui Casalegno a apărut în La Stampa pe 22 octombrie 1974. Deci în acest moment este deja depășit. Dacă mă întorc asupra sa este pentru că subiectul nu mi se pare epuizat. Atacul lui Casalegno împotriva mea se bazează pe două puncte: a) Intelectualii sunt niște „trădători” pentru că
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
acord întotdeauna în ceea ce-i privește pe așa-zișii intelectuali). Lui Casalegno aș putea, de exemplu, să-i aplic foarte ușor „tehnica raționamentelor deductive”. Aș putea foarte logic să încep prin a mă întreba: ce caută Casalegno în redacția La Stampa, al cărei director este o persoană respectabilă în adevăratul sens al cuvântului și la care colaborează atâția prieteni de-ai mei, printre care cei mai dragi, de la Soldati 1 la Ginzburg 2, de la Siciliano 1 la Pestelli 2? Ce caută
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care o termină în 1875. În anii studenției interesul său pentru creația folclorică a crescut. Proaspăt absolvent, M. se căsătorește cu Leontina, fiica parohului din Siret, George Piotrovschi, iar după un an este hirotonit, slujind pe rând în satul Poiana Stampei (județul Suceava) și în Voloca-Siret, de unde strânge un bogat material folcloric și etnografic. În 1877 este numit preot în orașul Siret, unde va ajunge peste doi ani profesor de religie la „școala populară”, precum și la școala reală inferioară, la care
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
simbolică a cuvintelor, prezente în Năvod pentru scrumbii albastre, se regăsesc și în publicistica din volumul Într-o cabină de transmisie (1972), în reportajele din Periplu moldav (1973), în narațiunile din Reîntoarcerea verii (1975) sau în impresiile de călătorie din Stampe europene (1976). La I., povestirea poartă pretutindeni pecetea unui spațiu geografic și spiritual, Moldova de dincolo de Siret. Personajele fac parte din familia interiorizaților cu reacții greu descifrabile. Scriitorul cultivă elemente ale modernității, dovedind un ochi format pentru mișcările fine, adevărate
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
tradiționale, cât și din lucrări moderniste, în care comentatorul crede că se află forța de expresie a pictoriței. SCRIERI: Năvod pentru scrumbii albastre, Iași, 1972; Într-o cabină de transmisie, Iași, 1972; Periplu moldav, București, 1973; Reîntoarcerea verii, București, 1975; Stampe europene, Iași, 1976; Cu George Lesnea prin veac, București, 1977; ed. 2, București, 1997; Ceasul oprit, București, 1980; Priveliști moldave, Iași, 1980; Masa de biliard, București, 1983; Fotograme, București, 1985; Peisaje, Iași, 1985; Octavia, Iași, 1986; Fălticeni (în colaborare cu
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
al simplei factologii. Raporturile cu spațiul cultural italian oferă totuși cititorului informații noi despre scriitori că Gh. Asachi, Aron Densușianu, Duiliu Zamfirescu sau I. Codru-Drăgușanu și despre prezența lor în Italia. Investigația literară se focalizează și asupra presei italo-române: La stampa periodica romeno-italiana în România e în Italia (1937). I. mai semnează prefețe pentru ediții din scriitori reprezentativi (Ion Creangă, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu ș.a), precum și eseuri despre alte arii culturale romanice, si anume - portugheze sau franceze. Scrierile
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
romeno, Livorno, 1929; Îl poeta Giorgio Asachi în Italia, Livorno, 1930; Îl viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Romă, 1930; Îl mazziniano romeno N. Bălcescu, Romă, 1930; Lo scrittore romeno Aron Densușianu e l’Italia, Napoli, 1936; La stampa periodica romeno-italiana în România e în Italia, Romă, 1937; Lingua, letteratura e storia romena în Ispagna, Milano, 1941; Saggi italo-romeno-ispanici, Romă, 1943; Thème de Jésus dans la poésie roumaine jusqu’à la fin du XIX-e siècle, Coimbra, 1950; Îl diplomatico
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
poezii erotice, pasteluri nostalgice, se întâlnesc evocări ale unor poeți sau eroi ai trecutului, locuri și evenimente istorice. Eminescu, Blaga, Apollinaire, Esenin sunt poeții îndrăgiți, cărora li se consacră fie ode, fie „reconstituiri” ale universului. Evocările istorice au forma unor stampe lirice, fixând ambianța naturală, ale cărei elemente capătă semnificații simbolice. Spre deosebire de alți poeți ai generației sale, la care epicul ocupă un loc important, I. surprinde tocmai prin absența acestuia. SCRIERI: Cascadele luminii, București, 1964; Dor de infinit, București, 1966; Joc
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
adecvat fabulosului. O improvizație satirică, Simbolism, din Caleidoscopul lui A. Mirea (I-II, 1908-1910), denotă o atitudine antisimbolistă; de amintit, totuși, traducerile din Paul Verlaine (în colaborare cu Dimitrie Anghel), care își pun amprenta asupra romanticului de cultură germană. Din stampe vechi respiră discret o melancolie cu substrat romantico-simbolist. Bănci solitare și flori ofilite (În parc), ziduri cenușii și ruine (Nürnberg), orașul în negură albastră (Clopotele din Nürnberg) sunt tot atâtea pretexte de analogii simboliste. Când exprimă sentimente tandre, poetul dispune
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]