464 matches
-
În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenicătc " În căutarea „celuilalt” \: devianță socială și normalitate eugenică" Identificarea femeilor din cuplurile interetnice ca potențiali agenți disgenici ilustrează, de fapt, o strategie mai larg folosită a localizării indivizilor și grupurilor a căror stigmatizare și excludere din structura socială sănătoasă, eugenică, ar fi putut contribui la solidarizarea societății normale. Această strategie a fost evidențiată În numeroase analize ale societăților moderne, În special În cazul mișcărilor intelectuale care Încercau să construiască modele normative ale comportamentului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
avea o legătură directă cu creșterea cazurilor de infecție cu sifilis În România, după primul război mondial, și nu vedeau o soluție pentru problema sifilisului atâta timp cât prostituția, ca problemă socială, nu era și ea rezolvată sau măcar pusă sub control. Stigmatizarea prostituatelor servea, În același timp, și scopului de a distrage atenția de la clienții acestora, care nu erau În nici un fel denigrați sau acuzați de lipsă de responsabilitate. Unii autori au menționat În trecere faptul că bărbații ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
evite recunoașterea faptului că el afectează caracterul sacru al instituției familiei patriarhale și drepturile femeilor. Aici, criticile aduse caracterului nedemocratic al instituțiilor masculine sunt redirecționate spre femeile din sectorul sexual. Ele, și nu instituțiile care le victimizează devin țintele unei stigmatizări nejustificate. Voi clarifica structura epistemologică a discursului cu dublu standard, ce sprijină acest sector ascuns al aservirii și discriminării bazate pe gen, printr-o analiză a spațiului discursiv ocupat de dezbaterea privind „femeile de reconfortare”, care a avut loc în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
legal a modului în care statul și societatea civilă din Japoniaxe "Japonia" trebuie să abordeze chestiunea „femeilor de reconfortare” și a sclaviei sexuale militare de stat nu este suficientă, deoarece e necesară o acceptare a sentimentului privat de discriminare și stigmatizare resimțit de victimele sclaviei sexuale din cauza culturii patriarhale japoneze. Dacă nu apare un nou discurs al grijii față de aceste persoane, care să determine o transformare a atitudinii japonezilor față de sectorul prostituției, despăgubirile plătite de stat nu vor face altceva decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
victimele sclaviei sexuale din cauza culturii patriarhale japoneze. Dacă nu apare un nou discurs al grijii față de aceste persoane, care să determine o transformare a atitudinii japonezilor față de sectorul prostituției, despăgubirile plătite de stat nu vor face altceva decât să accentueze stigmatizarea femeilor ce se prostituează. Despăgubirile vor fi acordate pentru că „femeile de treabă” din coloniile și din teritoriile ocupate de Japonia au fost silite să devină „stricate”, și nu pentru că au fost încălcate drepturile lor ca indivizi. În cazul „prostituției”, cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Japonia au fost silite să devină „stricate”, și nu pentru că au fost încălcate drepturile lor ca indivizi. În cazul „prostituției”, cele două standarde etice permit acceptarea instituției ca un rău necesar, și nu injust în sine, precum și, în același timp, stigmatizarea femeilor care se prostituează. O astfel de etică determină ocultarea. Răul făcut victimelor, adică „femeilor de treabă” devenite „stricate”, trebuia îndreptat, însă bordelurile, „locurile de reconfortare”, nu erau considerate un rău în sine, dacă în cadrul lor lucrau „stricate” (adică prostituate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
ilegal și, pe de altă parte, de a considera că societatea are responsabilitatea de a le accepta pe femeile care se prostituează ca egale din punct de vedere al demnității cu femeile căsătorite, eliminându-se toate motivele de discriminare și stigmatizare. Dificultatea de a ajunge la o asemenea poziție provine, în parte, din opoziția care s-a creat în cursul dezbaterii între adepții celei de-a doua poziții și susținătorii celei de-a treia. Însă o și mai mare problemă o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
règles de droit ce stau la baza drepturilor universale ale omului este indispensabilă pentru desființarea cadrelor instituționale ale sectorului prostituției. O grijă personalizată pentru femeile exploatate absolut necesară dacă se dorește evitarea justificării industriei sexului și, în același timp, încetarea stigmatizării femeilor care se prostituează. Drepturile și demnitatea lor nu derivă din legalitatea sectorului prostituției, ci din demnitatea lor personală, care nu poate fi călcată în picioare nici chiar la nivel privat. O măsură care să aplice règles de droit în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
care să aplice règles de droit în cazul despăgubirilor acordate de stat victimelor încălcării drepturilor omului este o condiție necesară pentru corectarea acestui afront. La aceasta trebuie să se adauge un efort extrajuridic suplimentar al societății japoneze de a transforma stigmatizarea masculină a „femeilor stricate” din sectorul prostituției. Aceste două elemente vor fi condiții suficiente pentru depășirea discursului cu dublu standard ce stă la baza instituțiilor militare sau comerciale ale sclaviei sexuale de stat sau private. Cazul dezbaterii pe tema „femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Societății Scriitorilor Români, care dau curs, chiar din septembrie 1944, epurărilor, angajându-se să promoveze tipul scriitorului-luptător social. Câteva capitole prezintă campaniile care au jalonat în această perioadă drumul literaturii spre condiția de instrument al propagandei: promovarea „culturii de masă”, stigmatizarea „turnului de fildeș”, adoptarea modelului literar sovietic, discreditarea modernismului, „lichidarea rămășițelor dușmănoase”, contestarea „crizismului”, abolirea „decadentismului” și cosmopolitismului - etape în acțiunea de „arestare a cărților și ideilor”, de „revizuire a patrimoniului”. Combatanți în această ofensivă maculată de „umbre, pete și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
-i ajuta pe semenii care suferă și pentru a fi mai puțin înfricoșați". După cum precizează Walther și Boyd (2002), există o serie de beneficii specifice acestui tip de comunități: accesul facil la comunitate, managementul relațiilor sociale care sunt legate de stigmatizare, protecția anonimatului (în special în cazul unor afecțiuni care implică aspecte intime). Exemple de asemenea comunități sunt: Epidermoid (http://www.epidermoidbraintumor.org/) o comunitate inițiată și susținută de pacienți diagnosticați cu o formă specifică de tumoră cerebrală și Healing Well
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mitul Anticristului - revin în toate cele trei scrieri păstrate: tema demonilor stăpâni ai istoriei și tema ereticilor, ca instrumente ale forțelor demonice. Demonologia, prezentă în numeroase scrieri intertestamentare, ajunge la apogeu în creștinism. Resorturile psiho‑sociale ale acestei campanii de stigmatizare a adversarilor au făcut obiectul mai multor cercetări, printre care și cea a savantei americane Elaine Pagels, The Origin of Satan, apărută în 1995. Pagels face o analiză fundamentală a procesului de demonizare a anumitor grupuri religioase - reprezentanții iudaismului tradițional
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Satan, apărută în 1995. Pagels face o analiză fundamentală a procesului de demonizare a anumitor grupuri religioase - reprezentanții iudaismului tradițional, fariseii, păgânii, ereticii creștini - de către unele minorități radicaliste, aflate „în criză de identitate”. Unul din capitolele cărții sale este consacrat stigmatizării păgânilor de către Iustin. Demonologia sa vizează exclusiv păgânismul. În Dialogul cu Trifon, se vorbește de două ori de Satan (cap. 79 și 103), dar fără prea mare insistență. Faptul nu este întâmplător, căci, dacă ar fi invocat în prezența unui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
că intervenția chirurgicală se desfășoară sub anestezie locală, disconfortul/durerea moderat/ă putând să apară postintervenție, la aproximativ 2-3 ore, dar se poate combate cu antiinflamatorii și antalgice. Impactul estetic al unui zâmbet poate fi sursa acceptării/non-acceptării persoanei, a stigmatizării sau chiar a discriminării, fața fiind adesea privită ca o veritabilă imagine a unei „cărți de vizită” a individului. De multe ori, pacienții chiar cer acest implant dentar tocmai datorită avantajelor estetice pe care le poate oferi prin naturalețe. Pe
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
pregătiți pentru a-i îndruma pe copii în vederea recuperării graduale a funcționării lor intelectuale. Academic vorbind, predarea de reabilitare părea a fi potențial benefică pentru elevul defavorizat; în orice caz, prețul substanțial care trebuie plătit la nivel personal, constând în stigmatizarea socială și izolarea de liceenii „normali”, nu putea fi totuși trecut cu vederea. Planul inițial a fost, de fapt, acela de a-i reintegra, după doi ani de segregare, în clase de liceu normale. Dar, din pricina multor dificultăți neprevăzute, acest
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
chiar a investit în noi mai mult decât ne așteptam. 9. Ne ajutau și la teme. 1. Evaluare pozitivă generală a liceului 2. Relații sociale bune cu colegii de clasă 3. Mândria de a fi într-un liceu anume 4. Stigmatizare și izolare 5. Curiozitatea elevilor din clasele normale 6. Sentimentul inferiorității 7. Unicitatea sinelui 8. Foarte mare implicare din partea liceului 9. Foarte mare implicare din partea liceului. 1. Afirmația pozitivă pune accentul pe faptul că liceul a fost bun pentru ea
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Clase normale Persoane de vârstă mijlocie 1. Profesori buni care au investit în elevii lor 2. Probleme sociale - izolare și segregare 3. Înalt nivel de educație și succes 4. Identitate de clasă 5. Îndoieli asupra identității personale. 6. Discriminare și stigmatizare din partea sistemului. 7. Participarea la un proiect experimental. 8. Relații sociale bune între colegii de clasă 9. Evaluare pozitivă a școlii, pe ansamblu 10. Eterogenitatea corpului de elevi și capacitatea de integrare Adulții tineri 1. Relații sociale bune între colegii
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
9. Evaluare pozitivă a școlii, pe ansamblu 10. Eterogenitatea corpului de elevi și capacitatea de integrare Adulții tineri 1. Relații sociale bune între colegii de clasă 2. Profesori buni care investesc în elevi 3. Mândrie în școală 4. Discriminare și stigmatizare venite din partea sistemului 5. Identitatea personală, ca elev 6. Unicitatea sinelui 7. Participarea la un program experimental. 8. Evaluare pozitivă a școlii, pe ansamblu 9. Probleme sociale - izolare și complexe de inferioritate 10. Mult efort dedicat studiului 1. Activități sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
din clasele integrate decât ale celor din clasele segregate). Câteva categorii sunt însă specifice grupei integrate, cum ar fi „integrare cu succes” sau „un sentiment al libertății de alegere”, în vreme ce altele le sunt specifice celor din clasele experimentale - „discriminare și stigmatizare din partea sistemului”. Aspectele cele mai importante care sunt clarificate prin intermediul acestei analize vor fi discutate în secțiunile ce urmează. În procesul de interpretare vom folosi și date suplimentare care apar de-a lungul interviului sau provenind din categorii mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
că atât absolvenții din cadrul programului experimental care sunt acum adulți tineri, cât și cei de vârstă mijlocie zugrăvesc în relatările lor imaginea unei minorități. În profilele ambelor grupe categoriile care trimit la probleme sociale ocupă primele locuri; izolare, segregare, discriminare, stigmatizare și complexe de inferioritate (categoriile 2 și 6 în grupa de vârstă mijlocie, respectiv 4 și 9 în grupa adulților tineri) - toate fiind de obicei atribuite, de-a lungul relatărilor, unor atitudini negative venite din partea majorității, adică a corpului de
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
definirilor raționalului proiectează oniric spre primordialitatea întemeietoare ce pulsează dincolo de timp și spațiu? Este îndrăgostitul un cronicar abisal și aparent naiv al tensiunilor transcendente? Frivolitatea sa nu este semnul unui alt tip de putere decât cel ancorat imanentului, imaginea unor stigmatizări dinspre absoluturi ce înnobilează? Resurecția aferentă inaugurării trăirii întru ascensiunea mistică impune saltul ontic peste complexitatea epuizantă a mundanului ca dimensiune cuprinsă în cadrele grosierului imanent. Cel dăruit acestei escaladări luminate teofanic dinspre piscurile transcendenței nu-și poate urma pasul
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
a aminti, totuși, întâlnirile cu decanul Charles Hauter, pe care Julien Freund mi-l prezentase. A fost ultimul asistent al lui Georg Simmel la Strasbourg în 1918. Eram vecini. Și acest domn bătrân, cu pălărie mare alsaciană, îmi vorbea despre stigmatizarea căreia i-a fost victimă acest gânditor, exilat într-o universitate de la marginile Imperiului. Mai ales pentru că aborda, ca precursor, aceste subiecte "frivole": corpul, simțurile, cochetăria, estetica, societățile secrete, emoțiile, non-raționalul... pe care ulterior alții au început să le "recupereze
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
izolați în rațiune și "contractanți" prin rațiune, nu mai este obligatorie când ceea ce predomină este punerea în comun a emoțiilor ca mijloc de a susține grupul. Și a te mulțumi, pentru a descrie o astfel de stare de fapt, cu stigmatizarea așa-zisului "comunitarism" este o facilitate limitată, incapabilă să înțeleagă aspectul generos, creativ, eventual prospectiv, al modurilor de viață fondate pe un astfel de partaj al afectelor. Căci, relativizând paranoia modernității, care a prezentat valorile ei, elaborate într-un mic
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
blamul. În cazul Elenei, de exemplu, au adăugat intenționat un „fapt” pe care „divinul Homer” nu-l menționase: au inventat o scenă în care „impudicul Paris” uită de luptă în toiul acesteia, pentru o „partidă” de dezmăț cu Elena. Atare stigmatizări violente inventau nu numai gramaticii, ci și retorii și sofiștii ori de câte ori trebuiau să condamne impietatea și să recompenseze virtutea. Metoda alegoriei inventate se baza pe subtilitățile raționării analogice, ai cărei maeștri au fost dintotdeauna filosofii postsocratici. Și ea a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se evidențiază câteva aspecte care influențează negativ evaluările realizate de profesori: Lipsa de competență și subiectivismul s-au dovedit a fi dăunătoare. Aprecierea profesorului este frecvent însușită de majoritatea clasei și generează o opinie colectivă. Etichetarea negativă poate duce la „stigmatizare” și apoi la „demotivare” școlară; Modul de evaluare a cunoștințelor este influențat adesea de imaginea pe care profesorul și-o face despre nivelul elevului. Atributele de elev bun, mijlociu sau slab influențează notarea pe baza opiniei că elevii buni nu
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]