11,425 matches
-
prelucrate, sunt numeroase. Timpul evocat de Blaga era, de asemenea, un timp de fecunditate mistică, precreștină, al altei umanități. Și în piesa lui Blaga există un viclean (Magul) care contribuie inconștient la zămislirea credinței în zeul ucis chiar în efigie (statuie), ca să rămână ideea. Este și un altul, meșterul cioplitor al statuii și care înțelege necesitatea când arată să fi priceput, liniștitor, că "tot ce este trebuie să fie". în scenariul imaginat de Papini, diavolul sau îngerul negru îl poate manipula
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
timp de fecunditate mistică, precreștină, al altei umanități. Și în piesa lui Blaga există un viclean (Magul) care contribuie inconștient la zămislirea credinței în zeul ucis chiar în efigie (statuie), ca să rămână ideea. Este și un altul, meșterul cioplitor al statuii și care înțelege necesitatea când arată să fi priceput, liniștitor, că "tot ce este trebuie să fie". în scenariul imaginat de Papini, diavolul sau îngerul negru îl poate manipula pe Iuda iscarioteanul pentru că îi știa toate slăbiciunile. îl umilește tactic
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
Fiecare clădire din centru este trecut durat în piatră, și, deși strămoșii mei n-au avut acces în oraș, eu simt orașul și trecutul lui ca ale mele. În bisericile gotice calci peste mormintele principilor transilvani. Trec adesea pe lîngă statuia Sfîntului Gheorghe, despre care a scris Blaga două poeme, și admir delicata ceremonie a sacrificării la care consimt atît balaurul, cît și sfîntul adolescentin în "solzi de saur". Universitatea însăși e o frumusețe; cred că-mi place să fiu profesor
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
deasupra unei porți, basorelieful unui foarfece, și, nu foarte departe, o poartă împodobită cu un stup de piatră: semne breslașe, urme ale trecutului burghez. Așa că din cînd în cînd trec pe acolo să le salut... Cum salut și zidul cetății, statuia de secol XV a Sfîntului Gheorghe, statuia în mare suferință a lui Matei Corvin, casele mici din preajma Pieței Mihai Viteazul sau curtea - pe vremuri, de școală evreiască - în care e plasat Apostrof -ul și în care se juca Nego în
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
nu foarte departe, o poartă împodobită cu un stup de piatră: semne breslașe, urme ale trecutului burghez. Așa că din cînd în cînd trec pe acolo să le salut... Cum salut și zidul cetății, statuia de secol XV a Sfîntului Gheorghe, statuia în mare suferință a lui Matei Corvin, casele mici din preajma Pieței Mihai Viteazul sau curtea - pe vremuri, de școală evreiască - în care e plasat Apostrof -ul și în care se juca Nego în copilărie... Nu mă așez pe nici o bancă
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
cu majusculă, opțiune de viață. Iar ridicolul e dublu, dacă ne gîndim că nici succesul nu te poate face mare poet dacă nu ești. De asemenea,nici cititorul avizat, nici criticul cel mai perspicace, nici premiile cele mai rîvnite, nici statuile cele mai desăvîrșite care pot să-i fixeze profilul nu-i pot da poetului ceritudinea că i-a reușit acel pariu despre care nici el însuși nu știe din ce pricină i-a ocupat toată viața. Revin deci și spun
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
despre vizita în Canada a președintelui Ion Iliescu. A deschis ochii, m-a îmbrâncit și, arătând spre ecranul megavijănului, a răcnit: -Uite monstrul! Ia-mă de-aici... Mamăăăăă! Tatăăăăă! O, my god! Ioi, Iștenem!2) Era un prim plan cu statuia lui Eminescu din Montreal... 1) Țepe, plural post-decembrist al cuvântului țeapă; în context, instrumente de tortură pentru fazanii cu cap de om. 2) O, my god și Ioi, Iștenem, Vai, Dumnezeule! (traducere liberă după originalele anglo-maghiare)
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
să-și răscumpere puținele momente de mediocritate." Spre deosebire de mulți scriitori de azi, Cezar Ivănescu își păstrează luciditatea când vorbește de situarea sa în raport cu marii dispăruți. Contează unde publici! Dintr-un posibil succes, instalarea într-o piațetă din Montréal a unei statui a lui Eminescu (realizată de Vasile Gorduz) s-a transformat într-un mic scandal, cu concursul unor voci din public, strident-negativiste, ca și al unor ziariști care cred că se pricep la orice. Specialiștilor nu li s-a cerut părerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12481_a_13806]
-
lui Țuculescu că ar fi avut intenția să-și țină promisiunea! Nu știu, poate era doar o neglijență, dar timpul trecea. Așa că întâlnindu-l într-o zi de februarie, mai însorită, a anului 1961, în stația de tramvai din dreptul statuii lui Vasile Lascăr, de unde pornea de obicei spre casă, stație din imediata vecinătate a locuinței mele, văzând că tramvaiul întârzia, l-am întrebat: "Domnule Țuculescu, mai pot conta pe promisiunea dumitale? Am și eu un plan impus de Institutul unde
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
în mucavaua ce dezvoltă pe-ascuns o pseudorevoltă de gang, - ce n-are, însă, nici un preț, pe străzi, în preistoric decor sau în Hotelul Warwick; pe care-aș da-o-n dar, căci nu e nici o nevoie de-o statuie pe care n-ai cum să pretinzi s-o schimbi cu alta, nici s-o vinzi. Al cui pat e trecutul meu? La întrebări, cui i-am răspuns prin alte întrebări, cu rost sau fără? Sacul lui a fost e
BÖSZÖRMÉNYI ZOLTÁN - O sumă de sonete by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/11444_a_12769]
-
ale culturii noastre - sau pe cei care nu ne împărtășesc opiniile despre cultură (de exemplu, pe Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu și alții), pentru a ne face singuri piedestaluri, pentru a ne etala listele de lucrări, pentru a ne ridica propriile statui, este exagerat, lipsit de etică, lasă gust amar? Iar memoria lui Marian s-o lăsăm netulburată, fiindcă va mai trece mult până când un alt român, într-o viață scurtă, va face ceea ce a făcut el, pentru cultura/literatura română în
În replică - Mărturie mincinoasă by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/11480_a_12805]
-
sale imaginația și inteligența zilei de astăzi. Străbătînd labirintele cu nenumărate rafturi, sufletul se usucă într-o disperată lipsă de însemnătate. Ce s-ar mai putea adăuga la toate acestea? Cum ar putea pretinde un scriitor să rivalizeze cu aceste statui marmoreene ale marilor clasici canonizați? Nu a fost oare deja imaginat, gîndit și spus tot ceea ce merita?". La secțiunea de literatură găsiți fragmente din Jonathan Coe, Amy Tan, Vladimir Nabokov, cu o prima variantă mediocră a Lolitei, și Ludmila Ulițkaia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
ceva mai tîrziu, nordicii cu imageria lor terifiantă. N-a fost să fie. De ce? Plecase, cuminte, (dar, parcă Brâncuși nu plecase, și el, tot așa de cuminte, de la Rodin?), plecase deci de la potolit armonicul său profesor Vladimir Hegel (cel cu statuia lui Miron Costin de lîngă Teatrul Național din Iași) și-l "anulase" pe acesta, opunîndu-i suita de himere de un expresionism nu atît oripilant, ca al nordicilor, cît atent armonic, nu și mai puțin răscolitor. Ce bine i-ar fi
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
Din spută. Din iubire. Și din ură." (Voi fi mortul-copil); Eu sunt doar o lacrimă a ei care s-a întărit,/ s-a condensat,/ a crescut/ și s-a făcut bărbat/ s-a solidificat într-atât încât a devenit o statuie de sare,/ umblând și plângând pe la morți/ și în lumea morților,/ pe la obor și bazare." (Umblând prin lumea morților). Poemele se învârt în jurul astrului matern ca planetele în jurul Soarelui, registrul fiind și el, în mai multe rânduri, unul solar, jubilativ
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
Elvira Sorohan Receptarea corectă a creațiilor artistice, indiferent de arta care le încape, a fost dintotdeauna, mai ales la noi, întârziații, o obsesie a creatorilor. ,Priviți statuile până când le vedeți", spunea Brâncuși. E un avertisment pe care artistul inițiator și l-ar fi putut încrusta pe ușa de intrare în atelier (muzeu). Trebuie să înțelegi ce citești, scria Costin în prefață la Viiața lumii, ,că a ceti
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
Tălpi. Șotronul e Iașul, devenit, iată, ceea ce se numește un topos, o paradigmă literară, cum, la fel, va fi fiind urbea moldavă în proza lui Val Gheorghiu, Cătălin Mihuleac ori Lucian Vasiliu: e orașul cum se vede (cu piețele, străzile, statuile, porumbeii, Corso, Fundație, Copou, Tătărași, Nicolina, Alexandru) și cel care este nefiind, cel ascuns în imaginarul lui Bikinski, în aristocrația lumii artiștilor ori în subsolurile sale: al balansului baroc dintre ceea ce poate fi privit și ceea ce, prin mintea, simțurile și
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
acolo. ș...ț Măcar de ar fi dat Dumnezeu să se abțină de la comentarii. Căci comentau totul, de la zei și până la mâncarea din farfurie. ș...ț Iar în fața obiectelor de artă, numai că auzeai pe câte unul spunând despre o statuie: ŤIa uitați-vă la burtosul ăsta!ť și pe altul răspunzând: ŤO fi borțos.ť Și râzi, și râzi. Limbajul de care se făcea uz era adesea împestrițat cu fel de fel de obscenități și înjurături." Această structurală inaderență la
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
educație trebuie să ai ca să te uiți la cei din fața și să stabilești, cu dispreț, judecându-i după cum arată, că sunt bătrâni? Mihai Goțiu are, într-adevăr, o figură de om tânăr. Dar la ce îi folosește? Comedie tristă cu statui Sarcastic, dar nu cinic, preocupat în mod real de evoluția societății românești după 1989, Vasile Dan publică sistematic în ARCA (după cum a publicat cândva și în revista 22, însă doar o scurtă perioadă, spre regretul cititorilor) analize pătrunzătoare ale situației
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
22, însă doar o scurtă perioadă, spre regretul cititorilor) analize pătrunzătoare ale situației politice și ale moravurilor din România de azi. În cel mai recent număr (4-5-6/ 2005) al publicației arădene este prezent cu un articol intitulat rocambolesc Războiul pentru statui, dintre statui, împotriva statuilor sau pentru un loc sub soare al altora noi, dacă se poate chiar în fața Primăriei, în care înregistrează, ca pe o comedie tristă, transformarea monumentelor din Arad (începând cu ,Monumentul Libertății" al celor 13 generali maghiari
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
doar o scurtă perioadă, spre regretul cititorilor) analize pătrunzătoare ale situației politice și ale moravurilor din România de azi. În cel mai recent număr (4-5-6/ 2005) al publicației arădene este prezent cu un articol intitulat rocambolesc Războiul pentru statui, dintre statui, împotriva statuilor sau pentru un loc sub soare al altora noi, dacă se poate chiar în fața Primăriei, în care înregistrează, ca pe o comedie tristă, transformarea monumentelor din Arad (începând cu ,Monumentul Libertății" al celor 13 generali maghiari uciși în
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
scurtă perioadă, spre regretul cititorilor) analize pătrunzătoare ale situației politice și ale moravurilor din România de azi. În cel mai recent număr (4-5-6/ 2005) al publicației arădene este prezent cu un articol intitulat rocambolesc Războiul pentru statui, dintre statui, împotriva statuilor sau pentru un loc sub soare al altora noi, dacă se poate chiar în fața Primăriei, în care înregistrează, ca pe o comedie tristă, transformarea monumentelor din Arad (începând cu ,Monumentul Libertății" al celor 13 generali maghiari uciși în 1949) în
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
tristă, transformarea monumentelor din Arad (începând cu ,Monumentul Libertății" al celor 13 generali maghiari uciși în 1949) în instrumente de propagandă etnică sau politică. Rezultatul? O ceartă fără criterii, generalizată și neproductivă: , S-a ajuns până acolo încât nu există statuie și grup statuar în Arad (altfel destul de sărac în acest gen de artă) care să nu fi fost contestate fie ca simbol și reprezentare, fie ca realizare artistică, fie ca locație inadecvată...". În același număr sunt transcrise de pe banda de
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
care personajele-membri cred nezmintit. Mai puțin V.Mazilescu, "un român poet" (ca toți ceilalți români, de cînd se știu). Specialitatea casei e, de departe, propaganda. Din timp în timp, și milostenia. Cînd sînt ei mai "prinși", ba cu ferchezuirea vreunei statui, ba cu pomeni cu alai, face popas, în țărișoara lor, Ion Luca Ca...(emoția, pesemne, lasă întreagă, din ilustrul nume, doar și mai ilustra cacofonie...). Și le spune, cu document la mînă (pierdut-găsit-mîncat pînă la urmă, cu prețul asfixiei, de
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
bună s-o dezmorțească acolo. Doar că una este să-l chemi firesc, într-o lume care, măcar ca fel de-a trăncăni solemn, foarte puțin s-a schimbat, și alta să-l plimbi, ca deus ex machina sau ca statuie care, uite, vorbește, cu macaraua. "Jocul" lui Florin Gabrea seamănă mai degrabă cu a doua variantă. Se comentează mult, ce-i drept, în piesa în patru acte și un prolog. Însă, dacă-i lăsăm deoparte pe Mazilescu, cam fitiligiu, abil
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
care trece fiecare membru al M.L.P.H., e o formă ingenioasă de prolog, doar că alunecă prea lent. Și nici măcar enervant de lent, ceea ce tot ar fi ceva...Apoi, parcă prea apare Caragiale la zi mare, cînd tocmai i se lustruia statuia (căreia-i dispare ba capul, ba mîna dreaptă, ba mîna stîngă). Se plimbă pe Hauptstraße și găsește totul la locul lui, mai puțin Teatrul Național. Altceva, în Bucureștii anului 2000, nu l-a mai surprins? Nu. Toate bune. Interesanți sînt
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]