15,855 matches
-
ale art. 129 privind folosirea căilor de atac. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 436 din 24 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 28 octombrie 2021, s-a statuat că „Legea nr. 101/2016 transpune Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
celeritatea procedurii, astfel încât procesele să nu se prelungească excesiv. “ ... 16. În jurisprudența sa, de exemplu Decizia nr. 1.554 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 8 martie 2012, Curtea a mai statuat că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească regulile de procedură cu aplicabilitate generală, dar și unele reguli speciale, derogatorii, în
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
critică de neconstituționalitate, ci privesc probleme ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii. Astfel, în esență, autorul excepției critică omisiunea instanței de judecată de a se pronunța asupra unor probe administrate în cauza penală. Or, Curtea a statuat constant în jurisprudența sa că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii, acestea intrând în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 9 decembrie 2015). Curtea Europeană a Drepturilor Omului admite că nu există o delimitare clară între aspectul obiectiv și cel subiectiv și că, pentru a statua asupra imparțialității judecătorului, același act al unui judecător poate fi analizat atât prin prisma demersului subiectiv, cât și prin cea a demersului obiectiv (Hotărârea din 5 februarie 2009, pronunțată în Cauza Olujić împotriva Croației, paragraful 57 și următoarele, și Hotărârea
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
încât Curtea reține că susținerile autorului excepției sunt nefondate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală urmând a fi respinsă ca neîntemeiată. ... 16. Valorificarea în dreptul procesual penal român a principiilor statuate în jurisprudența instanței europene de contencios al drepturilor omului se realizează prin reglementarea, în cuprinsul dispozițiilor art. 64 din Codul de procedură penală, a cazurilor de incompatibilitate a judecătorului. Cu toate acestea, legiuitorul român a apreciat ca fiind necesară extinderea
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.014D/2018. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Față de cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 454 din 24 iunie 2020, pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 60 din Legea nr. 303/2004, în redactarea anterioară Legii nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
la art. 40 lit. j) din Legea nr. 317/2004. ... 14. Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
categorii de personal. Or, elementele esențiale referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului juridic de muncă al acestora trebuie reglementate prin lege, iar nu printr-un act cu forță juridică inferioară acesteia. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că atât condițiile detașării, cât și condițiile încetării acesteia trebuie prevăzute expres în statutul judecătorilor și procurorilor, și anume în Legea nr. 303/2004 (Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
lor, un mijloc de comunicare prin intermediar, potrivit art. 183 alin. (1) din Codul de procedură civilă, și nu poate fi asimilată depunerii personale la instanță, reglementată prin art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă, așa cum au statuat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 34 din 15 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 11 octombrie 2017, și Curtea Constituțională prin deciziile
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
celor reglementate prin art. 182 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia termenul care se socotește pe zile se împlinește la ora 24.00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură. În deciziile menționate se statuează, în mod discriminatoriu, de natură a limita exercitarea drepturilor de către toate părțile în mod egal, precum și accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, că, în ipoteza transmiterii cererilor prin fax sau poștă electronică, partea care
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
nu s-a reținut încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție referitoare la accesul liber la justiție, cu motivarea că Legea fundamentală nu interzice stabilirea prin lege a anumitor condiții sau reguli de procedură în privința exercitării acestui drept, ci, dimpotrivă, statuează, în art. 126 alin. (2), în sensul în care „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Așadar, Curtea a reținut că stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcare a acestui
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea dea treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea menționată, constatarea neîndeplinirii uneia având efecte
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
un drept prevăzut de lege care, odată cu încetarea raporturilor de serviciu, este cert și lichid și care nu a fost infirmat, până în prezent, de vreun act normativ. ... 8. Prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, Curtea a statuat că este neconstituțional procedeul ca, printr-un text legal, să se facă trimitere la norme inexistente. Ca atare, este neconstituțional procedeul prin care art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 face trimitere la o normă dintr-o
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
nr. VII la Legeacadru nr. 284/2010. ... 20. De asemenea, se face trimitere la Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a statuat că acțiunile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere, formulate în temeiul art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
dreptul la ajutoarele și indemnizațiile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 nu reprezintă o simplă așteptare legitimă, ci un veritabil drept, protejat de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, intrat definitiv în patrimoniul titularilor acestora, așa cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015. ... 40. Este evocată Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kechko împotriva
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate au fost supuse în repetate rânduri criticilor de neconstituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1041 din 1 noiembrie 2021, Curtea a statuat că ajutoarele salariale prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
refuza în mod deliberat plata acestora atât timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare (a se vedea Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 21). ... 54. Cu referire la pretinsa lipsă de previzibilitate a normelor criticate, Curtea a statuat că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Prin urmare, neacordarea, pentru mai mulți ani succesivi, a drepturilor bănești mai sus arătate nu poate fi privită
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
Curtea a amintit că prin Decizia nr. 20 din 20 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că „rezolvarea chestiunii de drept sesizate nu presupune decât aplicarea corectă a regulilor referitoare la succesiunea legilor în timp și la efectul suspensiv sau abrogator al unor norme“ și că „nicio dificultate nu poate fi identificată în legătură cu interpretarea
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
neîntemeiată. ... 60. Cu referire la invocarea art. 61 alin. (1) din Constituție, Curtea observă că, în Decizia nr. 331 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1212 din 11 decembrie 2020, paragraful 32, a statuat că Guvernul, pe lângă îndatorirea fundamentală de a asigura executarea legilor, este abilitat de art. 115 din Constituție să și legifereze, sub controlul Parlamentului. Or, câtă vreme măsurile criticate în cauză au fost adoptate de către Guvern în exercitarea competenței
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
CJUE din 18 mai 2021. ... ... B. Apărările intimatei Inspecția Judiciară 12. Pe fondul acțiunii în anularea Ordinului IJ nr. 134/2018, pârâta Inspecția Judiciară a formulat următoarele apărări în susținerea netemeiniciei: (i) Prin Hotărârea din 18 mai 2021, CJUE nu a statuat asupra nelegalității actelor administrative emise de inspectorul-șef al Inspecției Judiciare în perioada 1 septembrie 2018-14 mai 2019, actul normativ vizat de întrebarea adresată CJUE fiind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018. (ii) CJUE nu a constatat neconcordanța Ordonanței
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
sensul că problemele de drept cu privire la care este formulată sesizarea au fost suficient de clar lămurite prin Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, motiv pentru care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu ar putea decât să statueze dacă hotărârea CJUE și, implicit, dreptul Uniunii Europene au caracter obligatoriu și se aplică cu prioritate față de dispozițiile contrare din legislația națională, prin prisma art. 148 alin. (2) din Constituție. ... 18. Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară și-a exprimat punctul de
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctul 111, precum și jurisprudența citată]. 193 Reglementări naționale precum cele în discuție în litigiul principal se aplică magistraturii în ansamblul său și, prin urmare, judecătorilor de drept comun, care sunt chemați, în această calitate, să statueze cu privire la chestiuni legate de aplicarea sau de interpretarea dreptului Uniunii. Întrucât aceștia din urmă fac parte, în calitate de „instanțe“, în sensul definit de acest drept, din sistemul român de căi de atac în „domeniile reglementate de dreptul
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
în „domeniile reglementate de dreptul Uniunii“, în sensul articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, ei trebuie să îndeplinească cerințele unei protecții jurisdicționale efective. 194 Or, trebuie amintit că, pentru a garanta că instanțele care pot fi chemate să statueze cu privire la chestiuni legate de aplicarea sau de interpretarea dreptului Uniunii sunt în măsură să asigure protecția jurisdicțională efectivă impusă de această dispoziție, prezervarea independenței acestora este primordială, astfel cum se confirmă la articolul 47 al doilea paragraf din
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
diferite, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; (v) chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; (vi) asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 33. Sunt îndeplinite primele trei și a șasea dintre condițiile de admisibilitate, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu în materia contenciosului administrativ aflat
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
fost formulată în cadrul unui litigiu în materia contenciosului administrativ aflat în stadiul de recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanță care a formulat sesizarea și care judecă litigiul în ultimă instanță, iar instanța supremă nu a statuat asupra chestiunilor de drept supuse dezlegării, care nici nu fac obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 34. În ceea ce privește a patra condiție de admisibilitate, vizând existența unei „chestiuni de drept veritabile“, în jurisprudența Completului
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]