9,717 matches
-
a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 instituie o procedură derogatorie de la dreptul comun, fără a îngrădi însă accesul liber la justiție. De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor texte, statuând că ele nu vin în contradicție cu prevederile Constituției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 16 iunie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 6.888/2004, Tribunalul București - Secția a VI-a comercială a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
Astfel, dispozițiile criticate sunt în deplină concordanță atât cu prevederile Constituției, cât și cu cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții, statuând, prin Decizia nr. 470 din 4 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 31 ianuarie 2004, Decizia nr. 251 din 15 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
martie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 22 aprilie 2002, și prin Decizia nr. 332 din 11 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 14 noiembrie 2003, a statuat că în timpul examinării cererii pentru emiterea ordonanței cu somația de plată, în termenul prevăzut pentru introducerea cererii în anulare, precum și în tot cursul soluționării cererii în anulare, debitorul are posibilitatea de a-și exercită neîngrădit dreptul la apărare, fiind asigurate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
acțiune în anulare, iar nu prin recurs, Curtea constată că și această critică este neîntemeiată. Astfel, prin Decizia nr. 270 din 24 iunie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 25 iulie 2003, Curtea a statuat că specificul domeniului supus reglementării a impus adoptarea unor soluții diferite față de cele din dreptul comun, una dintre acestea constituindu-o consacrarea cererii în anulare, care reprezintă evident o cale de atac împotriva ordonanței. Împrejurarea că legiuitorul a instituit o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
de procedură să nu contravină vreunei dispoziții constituționale. De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității Ordonanței Guvernului nr. 5/2001 , atât în ansamblul său, cât și asupra dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 6 și art. 8, statuând că acestea sunt constituționale, de exemplu, prin Decizia nr. 173 din 6 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 18 iunie 2003, Decizia nr. 251 din 15 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
exercitarea profesiei de avocat și cele ale Legii nr. 514/2003 pentru organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, contradicție dedusă de autorul excepției dintr-o pretinsă "suprapunere" a activităților desfășurate de avocat, respectiv de consilierul juridic. Or, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, de exemplu în Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
a mai pronunțat în jurisprudența sa atât cu privire la constituționalitatea textelor de lege criticate în prezenta cauză, cât și asupra constituționalității Legii nr. 51/1995 , în integralitatea sa. Astfel, referindu-se și la jurisprudența sa anterioară în materie, Curtea Constituțională a statuat în Decizia nr. 195 din 27 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 14 iunie 2004, că Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat nu contravine dispozițiilor constituționale ale art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
neconstituțională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistențe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcționează nu contravin principiilor constituționale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte condițiile legii. De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 66 din 21 mai 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 5 decembrie 1996, că nici un considerent privind libertatea individuală, implicit cea de asociere, nu poate fi reținut pentru înlăturarea art. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
În sfârșit, prin Decizia nr. 260 din 12 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 28 iunie 2005, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995 , statuând că acestea nu încalcă dreptul de asociere și nici principiul separației puterilor în stat. De altfel, alin. (3) al art. 82 din Legea nr. 51/1995 stabilește că "Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică profesiei de consilier juridic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
aspectul titularului dreptului de sesizare, întrucât aceasta a fost formulată de Președintele României. VIII. Examinând obiecția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: 1.1. Prin deciziile nr. 683 din 27 iunie 2012 și nr. 784 din 26 septembrie 2012, Curtea a statuat că "regimul politic consacrat de Constituție trebuie să fie calificat ca fiind unul semiprezidențial și că, potrivit art. 80 alin. (1) din Constituție, Președintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce și angajează statul. Acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
pentru următoarele motive: 1. În examinarea constituționalității dispozițiilor legale criticate, Curtea pornește de la o premisă corectă, respectiv cadrul juridic creat ca urmare a pronunțării deciziilor Curții Constituționale nr. 683 din 27 iunie 2012 și nr. 784 din 26 septembrie 2012, statuând expres că "Parlamentul nu are nicio marjă de apreciere atunci când este vorba de executarea unei decizii a Curții Constituționale, iar legile adoptate trebuie să respecte jurisprudența Curții Constituționale". În considerentele Deciziei nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
prin Decizia nr. 784 din 26 septembrie 2012 , Curtea a observat că acestea sunt neconstituționale, contravenind atât art. 1 alin. (5), cât și art. 80 alin. (1) coroborat cu art. 91 și art. 148 alin. (4) din Constituție, deoarece nu statuau cu privire la atribuțiile Președintelui ce trebuie exercitate în procesul de elaborare și adoptare a mandatului. 2. Având în vedere aceste considerente de principiu, identificarea și validarea din perspectiva constituționalității a celor două situații distincte propuse de legiuitor, și anume: ipoteza reglementată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
nr. 784 din 26 septembrie 2012 , Curtea a constatat că dispozițiile art. 19 "sunt neconstituționale, contravenind atât art. 1 alin. (5), cât și art. 80 alin. (1) coroborat cu art. 91 și art. 148 alin. (4) din Constituție, deoarece nu statuează cu privire la atribuțiile Președintelui ce trebuie exercitate în procesul de elaborare și adoptare a mandatului. O atare omisiune legislativă apărută ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 683 din 27 iunie 2012 are relevanță constituțională." Așa fiind, constatăm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
jurisdicție sau un anumit număr al căilor de atac". În susținerea acestor opinii, Guvernul invocă jurisprudența Curții Constituționale, ca și pe cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, care, prin hotărârea pronunțată în cauza "Golder împotriva Regatului Unit", 1975, a statuat că "Dreptul de acces la tribunale [...] nu este absolut". Avocatul Poporului consideră că dispozițiile ordonanței de urgență criticate sunt constituționale. Se apreciază că art. 55 alin. (2) lit. d) pct. (IV)-(V) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154925_a_156254]
-
hotărârii judecătorești Articolul 429 Dezînvestirea instanței După pronunțarea hotărârii instanța se dezînvestește și niciun judecător nu poate reveni asupra părerii sale. Articolul 430 Autoritatea de lucru judecat (1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. ... (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277905_a_279234]
-
au fost repartizate la complete diferite, ultimul complet învestit va dispune pe cale administrativă trimiterea apelului la completul cel dintâi învestit. ... Articolul 476 Efectul devolutiv al apelului (1) Apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept. ... (2) În cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanța de apel se va pronunța, în fond, numai pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277905_a_279234]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție s�� pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277905_a_279234]
-
necesar concursul instanțelor judecătorești, tribunalul arbitral sau părțile, de acord cu tribunalul arbitral, pot solicita concursul tribunalului de la sediul arbitrajului, care aplică legea proprie. ... Articolul 1.119 Competența tribunalului arbitral (1) Tribunalul arbitral decide asupra propriei competențe. ... (2) Tribunalul arbitral statuează asupra propriei competențe fără a lua în considerare o cerere având același obiect, deja pendinte între aceleași părți în fața unui tribunal statal sau arbitral, afară numai dacă motive temeinice impun suspendarea procedurii. (3) Excepția de necompetență trebuie ridicată prealabil oricărei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277905_a_279234]
-
120 Drept aplicabil (1) Tribunalul arbitral aplică litigiului legea stabilită de părți, iar dacă părțile nu au desemnat dreptul aplicabil, legea pe care o consideră adecvată, în toate situațiile ținând seama de uzanțe și reguli profesionale. ... (2) Tribunalul arbitral poate statua în echitate numai cu autorizarea expresă a părților. ... Articolul 1.121 Hotărârea arbitrală (1) Hotărârea arbitrală este dată cu procedura convenită de părți. În lipsa unor asemenea prevederi în convenția arbitrală, hotărârea se pronunță cu votul majorității arbitrilor, iar în caz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277905_a_279234]
-
procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca nefondată, întrucat textele legale criticate nu contravin prevederilor Legii fundamentale. Este invocată jurisprudența Curții Constituționale, care, prin Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002, a statuat că dispozițiile legale ce fac obiectul excepției sunt constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 27 noiembrie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 3.836/2001, Tribunalul Harghita a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
2002. Cu privire la soluționarea excepției de neconstituționalitate a unei dispoziții legale modificate ulterior ridicării excepției, prin Decizia Plenului Curții nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, Curtea a statuat că în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunța asupra constituționalității prevederii legale, în noua să redactare, numai dacă soluția legislativă din legea sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
cu referire la alin. (6)-(8) ale art. 28 din Legea nr. 1/2000 , susținând că ar contraveni prevederilor art. 41 din Constituție, întrucat lipsește dreptul de proprietate de principala să prerogativă, si anume dreptul de dispoziție. Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituționalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
de privare de drepturi (re)dobândite", apreciem de asemenea că este neîntemeiată. În jurisprudența să, ca, de exemplu, în Decizia nr. 65/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995, Curtea Constituțională a statuat că intervenția Guvernului pe calea ordonanței de urgență, în temeiul art. 114 alin. (4) din Constituție, este justificată de interesul public lezat de caracterul anormal și excesiv al cazurilor excepționale. De aceea o astfel de măsură se poate fundamenta numai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
atingere egalității în drepturi, aplicându-li-se unor cetățeni un regim juridic discriminatoriu față de cetățenii care nu cad sub incidența acestui act normativ. În jurisprudența Curții Constituționale, în deplin acord cu aceea a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat în mod constant că, în sensul Constituției, principiul egalității în fața legii nu însemnă uniformitate, așa încât, în cazul unor situații diferite, un tratament diferit este posibil atunci când acesta se justifică în mod obiectiv și rațional. Or, aplicabilitatea tranzitorie a dispozițiilor art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200826_a_202155]
-
constată că, analizând o critică de neconstituționalitate identică, a respins excepția de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 424 din 9 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 21 august 2015. Cu acel prilej, Curtea a statuat că, potrivit noului Cod de procedură penală, recursul a devenit o cale extraordinară de atac, denumită recurs în casație, ce are ca scop controlul legalității hotărârilor judecătorești definitive, finalitatea acestuia fiind aceea de a înlătura erorile de drept comise de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276148_a_277477]