1,094 matches
-
fascinația lacrimei furișându-se într-o scoică venită de departe, pe când ochii în noi au plâns... Ah, cununi ale dragostei răpuse, tot mai mare îți este neînțelesul. O pace a sufletului ce nu mai cunoaște maluri. La capăt de lume, stindarde aprinse și melci foșnitori...” Carte unică, de o rară coerență compozițională, Evanghelia Tăcerii - Solilocvii are o construcție armonioasă, inseparabilă între conținutul poetic, dens și forma adecvată, materialul lingvistic fiind ordonat după o logică interioară. Părțile se organizează într-un tot
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
te prinde foarte bine. În lumina ta din nou mă scald Precum acele antice sabine, Atins de al brizei fald Venită din înălțimile alpine. Astfel în sentimente ard Nu mai știu ce-mi aparține, Tu-mi ești scut, dar și stindard Ce bine este lângă tine! Turda Băi August 1966 Referință Bibliografică: Lângă tine / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 395, Anul II, 30 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LÂNGĂ TINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360556_a_361885]
-
și-afar' atâta ceață dar chiar de n-am la cine și unde să mai trag sunt gata iar de ducă, mi-e drumul iarăși lung. DE ATÂTA GÂND Iubita mea cu glezne lungi până la sâni cu părul fâlfâind că un stindard păgân Adună-te când roată zilei crapă la pieptu-mi nestatornic că o apă Săgeată-mă din nou cu vorbe descântate și râzi până la cer cu capul dat pe spate să-mi cazi peste auz refren cald de colind cu palma
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (2) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359765_a_361094]
-
valurilor, pe ale căror creste soarele aluneca ca pe un tobogan, se ridicau cu țipete ascuțite, pescărușii. În depărtare, flancată de stâncile digului, Dunărea înainta în mare și câte un vapor trecea prin șenalul navigabil, fluturându-și a bun rămas stindardele colorate ca pe niște batiste. Aici, pe această plajă pe jumătate sălbatecă, timpul părea să nu mai aibă nicio grabă. În fiecare vacanță, o regăsea cu aceleași dune, încremenite parcă pe vecie în același loc, regăsea scaieții ce-și ascundeau
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
mașina-n valuri, o urăsc Ea mi te-a dat haină, morții, Deși știa că ești viața mea și te iubesc Și că doar ea mi-a stat în calea sorții! În toate zilele cât ai trăit Mi-ai fost stindard, mi-ai fost comoara, Sunt fericit că m-ai iubit Dar lipsa ta începe groaznic să mă doară! Așteaptă-mă, mai am câte ceva pe-aici Rămase de la tine și atât de dragi, Când le sărut cu lacrimi, îmi pare că
ATAT DE SINGUR de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345211_a_346540]
-
să alerge, să urle, să danseze, să consume energie și să se joace. Au răspuns cu bucurie și au întors generozitate: ne place aici. Mai vrem. Unii dintre ei folosesc sintagma „oameni frumoși”, adeseori criticată pentru că e percepută ca un stindard al clasei de mijloc auto-suficiente. Ca fapt divers, imnul festivalului a fost The Beautiful Ones. Poate de-acolo li s-a tras. În orice caz, nu le-aș reproșa sintagma asta tinerilor. Nu-i cunosc. Nu toți vin din zone
10 tineri despre viitor. „Nu vreau să plec din țară. M-aș simți departe de tot ce cunosc” () [Corola-blog/BlogPost/338328_a_339657]
-
devenit o înjurătură la ordinea zilei într-o lume tot mai populată de „săraci” și „proletari” mânați ca oile în luptă de politicieni la „revoluție”, politicieni care de fapt îi doresc cât mai dependenți de „tătucul” grijuliu. Companiile multinaționale, purtătoarele stindardului capitalului globalizat, nu sunt nici ele iertate. De unde această ură împotriva capitalului și a celor care îl acumulează? Răspunsul este foarte simplu: cel care acumulează capital face saltul din poziția de „sclavul” politicianului în poziția de „stăpâni de sclavi”. Investitorii
remunerarea capitalului versus remunerarea muncii. De unde această ură împotriva capitalului și a celor care îl acumulează? () [Corola-blog/BlogPost/338836_a_340165]
-
viață, cuvântul poate ucide, mai mult decât orice putere economică. Cuvântul e cel care naște idei, cultură, progres, artă, politică de noblețe, nu oala cu sarmale. Cuvântul ridică din apatie, din tâmpenie, din răutate. Cuvântul este arma și scutul și stindardul Omului. Nu banii. Ne mai amintim să ne îmbrățișăm cu cuvinte, sau doar să ne biciuim unii pe alții cu ele? Ce lăsăm copiilor noștri? O țară fără Spirit? Spiritul Divin este prezent în orice act artistic care aduce o
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
și toți cei care manifestează, poartă steagul ca un simbol al victoriei. Pe steag se depune jurământul de credință și tot cu steagul sunt acoperite sicriele eroilor sau ale personalităților politice. Știința care are drept obiect de studiu, steagurile, drapelele, stindardele, flamurile și prapurii se numește vexilologie. Termenul derivă din limba latină, vexillum, însemnând drapel sau stindard. Stema României Stema este un instrument al statului, care prin desen, reprezentare grafică, sau artistică, dezvăluie lucruri de esența, caracterul și aspirațiile acestuia. Ea
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
jurământul de credință și tot cu steagul sunt acoperite sicriele eroilor sau ale personalităților politice. Știința care are drept obiect de studiu, steagurile, drapelele, stindardele, flamurile și prapurii se numește vexilologie. Termenul derivă din limba latină, vexillum, însemnând drapel sau stindard. Stema României Stema este un instrument al statului, care prin desen, reprezentare grafică, sau artistică, dezvăluie lucruri de esența, caracterul și aspirațiile acestuia. Ea reconstituie prin culori vii mentalitățile și preocupările generațiilor trecute, are o deosebită valoare în relațiile internaționale
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
2010), Din vol. de foto-vignete spirituale, “Oglinzi cu memorie”, apărut la Editura SEMĂNĂTORUL ONLINE, septembrie 2011, subsemnata a ales un Florilegiu dedicat Prea Sfintei Născătoare Maria, sub forma micro-poemelor în trei versuri. Lt.col.(rz.) Alexandru Teodoreanu, coordonator programe la Asociația STINDARD, București, din ciclul “Monumente ale românilor din afara frontierelor” a ales să vorbească despre “Un monument medieval românesc salvat de Dumnezeu”. Este vorba de Biserica Domnească și Catedrală din orasul Herța - azi în Ucraina - monument medieval romanesc, la frumoasa vârstă de
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
Fermentul etnic e elementul covărșitor, De pare eliticul academic cam nefolositor, Trăsăturile-i sunt ca umanitatea-i simplă, E datul spiritului dac ce limba îl umple! Limba-i legată de acuratețea simțirii Bazată pe sinceritate și frăția iubirii, Cum e stindardul ce trei culori adună, Fluturând în lume cu baza cea străbună! E limba cea autentică din al sau drapel, Fiindu-i bază cel mai desăvârșit pastel, Mama culorilor din care toate pleacă... Căci și puțin din fiecare îi este infiltrată
LIMBA ROMÂNĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340970_a_342299]
-
an n-a mai vorbit... Apoi căindu-se, aceștia cu lacrimi l-au tot rugat, Să-i ierte, iară talantul să-l pună la Predicat ! "Lumină-n Sfeșnic" în Sinai ! DOMNUL prin el făcea Minuni ! Frații l-au ales Egumen, Stindard spre Cerești Cununi ! DUHUL SFÂNT îi dădu Harul de a Sluji în Preoție ! Ioan Egumen în Rait, "Scara" i-a cerut să scrie ! Ca să ne-nvețe să urcăm pe treptele Duhovnicești Și să aflăm desăvârșirea printre Oștirile Cerești ! Să ne-
CUV.IOAN SCĂRARUL. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340989_a_342318]
-
în fața cărora salutul converge către „fluviul ce curge spre cer” și în care identificăm: cele șapte împărății lirice, trandafirul albastru, capcana întinsă urzicilor, lacrima plânsă de somnul cel veșnic și mut, duhovnicia, epifaniile și pietrele de râu, apusul și răsăritul, stindardele devenirii și versul sublim, Daimonul și gândul inocent, primăvara din inima Depărtării, repetabila Deșertăciune, Măria Sa, Cuvântul și tropotul stelelor, cele ce sunt și cele ce trebuie să se-mplinească, buzele atinse de un gust neștiut, curajul rostirii, orașul în care
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
Cuvântului mi-e bine” - sau: „Privește-mă, Lumino, sunt divinul/ Pe care-l tulbură demult Cuvântul” - cf. Sonetul V), 3 - ARTA/ARTISTUL/ORFISMUL/ATITUDINEA HRISTICĂ - doar prin autojertfire, se poate năzui spre Revelațiile Cerului și Tainelor-Fântâni („Setos de Cântec ard stindarde mute,/Fântânile, sleite, îmi beau Clipa”) - și 4 - TIMPUL/NEMURIREA - de fapt, Exorcizarea de Timp-Istorie, prin Patimă-Pătimire și Artă/Neprihana Ablutivă a Artei Nemuritoare - și, evident, prin „preaplinul iubirii”, de sorginte divină, deci cu enorme valențe soteriologice („Mă simt de
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
prietenilor săi de familie, Ofelia Rotaru și Alexandru Condeescu» (SOrd, I, 78), tot la 11 decembrie 1983, poezie dăruită tatălui miresei, transpare un presentiment thanatic; „zăpada nunții“ la care asistă poetul reverberează oximoronica metaforă-simbol, zăpada neagră cu cerb alergând, „dintre stindarde plecând“: Tragică durere dor de nedescris / de un drag de stâncă / plânsu-mi-s. De drag de Rotaru / fără osii scriu / Este în zadaru' / Cărui îi sunt fiu / de înalț drapele / numai pentru verb / pe zăpada neagră / când aleargă un cerb / plecat
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
în: Ediția nr. 321 din 17 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cam pe timpul exploziei generației hippy-beat a deceniilor 7-8 ale secolului trecut - când Statele Unite și lumea întreagă traversau o epocă de transformări radicale și când primele duceau de una singură stindardul libertății și democrației pretuntindenea (cu iminente și nefaste efecte de interior ), cu sacrilegiul arhicunoscut al unor uriașe jertfe umane pe fronturile din Asia de sud-est, tineretul - cel mai greu afectat de aceste inabile și ignobile angajări oficiale în numele principiilor sacrosante ale marii
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (2) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342534_a_343863]
-
ca să fie satisfăcute nevoi psihice pentru autocertificare și recunoaștere socială. De aceea fariseul invocă virtuțile lui : „postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuală din toate câte am”[45]. Virtuțile lui religioase compun masca lui religioasă, care-l înalță ca stindard al superiorității și măreției în relație cu alți oameni : „nu-s ca ceilalți oameni”! Pe de altă parte preferința „virtuții” are ca rezultat inevitabil „înăbușirea” adevărului la marginea unei conștiințe personale, dar și sociale. După ce „virtuosul” câștigă social, preferă „virtutea
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
străluci al României soare Și ogoarele vor înverzi Vom fi alături de izvoare Și-n taină cerul vom slăvi. Cât timp va lumina al cerului luceafăr Și stelele vor izvori în rai Noi vom iubi pământul României Și-al vitejiei sfânt stindard. Elena Trifan Referință Bibliografică: CÂT TIMP VA FI O ROMÂNIE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1242, Anul IV, 26 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CÂT TIMP VA FI O ROMÂNIE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341555_a_342884]
-
bilingv româno - francez Editura „Ramuri”, Craiova, 2010 Crucificat între paranteze - poeme, volum bilingv româno - francez Editura „Ramuri”, Craiova, 2010 Mâncăruri de altădată, vinuri și vechi băuturi românești, Dan-Silviu Boerescu, Cătălin Păduraru, Florica Bud. (antologie colectivă) Editura „Lifestyle Classic”, București, 2010 Stindardul dorințelor - poeme, volum bilingv româno - albanez Editura „Redacția revistei Albanezul”, București, 2010 Reparăm onoare și clondire, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2009 Mariatereza sunt eu, Editura Rao, București, 2007 Bărbatul care mi-a ucis sufletul într-o joi, cartea monicelor, Editura Dacia
FLORICA BUD de FLORICA BUD în ediţia nr. 183 din 02 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341657_a_342986]
-
beneficiază de omniprezenta și omnipotenta temniță. În Penitenciarul Văcărești a scris un ciclu de sonete, continuate apoi în libertate cu epigrame, fabule și texte satirice lirice. Inima Mea „Tu nici aici nu m-ai trădat, frumoaso!/ Senină ești, mereu încrezătoare/ Stindardul alb îl porți în închisoare/ Ca Pacea porumbelul lui Picasso.// Din piept dacă te-aș rupe ca pe-o floare/ Și-n palmă-apoi te-aș ține-n întuneric,/ Un diamant ar scânteia feeric/ La a celulei neagră cheutoare.// Bătrânii mei
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
de drumuri, eroi, dar felul lor de a fi, modul lor de viață, alegerea lor privind trecerea prin lume nu va fi dată ca exemplu, nu va fi încurajată nicicând. Lumea îi va confisca, îi va folosi drept pretext, scut, stindard etc., pentru a da legitimitate „schimbării”, pentru a-și duce mai departe aceeași existență, pe aceleași principii, doar că sub un alt chip. Pitagora, Socrate, Hristos, Eminescu, Nietzsche, Gandhi sunt doar câteva exemple care îmi vin în minte imediat. Hristos
Povestea ca viață. Confesiunile omului-bufniță () [Corola-blog/BlogPost/337879_a_339208]
-
de suflet vibrează Când dorul din mine începe să doară. Rătăcesc printre gânduri ușor răvășită... SUNT Sunt umbră și suflet născut din esența Cuvântului lin ce se scurge din suflet Sub lava încinsă ascund chintesența Aceluiași gând ce mă-nvăluie-n cântec. Stindardul ce flutur mereu printre semeni E alb și el poartă sub falduri Lumina! Suntem frați cu toții în toate, și-asemeni Copacului-țară, sfințim rădăcina Cu picuri de rouă ce lin se-nfiltrează Spre secile-adâncuri uscate de vreme, Lumina și Pacea mereu ne
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
-se pe cap cu aceste "incluziuni" internaționale, cu riscul neidentitar, uneori de a se uită chiar pe cine lasă în urma sa afectiva, direct națională. Ori, bălăcărindu-se ”românul” pe cele înalte trepte ale țării, precum atâția politicieni,care mai nou, sub stindardul ”unirii”, dar profitând de sensibilitate, merg și acolo să capteze electorat. Se pot spune și adaugă, chiar și eu...că par „straniu” acolo, iar aci că mă "preocupă încă" aceasta...dificil cred că n-ar fi dacă n-ar exista
DORIȚI UNIREA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344363_a_345692]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > CAFTANE PETICITE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Născută-n orbi, semeața îmbuibare Îneacă-n ape sumbre vrăjmășia, Culori de corbi spre trista-i desfătare, Stindard cernit, vestind vremelnicia. Nu defăimez averi, ci doar mormane De egoism, cu aur poleite. Să nu jurați pe cruce, cât caftane Ce le purtați în spate-s, peticite. Lăsați lumina să vă mâne-n viață, Priviți măcar spre cei plecați
CAFTANE PETICITE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342835_a_344164]