1,096 matches
-
Primele 22 de catrene din volumul în lucru 1. Concordia civium murus urbium (Armonia dintre cetățeni este zidul orașelor) Când Yin și Yang rar află armonia, Se va găsi mereu o mână brută Să convertească dharma, omenia În dukkha, în stigmat de lume decăzută... 2. Beatus, qui prodest, quibus potest (Fericit cel ce se face util prin ajutorul dat) La margini de durere și de groapă Se va găsi tovarăș să te-mpingă, Ci rar un anonim care te scapă Sărind
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI...! CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA UMANITĂŢII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349220_a_350549]
-
unor fire de păr, dispuse radial și aflate deasupra petalelor, sunt asemănate cu cununa de spini așezată în batjocură pe capul Mântuitorului. Cele cinci stamine reprezintă cele cinci răni pe care se presupune că le-a avut Hristos. Cele trei stigmate asemănătoare unor cuie reprezintă cuiele care au fost folosite la răstignire. CRUCEA - Crucea a reprezentat o imagine a suferinței, a neputinței, a disperării și a morții. Însă Iisus a transformat această unealtă de tortură în simbol al credinței și vieții
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
se ciocnea de pragmatismul lui și de mentalitatea lui de om venit de la țară, care își știa locul și că nu ar fi fost acceptat dat fiind mediul din care provenea plus boala fratelui mai mic care atârna că un stigmat. Adela nu avea nici-o problema cu astea dar când a început să îi povestească mamei și apoi și tatei despre colegul ei de la psihologie , amândoi au avut reacții bigote , mama motivând că ar avea și ea dacă s-ar mărita
PRIMA IUBIRE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384332_a_385661]
-
diferiți că proveniență geografică erau eretici și negri. Fiind negru, însemna că ești SORTIT de DUMNEZEU sclaviei, căci faci parte din rasa lui Hâm, fiul lui Noe. Hâm în ebraică însemna ARS DE SOARE, negru, deci purtai pe pielea ta stigmatul lui Noe. Referință Bibliografica: Fugă DE AUTONIMUL ȚIGAN către EXONIMUL ROM / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2046, Anul VI, 07 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FUGA DE AUTONIMUL TIGAN CATRE EXONIMUL ROM de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382358_a_383687]
-
neoprotestantă, este folosită pentru a stigmatiza un anumit segment al populației pelerine, și nu numai, și este asociată și cu o anumită stare de obscurantism spiritual, cu o Românie care nu vrea să se modernizeze, care se încăpățânează să creadă. Stigmatul, în general, este folosit în scopuri sociale, pentru a-i separa și izola pe oameni. Marea problemă este că Biserica nu poate interzice accesul mass-mediei la pelerinaj, deși pe teren mi s-a întâmplat să văd lucruri foarte interesante, anume
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
cine?, sau cui ?erau adresate. Răspunsurile mele erau cotate ca fiind enigmatice, iar zâmbetul cu care le însoțeam, accentua și mai mult curiozitatea. Așa am ajuns să mă simt un fel de ,,vinovat fără vină” și să suport stoic consecințele stigmatului. La un moment dat, sătul de atenția cu care eram urmărit și apoi caracterizat prietenește, am răbufnit, dar tot în lumea mea ascunsă am aruncat toată furia mea prin versuri, în acea poezie imposibil de publicat, ,,M-au luat...”, pe
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
profesorului Nicolae Iorga de luminare a satelor, ridică o biserică, devine deputat, publică și compune lucrări bisericești, fiind condamnat în 1950 pentru sprijinul logistic acordat primei organizații anticomuniste “Haiducii Muscelului” [Muntele Roșu - n.a.], coordonată de colonelul martir Gheorghe Arsenescu, primind stigmatul social de “paria”, ciumat în ochii tuturor și evitat chiar și de vechii săi prieteni până la moartea survenită în 1965. S-ar mai fi putut ei oare întâlni? Probabil în Basarabia, unde preotul militar Gheorghe I. Cotenescu a pătruns cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
a semnalat în termenii cei mai elogioși statura universală a fost, încă din 1936, cel mai strălucit detractor al poporului român, românul Emil Cioran, în „Schimbarea la față a României”: “Tot ce s-a creat până acum în România poartă stigmatul fragmentarului. Afară de Eminescu, totul e aproximativ. Nici unul nu ne-am lăudat cu el. Căci nu l-am declarat, cu toții, o excepție inexplicabilă printre noi? Ce a căutat pe aici acel pe care și Budha ar putea fi gelos? Fără Eminescu
Universalitatea lui Mihai Eminescu începe să rodească [Corola-blog/BlogPost/93515_a_94807]
-
a fost miracolul rătăcirii în deplin anonimat, anonimat conferind o anumită libertate de exprimare iar sub această protecție, mesajele protestatare sau de ridiculizare a vreunui personaj public sau politic erau „ziarele” antichității; protestele, cuvintele care ar fi atras pedepse sau stigmatul, prindeau cu adevărat glas pe zidurile cetăților, caselor, sau strecurându-se discret prin colțuri de stradă sau pavajele marilor răspântii de drumuri ale cetății. Astfel de mesaje au fost atestate atît în orașele Egiptului antic, cît mai ales în lumea
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
pe coasta de sus a dealului, pietrele funerare se aliniau Într-o ordine perfectă, numele defuncților erau scrise cu aceleași caractere de bronz și dedesubt În paranteză ocupația fiecăruia: curelar, ceasornicar, măcelar, croitor, condamnați parcă și În moarte să poarte stigmatul nobil al breslei din care făceau parte. De atîta disciplină nu mai puteai să suferi, să te emoționezi. Ei stăteau acolo grupați militărește ca un batalion pe loc repaus și nu aveau nici o șansă de eliberare pentru că erau Încorporați În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
suficient să se aducă la zi adunarea pentru a preda responsabilitățile oricărei decizii noului Consiliu și pentru a scuti astfel acei umeri slabi de povara unei hotărâri, oricare ar fi fost ea. Pecetea nepăsării era Întipărită pe acele fețe, precum stigmatul de foc al tâlharilor. În afară de Lapo, În care sămânța corupției răzbătuse mult dincolo de suprafață, transformându-l Într-un soi de satir hidos, o alegorie perfectă a concetățenilor săi. La Palatul căpitanului poporului era un neobișnuit du-te-vino de oameni Înarmați. Dante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
prin niște piroane lungi. Probabil că acestea Îi produseseră acele tăieturi adânci și subțiri. Continuă obsevațiile: pe un umăr, un tatuaj neobișnuit Îi atrase atenția. Trasat cu o culoare roșiatică, care peste paloarea albăstrie a pielii se detașa ca un stigmat aplicat cu fierul roșu, se găsea forma unui octogon, Înconjurat de alte semne mai mici. Dante nu mai văzuse niciodată așa ceva: doar câteva din semnele micuțe Îi aminteau de simbolurile cu care astrologii reprezentau combinațiile din arta lor. Rămase pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
în valuri Nestrămutat așteaptă! Altar din piatră modelată Și multe ierburi, vie ofrandă Celui fără de margini, fără de hotar doar chip legendar Duh Risipit în văzduh Veghetor Deasupra norilor Așteaptă! Invocatorul Rezemat de spectrul luminii în răsărit Numără pietrele albe, Cercetează stigmatele aleșilor Pătrunzând nepătrunderea lor Fruntea sa, plină de lumină-între plete albe Și ochii luminoși ca astrele în serile albastre adânci ca o pădure a plaiurilor noastre neistovit surâs lăuntric, traversat de păsări, ce poartă în plisc veșnicia în mijlocul neofiților, adoratorilor
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]
-
timpului propriu fără voia lor petrecut printre păduchii lipsei de igienă corporală și plesnetul patului de pușcă dur aplicat peste maxilare (atunci când vreunul dintre soldați avea curajul să ceară o lingură de mâncare în plus - e și cazul bunicului meu), stigmatul așezat cu falsă superioritate pe frunte militarilor români în Est prin folosirea curentă a expresiei „țiganii lui Antonescu” (ai mareșalului Ion Antonescu, evident), nefăcându-se din pură ignoranță probabil distincția dintre aparținătorii etniei rrome deportate la acea vreme în Rusia
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 233 din 21 august 2011 Toate Articolele Autorului DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de Ștefan Lucian MUREȘANU Cuvinte cheie: superrealism, romancier, privațiuni, mafie, drogat, aurolac, egoul, fiind, cerc strâmt, teluric, energii, cosmic, stigmat, real. Romanul superrealist este creația literară a secolului al XXI-lea, un început cu traume care și-a pus amprenta pe omul creator, dând la iveală nerealizările materiale și sentimentale ale societății care se supranumește super ok. Este noua entitate
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361544_a_362873]
-
al termenilor triviali, dătători de foame pseudointelectuală profanilor, care o acceptă și o îngurgitează lacomi, nu citind-o, ci auzind-o înăbușit, în coclaurile personale, ridicate la rang de birou și funcție, tapisate cu diplome a căror stemă este banul. Stigmat al aurolacului cuvântul din romanul superrealist se coboară la nivelul de stradă, de putreziciune și dezgust din partea literatului, de snobism și agresiune din partea profanului. Personajele sunt entități ce își doresc să trăiască, nu cunosc cum însă fără să aibă o
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361544_a_362873]
-
al lui „a fost odată” pe-o creangă sui înalt spre Dumnezeu pe alta mă scobor între suspine: la mijloc de cântar - oar' cine-s eu? ...stejari foșnesc - tot între rău și bine... dungat pușcăriaș mă plimb prin lume purtând stigmatele amestecat ...decât să-ntreb și nimeni nu mă-ndrume mai bine-s ucenic la fulgerat: să scaperi - nu te-opri din făptuire și nici s-alegi: ori crimă - ori iubire! -------------------------- Dr. Adrian BOTEZ decembrie 2013 Adjud Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
vieții de zi cu zi, probleme în care ne regăsim fiecare dintre noi. Vom face un excurs, așadar, prin temele mini-prozelor Marinei Almășan, încercând să argumentăm cât de nedreaptă este lumea în care trăim, unde bârfa și veninul invidiei poartă „stigmatul” mondenității false... Persoana publică Marina Almășan a fost judecată de români strâmb, nefiresc de dur (în Țara unde lupu-i moralist, tu pui la zid mielul...), dând crezare tuturor afirmațiilor denigratoare, murdare, emise de presa care vrea cu orice preț scandal
DIN SCRIERILE VEDETEI TV MARINA ALMĂŞAN: DESPRE COPII ŞI ODRASLE PE PLANETĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368376_a_369705]
-
unul sau altul care a câștigat alegerile. Ci de faptul mult mai înălțător că am demonstrat ca electorat putere se selecție și, mai ales, de a respinge, în fine, manipularea politică pe care unii ne-o considerau atribuită ca un stigmat. Greșesc acele condeie sau glasuri publicistice care încearcă fie să scuze pierderile unora, fie să laude câștigul altora, descoperind abilități extraordinare într-o campanie care, după cum s-a văzut, a prezentat un nivel de interes mult mai scăzut decât altele
EXISTĂ UN SEMN DIVIN PENTRU CLASA POLITICĂ? (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367796_a_369125]
-
gestiona bunurile țării. Fiindcă, a le pretinde să spună în folosul cui trebuie gestionate bunurile țării, ar însemna să-i lași repetenți încă din primul an al culturii politice, de vreme ce ei, încă dinainte de a se apuca de politică au căpătat stigmatul practicării acesteia în stilul mafiot al intereselor de gașcă! Încercând cu impertinență să-și descrie preaumflatul guvern (cel mai mare număr de miniștri din 1989 încoace în condițiile în care venea la guvernare pe fondul celei mai stricte austerități și
PE CAII NĂRĂVIŢI DE ALŢII de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367803_a_369132]
-
cine știa să citească în lucruri și țesături, Lina avea legături cu oltenii. Chiar aflasem de la mama că era născută pe malul Oltețului, din legătura de dragoste dintre o copilă de rudar și un țigan-spoitor aflat în trecere pe-acolo. Stigmatul patern dobândit din naștere se transferase odată cu firul vieții și în micuță, devenind călătoare neostoită în neastâmpărul vieții. Doar ceva eforturi ale anilor postbelici îi domoliseră fortuit starea, familia-i adăpostindu-se dincolo de Bariera Moșilor, în ograda unui binevoitor românaș
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
după propriile-i norme morale și sociale. Copiii sunt „educați” în spiritul „democraticei” libertăți, fără constrângeri ori porniri etice și, deseori, lipsită de scrupul. Libertatea este prost înțeleasă, personajele rezervându-și chiar „dreptul” de a ucide. Unele dintre ele poartă stigmatul nedumnezeirii, al lipsei de credință, căzând cu ușurință pradă rătăcirii în așa-zisa „libertate absolută”. Trăirile interioare ale personajelor sunt, în scrierile Georgetei Vișan, extrem de puternice, obsesiile (ascunse cu grijă) conducând, dar și distrugând, destine. O carte țesută pe o
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 27 FEBRUARIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367666_a_368995]
-
Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1124 din 28 ianuarie 2014. Am certitudini de răspunsuri, dar amnezia întrebării În venele-mi prea des cârpite, fluidul uită al său curs Doar cicatrici mai am pe suflet, ca semn al luptei, disperării Stigmatele de suferință rămân când sângele s-a scurs Am certitudini cardiace, dar îndoială că trăiesc Bătăile le-aud și surzii, dar trupul nu e suficient În matematici temporale o clipă doar mă amăgesc Mă cred un doctor bun de suflet
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
Nu mai contează. O ținea de mână pe Maria. Asta nu se poate! Ai grijă, dacă te vede nevastă-ta ai încurcat-o! Plângea și înjura. - Asta e o țară blestemată! Nu se poate schimba nimic! Pe lângă faptul că aveam stigmatul de curve și de lași, acum l-am mai adăugat și pe cel de asasini! Suntem de rușinea Europei! Halal popor! Vorbește cu doctorii. Dau din umeri. Sunt și ei oameni, până la urmă, au făcut tot ce era posibil în
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
unor preoți arădeni acuzați de legionarism, de cochetare cu elemente legionare, bine știindu-se că această organizație, după 1944, a fost interzisă, ca apoi să urmeze o adevărată vânătoare de legionari până în anii `60, această denumire să devină un adevărat stigmat căci a fi legionar echivala cu a fi dușman al „democrației populare”. Între cei acuzați de legionarism au fost și numeroși preoți, unii fiind cu adevărat legionari, alții doar membri sau simpatizanți iar alții au fost etichetați cu o presupusă
GEORGE ENACHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367149_a_368478]