4,543 matches
-
literar Marin Bucur (n. 1929 - m. 1994), autorul a două1 inteligente și nuanțate microexegeze despre destinul celui mai cunoscut cărturar din a doua jumătate a veacului trecut și, implicit, al culturii române. History of Religions [Chicago], 5 aprilie 1978 Mult stimate Coleg, Câteva cuvinte ca să-ți mulțumesc pșențtșruț scrisoare și pșențtșruț cărți. (Am citit, azi noapte, aproape în întregime volșumulț închinat lui Ovid Densusianu 2). În privința articolelor mele din ,revistele culturale de odinioară", am impresia că aproape tot ce mi s-
Noi contribuții la bibliografia lui Mircea Eliade by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/10788_a_12113]
-
de valoare ale celui mai contestat istoric literar sunt valabile și astăzi. Și, în fine, cealaltă epistolă, ce se constituie într-o vibrantă recunoștință față de un gest, colegial, al lui Marin Bucur. History of Religions [Chicago], 15 decșembrieț, 1978 Mult stimate coleg, Sincere mulțumiri pentru articolul din Luceafărul 7. Mi-au scris mai mulți cititori din țară, încântați că au aflat, măcar în parte, conținutul Caietului L'Herne. Cu cele mai bune urări, Mircea Eliade [Monsieur Marin Bucur, Str. Avrig, 9-19
Noi contribuții la bibliografia lui Mircea Eliade by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/10788_a_12113]
-
Gheorghe Schwartz Stimate Domnule Nicolae Manolescu, Cu speranța că rândurile de față nu fac parte dintr-o defulare personală, ci că ele oglindesc un sentiment de disconfort cvasigeneral al scriitorilor și al autorilor de astăzi, Vă rog să inserați textul de mai jos
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
Constantin Țoiu Mult stimatul și iubitul meu amic domnul Sache, purtător de cuvînt printre altele al sus-semnatului; care domn Sache, celebrul jurist european, figurează și că emitent de opinii în volumul de însemnări în pregătire al Editură Allfa ( Doamne ajuta!) tot al autorului modestelor
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
viteză, zâmbind fericit sub cerul senin. Schiorul cu ochelari de soare, survolând munți și văi, pante abrupte, coaste întregi. Schiorul desenat pe orice pachet de țigări "Bucegi"" Poetul încearcă - și reușește - să valorifice în poezie până și retorica propagandei comuniste: "Stimați tovarăși, Pe baza realizărilor de până, pe baza succeselor înregistrate..." Urmează formularea ingenios elaborată a unei propuneri sarcastice de a adopta un plan privind ... moartea: "Tovarăși! Acesta este Unicul, Adevăratul, Marele nostru CINCINAL! Singurul pe care, într-adevăr, trebuie să
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
articolele sale din Telegraful Român militînd pentru această directivă politică, mereu polemic și neînduplecat. Să adaug că, datorită strădaniilor lui N. Cristea, gazeta sibiană s-a putut (record neîntrecut) rentabiliza, reapelînd la stipendii din afară. Ziarul era citit și mult stimat, avînd grijă, printre altele, să îndrume tineretul românesc spre practicarea meseriilor. Cele două direcții în viața politică românească transilvană vor găsi calea unei acțiuni comune, mai ales după 1875, c n-a fost deschis de oficialitățile habsburgice, ci remis miniștrilor
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
literară, poet, profesor, istoric literar și "țăran în suflet", cum afirmă el cu ostentație. Nu degeaba a primit mai multe premii literare și a fost distins la 80 de ani cu "Premiul pentru cultură al cantonului Graubünden pe anul 1998." Stimate Gion, ne place sau nu ne place, timpul trece cu o repeziciune imposibilă. Ești acum un autor cunoscut, respectat, premiat, cu toată opera republicată recent. Și asta nu numai datorită vârstei. Cum se simte un scriitor elvețian la ceasul împlinirilor
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
memoriei. Altfel spus, calul de curse, cu glezna lui subțire și cu nervii încordați ca strunele viorii, nu mai poate fi dus înapoi la rîșniță sau la saca fără să-l umilești ori chiar să-l ucizi. Toate aceste gînduri, stimați cititori, care par glumețe și frivole la prima vedere, mi-au venit în minte în timp ce vizitam expoziția George Apostu, deschisă de curînd la Muzeul de Istorie și Artă al municipiului București. Unul dintre cei mai viguroși artiști români din acest
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
l-a cunoscut mai îndeaproape memorialistul, publicase marile sale piese de teatru, volumul de versuri, cele două celebre române și altele. În același an ajunge redactor la nou-înfiintata Revista Fundațiilor Regale, unde îi publică două poezii și memorialistului. Era unanim stimat, dar cunoscîndu-i-se orgoliul nemăsurat, prieteni și adversari îi făceau multe farse, care îi înveninau viața, dramaturgul și prozatorul neavînd pic de umor, nutrind despre sine cea mai înaltă opinie, socotindu-se înalt specialist în toate, inclusiv în finanțe și strategie
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
Popescu, Mircea Zaciu, Marin Sorescu). Demn de remarcat este faptul că, alcătuindu-si în 1998 volumul, Dorin Tudoran nu a modificat sumarul, așa cum, de altfel, nu a renunțat la nimic din ceea ce evocă epoca. A păstrat până și apelativul "tovarășe" ("- Stimate tovarășe Mihail Cruceanu..."), iar într-o scurtă prefață nu a ezitat să aducă mulțumiri unor adversari ai săi de idei (" Indiferent de felul în care s-au despărțit drumurile lor și pozițiile foarte diferite pe care se află de mai
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
Z. Ornea BUNUL, stimatul meu coleg de breaslă dl. Alexandru Săndulescu este un istoric literar cu stagiu și renume cîștigate. A scris monografii sau micromonografii despre Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, Rebreanu și literatura epistolara. N-a izbutit să realizeze ediții integrale din opera lui Delavrancea
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
și tovarăș; apoi uzul curent, global, din aceeași perioadă - "în vaste manifestații populare, la care au participat milioane de cetățeni ai României" ("Steaua", 1, 1982, 2); în fine, folosirea lui de către Ceaușescu însuși, de la formulele de adresare din discursurile publice - "Stimați cetățeni" - pînă la sintagma repetată obsesiv la judecarea să din decembrie 1989 - "ca simplu cetățean". În limbajul presei de azi, "simplul cetățean" este în genere opus celor ce dețin puterea, în texte dominate de o compătimire vag depreciativa, subliniată de
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
în ultimă instanță, existențiale. Pentru că această amenințare, incalificabila juridic și moral, nu vizează doar recuperarea unui bun, anume atelierul, ci, pur și simplu, anularea persoanei, aneantizarea ei socială. Și faptul este cu atît mai trist cu cît răvasul-somatie este adresat "Stimate coleg" și se termină cu semnătura unui pictor: Vasile Chinschi, Șeful Secției de Pictură. Care coleg, care pictor, care secție de pictură, iată o întrebare la care UAP nu are cum să răspundă, pentru că ea nu răspunde, ea execută!
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
ai cerut de la lume și n-ai primit. Pentru că lumea știe tot despre tine și poate că ți-ar da... dar încă nu ți-a dat... ...Poate că din cauza asta cei care se consideră dăruiți de soarta, oamenii cu putere, stimați și onorați de ceilalți poartă o mască facială aproape fixă, neschimbată aproape, desi timpul o alterează în detaliile morfologice de fapt nesemnificative. Mască această invariabila exprimă satisfacția de "a fi primit" de la lume ceea ce altora li s-a refuzat. Expresia
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
cu români plecați". Înregistrează trei dintre compozițiile sale (Norii, Munții și La moartea lui Ștefan cel Mare) și recoltează din partea unor avizați, cele mai măgulitoare aprecieri. De ar fi rămas în Occident, poate că s-ar fi impus că un stimat compozitor modern. Dar el preferă să trăiască în România, si compozițiile sale (în care începuse să creadă) nu s-au putut impune. În 1968 se petrece acea farsă ceaușista a rejudecării procesului Pătrășcanu. Soții Brauner sînt "reabilitați" și primesc pensii
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
putință; fiecare rasă își aduce propriile vicii și obiceiuri. Nimeni nu trăiește aici fără să cadă în cine știe ce greșeală. În fiecare cartier găsești din abundență cele mai revoltătoare obscenități... Cu cît un om este mai ticălos, cu atît este mai stimat. Nu va amestecați cu mulțimea din hanuri... Numărul paraziților este acolo infinit. Actori, măscărici, băieți efeminați, mauri lingușitori, efebi, pederaști, fete care cîntă și dansează, șarlatani, dansatoare din buric, vrăjitori, șantajiști, noctambuli, magicieni, pantomimi, cerșetori: aceasta e lumea care umple
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
este posibil ca în 2012 să se majoreze salariile, în textul de lege scrie negru pe alb că nu se vor majora salariile, ci că se vor menține la nivelul celor din 2011. Nu-i mai lăsați pe reprezentanții dumneavoastră, stimați membri ai grupului majoritar, să vă mai mintă pe dumneavoastră și pe cetățeni că dumnealor prin amendamentele făcute doresc să nu se modifice pensiile și salariile și ca atare românii să trăiască tot mai prost", a spus el, adăugând că
Pensiile şi salariile nu cresc în anul 2012. Opoziția se duce la CCR () [Corola-journal/Journalistic/24596_a_25921]
-
Simona Vasilache Interviu cu Danuta Walesa Stimată doamnă Danuta Walesa, ce rol a jucat șansa în viața dumneavoastră? Dar secretele? Danuta Walesa: Secretele să rămână în continuare secrete. Dacă însă este vorba despre șansă, trebuie să recunosc că am avut-o. Sigur, nu întotdeauna. Șansă sau ceva
„Politica trebuie să se oprească la pragul casei mele“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2458_a_3783]
-
se ține în limba maghiară... - Păi... suntem în România... ar trebui să pot să vin și eu, mai ales că este despre sănătate.. ***și aici partea interesantă: -Păi nu sunteți din Ardeal? NU AR TREBUI SĂ ȘTIȚI LIMBA MAGHIARĂ??? - DA, stimată doamnă, sunt din Ardeal, în România unde se vorbește româna! * ea: - Hai lasă-mă, scutește-mă cu de astea, oricine din Ardeal știe maghiara... la revedere, o zi bună (și mi-a închis)", a relatat bărbatul.
Un clujean relatează o discuție halucinantă: Nu știți limba maghiară?! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21629_a_22954]
-
i-a transmis o scrisoare unei tinere cu care soțul ei o înșela de ceva vreme. Rândurile pe care i le-a scris sunt extrem de tăioase, dar abordarea este una total neașteptată. Iată scrisoarea unei soții către amanta soțului "Mult stimată Ludmila, Mai întâi de toate aș vrea să-ți aduc la cunoștință că soțul meu nu știe de această scrisoare. Telefonul lăsat fără supraveghere, mesajele neșterse și iată așa am aflat de existența ta. Chiar urmăresc cu interes deja a
Scrisoarea unei femei către amanta soțului: Nu te pune pe gânduri? by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21682_a_23007]
-
creangă , pentru a vedea care santeti gunoaie mai mari !!!" • "TU CINE MAI EȘTI MAI LEULE CU CAP DE MUSCA ,DEOARECE PÂNĂ AZI EU NU AM AUZIT DE MATALE BRE ?" • "Mare dobitoc mai ești cretinule. TE PLĂTESC DIN BANII MEI JIGODIE Stimate BOU, ești plătit din banii mei. Pe banii mei te bag într-o zi de sărbătoare îți urez să ai parte de mizerie pe masura caracterului tău infect". • "nu ie frumos să nu răspundeți la telefon" • "Ați dovedit suficient că
Ce amenințări a primit Palada prin SMS: Leule cu cap de muscă, o să te agăț peste o creangă, cu Ponta, gunoaielor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21773_a_23098]
-
de literatură română modernă și comparată, București, 1987; - Percorsi rumeni, 1999; - studii și articole despre literatura feminină, Școala Ardeleană, Eminescu, literatura veche; - în curs de apariție: o carte despre apocrife, L'arca, il diavolo e Noe. În privința cărților, e complicat Stimată doamnă profesoară, numele dvs. e cunoscut în românistică de mulți ani, dar pînă să vă întîlnesc n-am știut că ne vorbiți limba chiar atît de bine, de nuanțat, și în orice caz mai corect decît destui români. Cum ați
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
Grigore Ilisei - Stimată doamnă Zoe Dumitrescu Bușulenga s-au rotunjit, iată, trei ani de cînd am tăifăsuit în această grădină a raiului, care este casa maicii Benedicta de la Mănăstirea Văratec, unde veniți și găzduiți în fiecare vară. Mă aflu din nou aici, într-
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
al XIX-lea, ca un folclorist și etnograf cu o putere de muncă impresionantă. După culegeri de folclor, se relevă, în 1884, prin monografia Ornitologia, propunînd sau găsind denumiri românești pentru păsăret, lucrare care și azi, prin noutatea ei, e stimată și citată. Repede, din 1890 începe publicarea trilogiei monografice (reeditată în 1990, prin grija devotată a d-lui Iordan Datcu), Nunta la români (apoi, reîntorcîndu-se, în 1892, Nașterea la români și, în același an, Înmormîntarea la români). E o trilogie
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
și un advocat? Roata strigă ca s-o ungi, pe advocat trebuie să-l ungi ca să strige". Filosof nativ sau geniu oral ca un analfabet ce era, Cilibi Moise s-a impus, la vremea sa, prin umorul său evreiesc curat, stimat și îndrăgit de toți. Caragiale mărturisise: "Cărticelele acelea au făcut multă plăcere copilăriei mele; cu ele am petrecut multe seri într-adevăr încîntătoare, pe atunci cînd începusem să știu citi, și poate nu puțină influență a avut acea citire, și
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]