256,150 matches
-
uzurpată de marxism): "Trebuie schimbată viața", propunîndu-și a săvîrși măreața operație în numele unor principii poetice. Să remarcăm că punctul de plecare al reconstrucției existențiale se află nu în abstracțiunile unei doctrine social-politice, ci în concretul fermentînd de viață al unor stări poetice, cu rădăcini în profunzimile ființei noastre, capabil a angaja entități pe cît de misterioase pe atît de perene precum visul, copilăria, nebunia, dragostea (pentru fiecare concept în parte, ne reamintește Simona Popescu, "ar fi necesare redefinirile, cîmpul lor semantic
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
alții propun opere, îi scria el lui Révérdy, pretind altceva decît să-mi dau la iveală spiritul". Concentrată pe raportul creație-viață, concepția suprarealistă a propus o analogie între poezia ce o preconiza (care se definea drept "état de fureur") și stările sufletești paroxistice, placate pe violențe, pe dereglările extreme, purificatoare. Apare semnificativă în acest sens o altă afirmație a lui Artaud (din Suppots et suppliciatons): "Mărturisită sau nemărturisită, conștientă sau inconștientă, starea poetică, o stare care transcende viața, este la urma
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
preconiza (care se definea drept "état de fureur") și stările sufletești paroxistice, placate pe violențe, pe dereglările extreme, purificatoare. Apare semnificativă în acest sens o altă afirmație a lui Artaud (din Suppots et suppliciatons): "Mărturisită sau nemărturisită, conștientă sau inconștientă, starea poetică, o stare care transcende viața, este la urma urmei ceea ce caută publicul în dragoste, în crimă, în droguri, în război sau în insurecție". Iar Breton precizează că un suprarealist caută în poezie acea "emoție particulară" similară cu emoția generată
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
definea drept "état de fureur") și stările sufletești paroxistice, placate pe violențe, pe dereglările extreme, purificatoare. Apare semnificativă în acest sens o altă afirmație a lui Artaud (din Suppots et suppliciatons): "Mărturisită sau nemărturisită, conștientă sau inconștientă, starea poetică, o stare care transcende viața, este la urma urmei ceea ce caută publicul în dragoste, în crimă, în droguri, în război sau în insurecție". Iar Breton precizează că un suprarealist caută în poezie acea "emoție particulară" similară cu emoția generată de erotism, un
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
putut s-o rupă unul din ei. Uite că n-a fost să fie. El tot își mai trage sufletul pe aici. Boală lungă, ce mai, a făcut-o și gata, chiar dacă mai apoi nu s-a prea simțit în stare să-i pară rău pentru ce a făcut. Nici bine nu i-a părut, deși uneori chiar e sigur că mai bine de atît nu s-ar fi putut... Sentimentul de liniște și siguranță i se clătina ușor în viscere
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
Constantin Țoiu Rânzei, eroul anonim, atotștiutor, cam băgăreț în frazele autorului, când acesta nici nu se așteaptă, înainte de a fi complet fictiv, a existat în carne și oase. Nici eu nu știu ce-i convine: prima stare, în care și-a câștigat o notorietate impertinentă: substituindu-se insului care scrie efectiv,... care se căznește în acest sens; ori îl place pe celălalt, pe individul (fără supărare) în compania căruia am discutat des împreună în viața reală. Cum
Tocmeala by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15496_a_16821]
-
documentelor, să nu ne lăsăm hipnotizați de conținut, ci să recuperăm un sentiment al terorii pe care românii l-au cam dat ui-tării. Nu e nevoie de informații de tip "secret de stat" pentru readucerea în prim plan a unei stări cu totul specifice intelectualului român sub comunism: "Lipsesc actele de acuzare propriu-zise, rapoartele incriminatorii, concluziile fatale. Poți să ai imaginea unei case și printr-o ușă întredeschisă". Stelian Tănase ne propune să citim pînă și dosarele ca pe niște ficțiuni
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
înfricoșătoare a unor dedublări literare și istorice. Stelian Tănase ține un jurnal în care notează mai ales bănuielile sale în legătură cu supravegherea Securității. Există momente "privilegiate" în care apropierea Securității este certă; în rest, nu avem decît o continuă ipoteză, o stare paranoidă continuă alimentată de diverse semne, de diverși oameni. în josul paginii găsim o altă identitate, un personaj al rapoartelor de Securitate, un dublu tulburător care are o existență paralelă cu modelul său. Acesta din urmă îi bănuie existența celuilalt Stelian
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
destul de bun. Șocul deschiderii dosarului se amplifică. Nu era doar urmărire, ascultarea telefoanelor, ci se pe-trecea o distrugere sigură a intimității, a securității ultime. Nu de puține ori, în jurnal, autorul își notează reacțiile aberante, aproape clinice, rezultate din starea continuă de suspiciune (cu grijă alimentată de aparatul Securității). Uneori autorul adaugă note care-i precizează clar intenția: tinerii constituie o țintă importantă a acestei cărți. Notele precizează realități banale pentru cei care au trăit epoca, însă extrem de prețioase pentru
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
cotidianele de mare tiraj se întrec în a face pronosticuri asupra viitorului acestui partid și al liderului său. În NAȚIONAL, sub titlul "Corneliu Vadim Tudor - începutul sfîrșitului" Bogdan Tiberiu Iacob e de părere că C.V. Tudor nu mai e în stare să-și gestioneze partidul, avansînd ipoteza că plecările din PRM vor continua. JURNALUL NAȚIONAL numără, sec, pierderile acestui partid de la alegerile din 2000 încoace, la categoria parlamentari: 15 deputați și un senator. Pe de altă parte, în același ziar, Marius
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
un Iancu Muhu, cel care a reușit să pună pe butuci Combinatul de la Reșița, are mai multă putere efectivă decît marii lideri ai sindicalismului autohton. Întărîtați și apoi duși cu zăhărelul de politicienii care de peste doisprezece ani nu sînt în stare să facă temeinic nici reformă, nici privatizare, păcăliți și de cei care îi conduc de la centru, sindicaliștii mărunți se lasă duși în fundături de inși ca Iancu Muhu, scoțîndu-l preventiv și pe Ceaușescu în față. Unele dintre aceste mișcări sindicale
Viitorul portretului lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15508_a_16833]
-
noii generații, Codreanu s-a dovedit singurul capabil a reacționa corect ("alta era receptivitatea arătată tinerilor de liderii mișcării legionare"). Noua generație n-a fost pur și simplu sensibilă la elementul emoțional și butaforic din legionarism: adeziunea ei izvora din "starea de disperare, cu absența altor oferte politice." Să citești și să crezi! De ce or fi fost ei așa de disperați încît să cauționeze crima politică și restul? Dl. Necula încheie deplîngînd faptul că mulți din generația cu pricina nu s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
în mod la fel de inadecvat, și ca scuză, specificul german a ajuns să fie perceput, la scară europeană, aproape ca normalitate. Astfel, holocaustul a fost redus la dimensiunile unui groaznic accident produs pe un drum pe care conducerea neglijentă și în stare de ebrietate ideologică nu ar mai reprezenta excepția, ci regula. Cercetarea contextului a condus la înțelegere, iar înțelegerea a dus în cele din urmă la iertare și la uitare: Tout comprendre c'est tout pardonner. Cunoașterea istoriei Germaniei și a
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
plăcerea cuprinderii istoriei. Totul este organizat și precis orientat în explorarea care nu lasă să scape nimic, dar nici nu compromite prin exces de minuție, întregul. Extinderii informației i se adaugă o cumpănită explorare concentrată în adîncime. Proiecția vastă în stare să arunce punți spre sinteze între domeniile cele mai diferite, ceea ce presupune matură cunoaștere a culturii, și literaturii, dar și a cunoașterii problemelor epocii, altele decît cele abia menționate, Și, mai presus de orice, presupune știința celor trei autori ai
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
după ce se îmbuiba corespunzător, nu se supăra dacă la masa ospățului se oploșeau bucătăresele, șoferii sau oamenii de serviciu. Generația lui Gușă n-are astfel de scrupule: e o generație fără Dumnezeu. Cu ochii doar pe busola guvernării, e în stare să calce peste oricâte cadavre pentru a rămâne conectați la țâța generoasă a puterii. Nu știu în ce măsură Cosmin Gușă este împins în mod deliberat în prim-planul vieții publice sau dacă debordanța mediatică e consecința propriei inițiative. Oricum ar sta
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
din șanț în groapă și retur. în rest, pot să dea iliescienii câte legi vor dori și pot să fure de la pensionari pentru a da profesorilor, de la medici pentru a-i plăti pe sepepiști, de la bolnavi pentru cei încă în stare să urle de foame, de la copii pentru sereiști, de la femeile sterpe pentru mineri, de la burlaci pentru industrie, de la văduve pentru politicieni, însă rezultatul va fi același. Pot să modifice Constituția nu în fiecare an, ci în fiecare oră, și tot
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
că ele au pretins o mobilizare mai mare decît o cere scrierea cîtorva pagini obișnuite. Este motivul pentru care consider că aceste texte sînt . Ele au fost scrise uneori cu furie, alteori cu sufletul la gură. Nu poți inventa aceste stări care fac parte acum din memoria peticelor și compun un capital pe care intenționez să mizez. ș...ț la urma urmelor, jocul cu petice este un pretext pentru a face să treacă un mod de a judeca lumea." Ar fi
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
atitudine, Irina Nicolau e perfect sincronizată cu Occidentul. Felul în care ea scrie despre etnologie însă e oarecum derutant și îi va irita probabil pe etnologii "serioși". Metoda ei pare să fie mai puțin o metodă și mai mult o stare, iar cei care vor să învețe ceva despre această știință vor fi dezamăgiți. Autoarea urăște cărțile de tipul "cutare disciplină pe înțelesul oricui" și crede că acestea creează semidocți, printr-un fel de "turism cognitiv" în care se angajează medici
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
nu-și ascunse deloc admirația acea femeie Încă frumoasă care-l cerceta cu plăcute și interesate priviri pe bărbatul mai tanar - Si Isi reformula tactică: Ei, o să găsim. Ce, femei nu se găsesc pe lumea asta?!... El să fie În stare! - și, iarăși, Isi declina convingerile, ori experiențele de parizianca disprețuitoare de barbati nevolnici: Numai, să nu fie prea neamț! Știi, eu cred ca este la fel de rigid și de Încuiat că taică-său; așa-i soarta bărbaților neîndemânateci la femei!... - Pentru
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
este, în mod cert, una deliberată, cum nu pot fi găsite explicații rezonabile, nici de natură ideologică și nici de altă natură, care să elucideze această distanță, altminteri sobră și reverențioasă față de artist și de opera lui, semnificațiile unei asemenea stări de fapt ar trebui căutate în altă parte. Poate chiar opera sa și în tipul lui de personalitate. în pofida faptului că recenta expoziție este insignifiantă în raport cu întregul, în vreme ce desenele însele pot părea insignifiante pe lîngă marile sale lucrări în ulei
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
stereotipiile lui de codificare și cu obișnuințele sale tehnice, iar, în al doilea rînd, despre un alt tip de relație, una mult mai amplă, și despre o luptă mult mai profundă - acelea care privesc existența însăși, abisurile ființei, viața ca stare de levitație între vedere și clarviziune, între veghe și vis, între conștiință și stihia non-raționalului. Dacă la primul nivel gesturile de libertate sunt nenumărate, dacă o curiozitate neostenită se manifestă simultan cu o enormă voluptate a experimentului, în planul celălalt
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
de observații fundamentale. Tot ceea ce pare un simplu capriciu al imaginației și are, la primul nivel, aparența unei incontinente vocații ludice, traduce, de fapt, o instabilitate profundă a lumii, o insuficiență gravă a morfologiei și a sintaxei acesteia, precum și permanenta stare de eroziune, de regres, de resorbție în primordialul și în vagul seminal. Dacă spiritul solar al lui Brâncuși, de pildă, este unul ordonator, dacă el recuperează, din formele date, acele nuclee care conțin în sine însăși natura incoruptibilă și eternă
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
criză absolută în care vectorul mitic se intersectează cu cel apocaliptic. între naștere și expiere, momente aflate într-o perfectă relație de contiguitate, Omul lui Brauner nu are decît răgazul tragic al conștientizării propriului impas metafizic și al abisalei sale stări de coșmar. întîlnirea cu o asemenea imagine a propriei tale existențe, privirea adîncă în oglinda simultan retrovizoare și premonitorie a unei condiții ontice nu tocmai încurajatoare, demontarea unicității și a exemplarității în schimbul apropierii de o fluiditate simbolică și morală greu
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
da vieții sens). Dar nici măcar marile sisteme filosofice nu sunt universale - cracterizând doar orizontul individual al creatorilor lor. Cine ar putea percepe concomitent toate aceste perspective individuale, ar stăpîni, în infinita lor multiplicitate, adevărul absolut - ceea ce numai Dumnezeu e în stare. Cu claritate - "care este politețea filosofului" - Ortega y Gasset subliniază că "problema cea mai gravă a prezentului e omul și mulțimea", "problema formidabilei dualități pe care o reprezintă individul și colectivitatea". Mulțimea este nimeni. Autentică nu poate fi decât viața
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
o mare favoare la lirici (...). O mobilă capitală este oglinda. Fiind un cristal major și un lac înghețat, combină efecte geometrice de lumină cu sentimentul lui Narcis. În același timp e o mobilă a interiorului feminin, un implacabil registru de stare civilă, trist pentru bătrînă, profetic pentru tînără. Să nu uit de asemeni scrinul, care este arhiva familiei, conținînd rochia de nuntă, veșmîntul de moarte, hainele copiilor care au rămas mici". Să ne oprim puțin asupra calificativului "nebun" ce i se
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]