KorAP: Find »[drukola/base=status & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...417 >

10,408 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

arătau că, 90,13% dintre adopții se înfăptuiesc în cuplu, restul de 9,86% fiind înfăptuite de persoane singure. Tabelul 2.1 Rata părinților adoptatori pe categorii de status marital Autorul/anul cercetării Eșantion Rata părinților adoptatori pe categorii de status marital Tessier et al. 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Căsătoriți 90,5% Necăsătoriți 9,5% Australian Institute of Health and Welfare, 2004 502 familii adoptatoare din

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
arătau că, odată cu creșterea copiilor, familiile monoparentale au înregistrat schimbări negative mai importante decât familiile cu doi părinții 94. Ulterior Glidden 95 studiind factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități semnala că, statusul de părinte singur a fost semnificativ corelat cu dizarmonia în familie, acordul familiei și sentimentul împovărător trăit de mamele adoptive. Astfel, mamele singure au raportat un nivel de adaptare mai scăzut. Așa cum anticipam anterior, o altă dimensiune evidențiată frecvent de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
la familiile foster studiu panel derulat între 1986-1990 interviul Glidden, 2000 factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Factori care prezic adaptarea: nivelul funcțional al copilului, depresia mamei în momentul plasării copilului, statusul marital, vârsta mamei, nivelul de educație a mamei, venitul familiei, etnia mamei, vârsta copilului Variabile care definesc adaptarea: depresia ulterioară a mamei, bunăstarea subiectivă a copilului, dizarmonia familială, lipsa satisfacției personale, sentimentul de a fi copleșit de probleme, acordul familial

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ultimă piedică semnalată de Coyne și colaboratorii săi este cea a utilizării unor strategii de selecție a părinților adoptatori pentru copiii cu dizabilități similare cu cele utilizate pentru recrutarea părinților pentru copiii fără dizabilități. Potrivit autorilor, vârsta, motivația, dimensiunea familiei, statusul socio-economic familiilor care adoptă copii cu dizabilități sunt diferite, ceea ce face ca, strategiile de recrutare necesare să fie adaptate acestora. 2.4 Succesul în formele particulare de adopție 2.4.1 Adopția închisă versus adopția deschisă În secțiunea de față

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatoare și resursele informaționale despre copilul adoptat. Chiar și informațiile despre copil au fost deseori limitate la datele fundamentale ca data nașterii, greutate și nume. Istoria medicală și cea socială au fost absente. Foarte rar familiile aveau informații dincolo de naționalitatea, statusul marital și vârsta părinților. Barth și Berry 228 sintetizând literatura de specialitate identificată până în acel moment subliniază rolul important al familie extinse și al suportului social pentru reușita adopției. Acei părinți care au suportul familiei extinse și al prietenilor prezintă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
cu care se confruntă toate cele trei părți implicate în adopție: (1) a stresului asociat cu o sarcină nedorită din partea părinților biologici, (2) a stresului asociat infertilității și, prin urmare, a lipsei copiilor din partea părinților adoptatori, (3) a stresului asociat statusului de copil abandonat, fără cămin a copiilor adoptați. Prin urmare, plasarea copilului în familie, a fost percepută ca un moment începând cu care diferiții actori implicați în adopție își rezolvă favorabil problemele 242. În fapt, deși, majoritatea actorilor implicați în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copii: cei care se autoînvinuiesc pentru că au fost abandonați determinându-i să manifeste adeseori un comportament depresiv, de retragere în sine și lipsa dorinței de comunicare. În mod contrar, cealaltă categorie de copii tinde să învinovățească pe alții pentru propriul status, fie pe părinții biologici, fie pe părinții adoptatori. În acest caz, dificultățile de adaptare se manifestă sub formă externalizată prin: furie, agresivitate, comportament de opoziție, minciună, furt etc.250. Alături de variabilele anterior menționate, Brodzinsky mai adaugă încrederea interpersonală, respectiv angajamentul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
să dezvăluie copilului informații despre adopție, există puține dovezi ale unor reacții adverse imediate față de aceste informații. În fapt, copiii preșcolari și școlarii mici care află că au fost adoptați, adeseori au o reacție pozitivă 252. Reacția inițială față de propriul status familial are la bază două cauze: în primul rând părinții adoptatori aleg să dezvăluie copilului că este adoptat într-un context plin de căldură, care induce sentimente de protecție și iubire din partea întregii familii, copilul asociind în acest fel adopția

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
un studiu pe un eșantion format din copii adoptați, cu vârstă cuprinsă între 6 și 17 ani, cu privire la semnificația pe care copiii o atribuie faptului de "a fi adoptat" și a modului în care fac față sentimentelor și gândurilor cu privire la statusul familial adoptiv. Rezultatele au indicat că, majoritatea copiilor a perceput adopția ca fiind oarecum stresantă, stres definit prin sentimente ambivalente și gânduri supărătoare referitoare la adopție. Sentimentele negative și ambivalente despre adopție au corelat pozitiv cu strategiile de coping cognitive

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pe plan intern de solicitările membrilor familiei (ex. nevoile biologice, psihologice, sociale) iar pe plan extern de solicitările impuse la nivel social (ex. norme, expectanțele sociale, constrângerile ecologice)261. Delimitarea dintre stadii are la bază o serie de criterii precum: statusul profesional al întreținătorului de familie/întreținătorilor, structura familiei/numărul de membri, respectiv vârsta membrilor familiei 262. Deși numărul de stadii definite de autorii teoriei în diferitele ei stadii de "maturizare" nu este același, cele opt stadii stabilite de Duvall (1957

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și cu cea adoptivă cultivarea unei imagini pozitive în raport cu familia biologică comunicarea deschisă despre adopție înțelegerea semnificației adopției confruntarea și gestionarea sentimentelor legate de pierderile suferite explorarea gândurilor și a sentimentelor cu privire la adopție și la abandon confruntarea cu stigmatizarea asociată statusului de copil adoptat comunicarea deschisă cu părinții despre adopție conștientizarea și acceptarea legăturii duble pe care o are cu atât cu familia adoptivă cât și cu cea biologică Familii cu copii adolescenți sprijinirea copiilor de a face față sentimentelor de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copiii RO au prezentat un atașament atipic, nesecurizant mai puțin comun pentru celelalte categorii de copii; copiii RO cu un model de atașament insecurizant au prezintă în general un QI mai scăzut, mai multe probleme comportamentale, părinții au raportat un status socio-economic inferior celor care au dezvoltat un model de atașament securizant; copiii RO au fost mai predispuși sa manifeste un comportament de atașament nediferențiat în raport cu adulții necunoscuți (s-au dovedit a fi foarte prietenoși, niciodată timizi, s-au îndepărtat de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
2). 4.2 Definirea variabilelor Pentru a construi profilul părinților adoptatori, am urmat un demers descriptiv. Am avut în vedere o serie de variabile, îndelung analizate în studiile internaționale în raport cu reușita adopției (vezi cap. 2): vârsta părinților în momentul adopției, statusul marital, etnia, religia, nivelul educațional, prezența copiilor biologici, veniturile și proprietățile deținute. Pentru a determina motivația pentru care se adoptă un copil am optat pentru un demers explorator, categoriile și subcategoriile motivaționale identificate sunt prezentate mai jos. Profilul copilului adoptat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
36,8 ani, iar diferența dintre copilul adoptat de rang doi sau mai mare și tatăl adoptiv este de 37,8 ani. Din punct de vedere educațional, 74% dintre mame, respectiv 67% dintre tații adoptatori au cel puțin studii liceale. Statusul marital al părinților adoptatori și prezența copiilor biologici și/sau adoptați. Din punct de vedere al statusului marital 94,3% dintre părinții adoptatori sunt căsătoriți sau recăsătoriți, în timp ce 5,7% sunt necăsătoriți, văduvi sau divorțați. În ceea ce privește experiența maritală constatăm că

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
este de 37,8 ani. Din punct de vedere educațional, 74% dintre mame, respectiv 67% dintre tații adoptatori au cel puțin studii liceale. Statusul marital al părinților adoptatori și prezența copiilor biologici și/sau adoptați. Din punct de vedere al statusului marital 94,3% dintre părinții adoptatori sunt căsătoriți sau recăsătoriți, în timp ce 5,7% sunt necăsătoriți, văduvi sau divorțați. În ceea ce privește experiența maritală constatăm că, majoritatea adoptatorilor au între 10 și 19 ani de căsătorie (54,7%). Media anilor de căsătorie este

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
la părinți, ci mai au o soră care a fost menținută în familie. 4.6 Motivația adopției Pentru a identifica principalele categorii de adoptatori în funcție de motivația care a stat la baza adopției am avut în vedere o serie de variabile: statusul marital, prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, protecția specială a copilului în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatorilor Copil cu nevoi speciale Nivel educațional Școală profesională sau mai puțin (2,32*) Vârsta părinților Peste 45 de ani (2,58**) Capacitate de procreare Nu prezintă probleme medicale care să le împiedice procrearea dacă și-o doresc (2,16*) Status marital Căsătoriți cu copii (2,23*) Durata căsătoriei anterioară adopției Căsătoriți de mai puțin de 5 ani (2,21*) Căsătoriți de peste 20 de ani (1,98*) Județul în care s-a înfăptuit adopția Sibiu / Brașov (-1,98*) Interesantă de constatat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
acesteia. Coyne et al302 identificau ca barieră în stimularea adopției copiilor cu nevoi speciale utilizarea unor strategii de selecție a părinților adoptatori similare cu cele utilizate pentru recrutarea părinților pentru toate categoriile de copii. Potrivit autorilor, vârsta, motivația, structura familiei, statusul socio-economic al familiilor care adoptă copii cu nevoi speciale sunt diferite așa cum arătam și în partea teoretică și prin rezultatele studiului nostru, ceea ce face ca, strategiile de recrutare necesare să fie adaptate acestora. Analizele cercetării noastre trebuie lecturate conștienți fiind

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
fost înaintate în 2007. Cu toate acestea majoritatea cazurilor au fost soluționate în 2007 (60%), 24,4% în 2006 și numai 15,6% dintre acestea au fost soluționate în 2005. Caracteristici socio-demografice ale părinților adoptatori. Din punct de vedere al statusului marital 86,7% dintre adoptatori sunt căsătoriți și au înfăptuit adopția în cuplu, restul fiind necăsătoriți. Același procent, de 86,7% dintre adoptatori prezintă un nivel educațional mediu sau ridicat, semnificând că au absolvit cel puțin liceul. 13,3% prezintă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
4 25,0 11,1 5,6 Programe de consiliere parentală 39,2 42,9 14,3 5,7 Asocierile dintre variabilele anterior menționate pentru cele două dimensiuni ale resurselor (sociale și informaționale) și particularitățile socio-demografice ale părinților adoptatori (vârstă, status marital, nivel de educație, nivel profesional, venituri, etnie) nu indică nicio asociere semnificativă. 5.4.3 Concluzii și implicații practice O observație, considerăm noi importantă este aceea că, în afara informațiilor strict legate de cazul personal (metodologia pe care trebuie să

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
despre motivația pentru adopție, acestea găsesc adeseori răspunsul ca fiind de la sine înțeles, în alte cazuri, motivația este greu de exprimat în cuvinte, iar alții consideră că, este adresată dintr-o lipsă de empatie a practicienilor cu persoanele candidate la statusul de adoptatori 345. Factorii personali, precum factorii psihologici, credințele și valorile personale, sunt invocați de părinții adoptatori ca fiind factori importanți pentru a depăși momentele de așteptare, solicitările și provocările procesului de adopție. O mamă adoptivă afirma: Dacă nu ai

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
lor și legăturile biologice. Majoritatea celor care s-au reunit cu familia biologică s-au perceput pe sine a fi mult mai acceptați din punct de vedere social. O altă sursă semnificativă a sentimentului negative o reprezintă percepția stigmatizării asociate statusului de părinte adoptiv, părinte care nu este considerat "real" sau "natural". Trăirile părinților adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
o reprezintă percepția stigmatizării asociate statusului de părinte adoptiv, părinte care nu este considerat "real" sau "natural". Trăirile părinților adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv poate fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare, ignoranță, rasism sau credințe culturale cu privire la legaturile de rudenie) cât și de factori pozitivi (atitudinile pozitive față de parentalitate, educație și pregătire

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
respect, afecțiune, dorință de comunicare, dorința de a-și petrece timpul liber. Itemii au fost măsurați pe o scală în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 semnifică în foarte mare măsură. 0,959 Variable sociodemografice Statusul marital 0 a însemnat necăsătorit, 1 a însemnat căsătorit Vârsta părinților adoptatori Continuă, exprimată în ani lei/lună Etnia Dihotomică, 0 română; 1 altă etnie Venitul lunar al familiei adoptive Continuă Nivelul educațional Variabilă recodificată, luând următoarele valori: 1. Nivel

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Sociology and Anthropology, 1994, vol. 31, nr. 4, pp. 392-421. Miall, Charlene E., "The Social Construction of Adoption: Clinical and Community Perspectives", în Family Relations, 1996, vol. 45, nr. 3, pp. 309-317. Miall, Charlene E., "The Stigma of Adoptive Parent Status: Perceptions of Community Attitudes toward Adoption and the Experience of Informal Social Sanctioning", în Family Relations, 1987, vol. 36, nr. 1, pp. 34-39. Miall, Charlene E., "The stigma of involuntary childlessness", în Social Problems, 1986, vol. 33, nr. 4, pp.

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]