465 matches
-
este permis a se deplasa și la alte locuri speciale de lucru destinate efectuării lucrărilor practice (nișă, barometru, compresor etc.). Este interzisă folosirea sticlelor de reactivi de la alte locuri de muncă. După folosirea sticlelor de reactivi, acestea trebuie așezate pe stative, la locul indicat de numărul de ordine al sticlei. Efectuarea lucrărilor practice se face cu aparatura in stare perfectă de funcționare și cu vase și eprubete curate. Studenții care vor monta instalații de laborator vor putea începe experiențele numai după ce
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
perforată pentru filtrare. Triunghiurile de șamotă servesc pentru susținerea creuzetelor în procesul de calcinare la flacără. Materiale din metal și combinate In laboratoarele de chimie se utilizează și materiale confecționate din fier, fontă, alamă, aluminiu, etc. Cele mai folosite sunt: stativele, trepiedele, cleștii, creuzetele metalice, sitele metalice cu azbest, inelele 12 de susținere, clemele Hoffman (cu șurub) sau Mohr (cu arc), agitatoarele, mufele, dispozitivele de încălzire, băi de termostatare, .etuve, balanțe etc. Stativele de fier sau oțel, pentru susținerea diferitelor piese
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
fontă, alamă, aluminiu, etc. Cele mai folosite sunt: stativele, trepiedele, cleștii, creuzetele metalice, sitele metalice cu azbest, inelele 12 de susținere, clemele Hoffman (cu șurub) sau Mohr (cu arc), agitatoarele, mufele, dispozitivele de încălzire, băi de termostatare, .etuve, balanțe etc. Stativele de fier sau oțel, pentru susținerea diferitelor piese sau instalații de laborator Trepiedele se folosesc ca suporturi la susținerea vaselor sau instalațiilor în timpul încălzirii. Dispozitive de încălzire Becuri de gaz Încălzitoare electrice Primul ajutor în caz de accidente Preventiv: Atenție
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
și aparatură. Reactivii necesari pentru desfășurarea acestei lucrări sunt: Mg și CaCO3 pur, soluție H2SO4 20%, soluție titrimetrică HCl 1n, apă distilată. Ustensilele necesare sunt: eprubete, pahare Berzelius de 50 ml, pipete de 5 și 10 ml, pâlnie de sticlă, stativ metalic, cleme. Aparatura necesară va fi prezentată pentru fiecare experiment în parte. 3.2. Determinarea echivalentului chimic al magneziului. 3.2.1 Mod de lucru. Instalația necesară determinării echivalentului chimic al Mg, și în general al metalelor care substituie hidrogenul
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
figura 2). La capătul inferior tubul de cauciuc este legat de o pâlnie de sticlă, iar la celălalt capăt este prevăzut cu un tub de sticlă ce conține un dop de cauciuc. Aparatul este fixat cu două cleme de un stativ. Înainte de a începe determinarea se verifică etanșeitatea aparatului. Pentru aceasta se umple biureta cu apă în așa fel încât tubul de cauciuc să fie plin. În partea superioară se fixează cu ajutorul dopului de cauciuc o eprubetă. Se observă nivelul lichidului
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
saturată în care există bineînțeles și cristale nedizolvate. Fig1 Variația solubilității unor substanțe cu temperatura 3. Partea experimentală Ustensile si reactivi : Pahar Berzelius mic (50cm3), pahar Berzelius mare (250cm3), baghetă, baie de termostatare prevăzută cu termometru de contact, termometru, spatulă, stativ, sită de azbest, capsulă de porțelan, bec de gaz, balanță analitică, bicromat de potasiu, apa distilata 26 Mod de lucru: În paharul mic se toarnă o cantitate de apă distilată astfel încât nivelul apei să depășească bulbul termometrului (10-20 mL). Acest
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
cald (cit mai aproape de temperatura de fierbere), 5 g acid benzoic impur în 100mL apă distilată. Soluția obținuta se filtrează la cald procedând astfel: . se umple cu apă pâlnia de filtrare la cald, se fixează cu o clemă într-un stativ și se încălzește tubul lateral la un bec de gaz, in pâlnia de tablă se fixează o pâlnie de sticlă împreună cu hârtia de filtru. când apa din pâlnie este fierbinte (aproape de fierbere) se începe filtrarea soluției fierbinți de acid benzoic
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
balonului este introdus într-un refrigerent descendent (3), prin intermediul unui dop de plută (8) (mai rar de cauciuc). Pentru încălzirea amestecului ce trebuie distilat se folosește un bec de gaz (6).Refrigerentul Leibig (descendent cu apă) se prinde într-un stativ cu cleme (7) iar prin intermediu unei alonje (5) se colectează distilatul într-un vas de culegere (4). În momentul în care temperatura începe să crească, se întrerupe distilarea. Pentru a obține un distilat mai pur, porțiunea prinsă în recipient
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
iod; NaOH sau KOH diluate; Na2SO3; NaNO2; H2O2; Na2S; MnSO4; CH2O ; NaBr; NaI; FeSO4; SnCl2; H2C2O4; CuSO4; C2H5OH; NH3; KSCN; CH3COOH; Bi(NO3)3; FeCl2; HCl; Na2S2O3; CaOCl 2; CrCl3. Granule sau pulbere: Fe, Al, Cu, Zn și S. Eprubete, stative pentru eprubete, spatule din sticlă, spatule metalice, baghete, becuri de gaz, trepiede, site de asbest, pahare Berzelius, pipete, sticle picurătore cu reactivi. Mod de lucru Utilizând soluțiile preparate, reactanții solizi menționați, apa distilată și soluțiile diluate de acizi și baze
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
într-un vas cu apă distilată, obținându-se astfel apa de clor, care conține: Cl2, HCl, HClO. Cea mai mare parte din clor este dizolvată fizic. Experiența se execută la nișă. Materiale și aparatură. În balonul Wűrtz, fixat cu ajutorul unui stativ, pe o sită de azbest deasupra unui bec de gaz, se introduce oxidantul (10g de MnO2, sub formă de bucăți, pentru a nu face spumă, dacă este sub formă de pulbere), iar în pâlnia picurătoare se introduce acidul clorhidric conc
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
etil, alcool etilic, alcool metilic, alcool n-butilic, cloroform, eter etilic, tetraclorură de carbon etc.). Determinarea experimentală a parachorului se reduce la determinarea tensiunii superficiale prin metoda capilarei. Se va folosi un tub capilar gradat în cm, fixat pe un stativ cu o clemă mobilă, în poziție verticală. La partea superioară, în vederea aspirării lichidului, tubul este prevăzut cu un tub de cauciuc și o pară de cauciuc. Mod de lucru: * se spală tubul capilar cu amestec cromic, apă și apoi cu
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
utilizează vase și aparate confecționate din materiale rezistente la acțiunea chimică și la variațiile bruște de temperatură (sticlă, porțelan, metal etc.). Vase și ustensile Eprubeta are forma unui tub de sticlă închis la un capăt și care se păstrează în stativ de lemn sau metal. Eprubetele pot fi cilindrice, folosite pentru efectuarea reacțiilor și conice, pentru separarea precipitatelor la centrifugă. Eprubetele se umplu cel mult până la jumătate, iar agitarea conținutului se face prin scuturare. La încălzire, eprubeta se înclină, pentru a
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Biuretele sunt vase pentru golire alcătuite dintr un tub gradat și care la partea inferioară au un dispozitiv cu ajutorul căruia se poate închide sau regla curgerea lichidului (o clemă sau un robinet). În timpul lucrului, biuretele se fixează vertical pe un stativ cu ajutorul unei cleme. Biuretele pot fi manuale sau automate. Umplerea lor se face cu ajutorul unei pâlnii mici, iar prin deschiderea robinetului sau a clemei se lasă lichidul să se scurgă până când ajunge la semn, după regulile prezentate. Cristalizatoarele sunt utilizate
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
folosește pentru calcinări și obținerea de topituri. Placa de porțelan cu cavități se utilizează la efectuarea reacțiilor în picături, iar spatula ajută la manipularea reactivilor. Cele mai întrebuințate ustensile din metal sunt: cleștele, foarfeca, lingura, spatula, trepiedul, tringhiul de șamotă, stativul, inelul, clema, mufa, foarfeca, penseta, magneții. EXPRIMAREA CONCENTRAȚIILOR SOLUȚIILOR. PREPARAREA SOLUȚIILOR DE DIFERITE CONCENTRAȚII Concentrația unei soluții reprezintă cantitatea de substanță dizolvată într-un anumit volum de soluție sau de solvent. Ea reprezintă raportul dintre solut (dizolvat) și solvent După
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
se găsește metalul sau prin acoperirea acestuia cu un strat protector. Scopul acestei lucrări este însușirea noțiunii de coroziune a factorilor care determină apariția acestui fenomen precum și a tipurilor principale de coroziuni. Aparatură și reactivi 1. Eprubete (4 buc.); 2. Stativ pentru eprubete; 3. Sursă de curent continuu; 4. Ampermetru; 5. Hârtie abrazivă; 6. Pahare Berzelius, 100 ml (1 buc.); 7. Baie de degresare; 8. Apă acidulată (soluție de electrolit); 9. Cuie de fier (4 buc.); 10. Plăcuță de zinc; 11
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cât mai omogenă a solului, la fel ca în metoda anterioară; Se cântărește tubul cu sol și prin diferență, se calculează masa solului luat în experiență; Tubul cu sol se introduce într-un pahar cu apa, menținându-l pe un stativ, astfel ca nivelul apei să depășească nivelul inferior al solului cu 2-3 cm. Se menține în această poziție până când apa se ridică prin capilaritate în întreaga masă a solului și se observă că suprafața lui superioară este în întregime umectată
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
se scurgă excesul de apă din sol, deoarece prin capilaritate se ridică în sol o cantitate de apă mai mare decât capacitatea de reținere (se așteaptă până când timp de 5-10 minute nu mai curge nicio picătură); Se scoate tubul din stativ și se cântărește făcând diferența între masa finală (tub+sol+apă) și masa anterioară (tub + sol), se obține cantitatea de apă reținută, care se recalculează pentru 100 grame soluție. Capacitatea de reținere a apei este determinată de o serie de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
fost studiat de fizicianul Poggendorf. Acesta a imaginat un dispozitiv cu ajutorul căruia se poate demonstra că În timpul calefacției lichidul nu atinge metalul Încins. Iată cum se poate repeta experiența lui. Se ia o capsulă metalică și se fixează Într-un stativ. Se toarnă În ea puțină apă. Se realizează un circuit electric dintr-o baterie și o sonerie, așa cum se arată În figura 1. Se ia capătul A al conductorului de legătură și se atinge apa din capsulă: soneria va suna
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mariana STANA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93112]
-
structura tematică și structura sintactică sunt un efect al proprietăților interne aspectuale. În această linie de abordare, verbele denotă evenimente cu grade diferite de complexitate. În funcție de două proprietăți interne, progresia și telicitatea, Vendler [1967] 1974 împarte 37 verbele în: verbe stative (care exprimă stări - a fi, a sta, a rămâne, a vedea etc. - și activități - a alerga, a desena, a se plimba etc.) și verbe care denotă evenimente (accomplishments - a desena un cerc, a construi o casă etc. - și achievements 38
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a sta, a rămâne, a vedea etc. - și activități - a alerga, a desena, a se plimba etc.) și verbe care denotă evenimente (accomplishments - a desena un cerc, a construi o casă etc. - și achievements 38 - a ajunge, a prinde etc.). Stativele nu evoluează în timp și nu se orientează spre un punct final. Activitățile sunt compuse din mai multe faze temporale, dar sunt atelice, asemenea stărilor. Evenimentele se caracterizează prin telicitate - cele de tip accomplishment sunt progresive, în timp ce evenimentele de tip
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că structurile de bază din care provin acestea conțin verbe din clasa cognitive-stative, nu verbe din clasa active. Argumentele pe care le aduce Rogers în sprijinul acestei idei sunt de natură aspectuală: atât verbele flip, cât și verbele cognitive-stative sunt stative (non-dinamice), în timp ce verbele active sunt dinamice durative. De asemenea, autorul menționează că enunțuri ca Harry looked drunk to me și Harry didn't look drunk to me nu implică în mod necesar o activitate vizuală, durativă, exprimată în I watched
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ca având o cauză internă. Au comportament complex, admițând atât utilizarea agentivă noncauzativă, cât și pe cea nonagentivă. Numai verbele care pot fi asociate cu o cauză externă au o reprezentare lexico-sintactică cauzativă. Verbele care descriu o configurație spațială sunt stative (nu incoative), nu sunt niciodată deadjectivale. Anumite verbe care exprimă configurația spațială acceptă utilizarea tranzitivă cauzativă: hang 'a atârna', lie 'a se afla, a se menține, a staționa', sit 'a sta jos', stand 'a sta în picioare'. În italiană, verbele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sursă decât detranzitivizarea; verbele de existență și de apariție nu pot avea niciun fel de obiect (nici intern), pot forma participii adjectivale; verbele de existență pot fi folosite agentiv sau nonagentiv; spre deosebire de verbele ca break 'a (se) rupe', acestea sunt stative; sunt verbe diadice, dar care nu au o reprezentare lexico-semantică cauzativă; toate aceste trei tipuri de verbe (existență, apariție și dispariție) cer prezența implicită a unui argument locativ; apar în inversiunea locativă, acceptă inserția expletivului there, dar nu acceptă alternanța
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
redusă la una dintre cele trei mari clase de verbe aspectuale. Reinhart (1991: 3; 1996: 10) demonstrează lipsa relevanței aspectului pentru clasificarea verbelor ergative. Niciuna dintre clasele aspectuale mari nu se suprapune cu sau nu conține clasa inacuzativelor: (a) stări: stative (be 'a fi', stay 'a sta', remain 'a rămâne') și activități (roll 'a se rostolgoli', move 'a se mișca', spin 'a se învârti/rostogoli', rise 'a se ridica', slide 'a aluneca'); (b) evenimente: de tip "accomplishments" (freeze 'a îngheța', wrinkle
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
regula de realizare argumentală a schimbării de stare (vezi Capitolul 3, 4.3.2.) este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru construcția rezultativă, pentru că există și constrângeri semantice; două clase de verbe inacuzative nu acceptă construcții rezultative: (a) verbele stative (remain 'a rămâne'); (b) verbele de mișcare inerent direcționale (come 'a veni', go 'a pleca', arrive 'a sosi') − Levin și Rappaport Hovav (1995: 56). În limba română (vezi Croitor 2008b: 305; Baciu 2007: 55), construcțiile rezultative (predicative suplimentare) pot apărea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]