2,915 matches
-
fost obligat la portul uniformei. Confecționarea era asigurată de unitatea poștală. Obiectele care compuneau uniforma erau atribuite salariaților după funcțieăde exemplu, factorii poștali, mânuitorii de valori, șefii de vagon etc aveau dreptul la costume de doc pentru vară și de stofă pentru iarnă, dar, numai factorii poștali aveau dreptul la sandale și bocanci). Stofa folosită la confecționarea hainelor avea culoare bleumarin și era de foarte bună calitate. Durata de uzură varia în funcție de obiectul care compunea uniformaăpentru sandate sau bocanci 12 luni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
compuneau uniforma erau atribuite salariaților după funcțieăde exemplu, factorii poștali, mânuitorii de valori, șefii de vagon etc aveau dreptul la costume de doc pentru vară și de stofă pentru iarnă, dar, numai factorii poștali aveau dreptul la sandale și bocanci). Stofa folosită la confecționarea hainelor avea culoare bleumarin și era de foarte bună calitate. Durata de uzură varia în funcție de obiectul care compunea uniformaăpentru sandate sau bocanci 12 luni, pentru costum și șapcă, doc sau stofă, cămașă sau bluză și cravată, 24
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
aveau dreptul la sandale și bocanci). Stofa folosită la confecționarea hainelor avea culoare bleumarin și era de foarte bună calitate. Durata de uzură varia în funcție de obiectul care compunea uniformaăpentru sandate sau bocanci 12 luni, pentru costum și șapcă, doc sau stofă, cămașă sau bluză și cravată, 24 luni, iar pentru manta sau raglan 36 luni). Salariații suportau o parte din prețul de cost al uniformei în funcție de salariul tarifar pe care îl aveau. Cu cât salariul era mai mic, cu atât și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prin înființarea a 10 direcții regionale de poștă și 6 sucursale specializate. GLOSAR și ABREVIERI aba adiafor anaforă ban begăbei) beilic(beylik) beșliu bicigaș caftan cal de olac capuchehaie cariolă castor căminar cărucer centiron ciuhe civit cneaz contraci cotun cumpănă stofă groasă de lână, prelucrată la piuă. nepăsător. raport scris adresat domnitorului de către un mare dregător. mare dregător al Olteniei. căpetenie, rang militar. clădire pentru găzduirea trimișilor otomani în țările române. soldat care face serviciul de curier domnesc, călăreț. cel care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
plătit, să dai răspuns unei probleme căreia nimeni până acum nu i-a putut găsi o lămurire potrivită. Problema cu pricina poate fi înfățișată printr o suită de trei întrebări: 1. Cum s-a putut ca atâția oameni de o stofă intelectuală incontestabilă să intre, cu o dăruire prozelitică amintind de sectele religioase, în rândurile unei mișcări totalitare? 2. Cum s-a putut ca Eliade, Cioran, Noica, Gyr, Aron Cotruș, Horia Stamatu, Sextil Pușcariu, Ion Barbu, Traian Brăileanu, P.P. Panaitescu, Dragoș
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
de mătase, de bumbac și, din nou, de bumbac, ridică o batistă pierdută de pe trotuar (o fi avut monogramă?), poartă neglijent cărticele în format minuscul bine pitite în buzunarul hainei (nu se văd, dar se ghicesc, după cum se lipește, molatec, stofa pe contururile rectangulare ale volu mului). Alexandre zâmbește. A învățat oarecum de curând să zâmbească afabil și puțin plictisit, cum face toată lumea bună aici, la Paris. Să dea ochii peste cap și să-și treacă degetele prelungi (moștenire de la Dominique
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și paiete pentru biserică și sărbători sau simplă, pentru zile obișnuite, peste care se pune baticul, iar fetele tinere își împletesc părul într-o coadă lungă, prinsă cu o panglică. Primăvara și toamna se poartă taioare înflorate și haine din stofe subțiri, iar în sezonul rece, haine scurte, matlasate. Încălțările purtate sunt cizmele de piele sau ghetele. Costumul bărbătesc tradițional este format din cămașă albă sau înflorată de tip tunică și cu mâneci terminate cu manșete înguste, pantaloni largi purtați în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
apucăm ca să nu ni se înfunde! Mișcarea înseamnă, la urma urmei, bucuria de a exista, de a fi, așa că în poziția „cu mâinile în sân” se recomandă a sta cât mai rar! Când valoarea-i în căptușeală și nu în stofă la vedere, de vină nu e neapărat croitorul! Lacomul de ce are, de ce-ar vrea să aibă mai mult, uitând că lăcomia strică omenia. În adolescență te îmbeți cu gândul libertății; mai la bătrânețe aducându-ți zâmbitor aminte de inocența
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
trădătorilor va fi mult mai mică, meschin de mică! „Trecutul” pare a fi „prezentul” nostru cel mai sigur! Lumea este mare, nesfârșită numai pentru cei ce nu vor să-i cunoască marginile... A recunoaște forța dușmanului tău înseamnă că ai stofă de învingător! Parfumul florilor plutind în aer - invitația lansată albinelor să se adape din nectarul iubirii... Cine-ți pune scara să te ajute să urci n-o face întotdeauna dezinteresat. Materia primară a împlinirii unui vis este munca neobosită. Leagă
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
care striga În pieptul oamenilor. 1985 părea un tablou În transă, cu bărbați Îmbrăcați În tradiționalii pantaloni evazați, demodați, purtați la nuntă pentru eleganță, pentru entuziasmul aperitivului și cu iluzia seducției, părea un album fotografic cu femei În fustă de stofă gri, care ar fi putut arunca În extaz universul bigotelor, femei necesare apocalipsei și activiștilor care colcăiau prin comunism ca pe corabia nebunilor. Era ca și cum lumea Începea după 1984 cu lumea descrisă În acel roman al oamenilor spânzurând În gol
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
din piele de lup sau dezlipindu-și inevitabilele bărbi dacice de pe obraji și lipindu-și-le unul altuia pe frunte, glumind cu instructorii de partid și crezându-se liberi. Nu mai erau muncitorii amărâți În cămașă de plastic și pantaloni de stofă evazați, uniforma de vară a buzoianului cinstit, erau reprezentanții unei istorii glorioase, fără de care România nu ar fi ajuns ce a ajuns. — Să trăiască Burebista! le-a strigat Vasile Înveselit. — Ai noștri! Ura, mă băiatule! i-au răspuns câțiva mai
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Încetul cu Încetul de statuie nu puteai să nu remarci statura decrepită a lui Căreală, chipul buhăit de alcool, părul ridicat În vârful capului, ca după o noapte petrecută oriunde altundeva decât În pat, dar mai ales pantalonii lui de stofă maro, cu dungă șerpuind. — Ce caută ăsta aici? Într-o zi o să-l salte, a zis Vasile. Ce caută? Ne așteaptă pe noi. — Da? L au făcut majordom la „Casa Albă“? Parcă nu cu el aveam Întâlnire. — El a primit
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
adevăr, el fluiera, și nu Dumnezeu. Și fluierând a coborât Încet pe strada Cuza Vodă, cu mâinile În buzunare, oprindu-se din când În când În fața câte unei vitrine, care i se părea lui mai interesantă. A contemplat, de pildă, stofele și sulurile de ață colorată care se zăreau prin geamul prăfuit al merceriei numită „Borangicul“, apoi a urmărit Îndelung meșteșugul unui frizer cu mâini de halterofil, care tundea plictisit un bărbat, iar bărbatul l-a remarcat și s-a uitat
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Mollah Internet, aruncată din megafonul minaretului de peste drum. Călcaserăm afară păstrând o distanță decentă între noi, evitând să devenim iar atracția străzii, ea în jeans și sandale, partea de sus înfășurată într-un splendid abajur feminin din pașmina, valuri-valuri de stofă scumpă ce-i înveleau bustul, umerii și capul, lăsând doar o ferestruică lată pentru fața obraznică cu ochelari Ray Ban și o meșă nespălată, însă plină de promisiuni paradiziace. La hotel, făcuserăm amor vreo două ceasuri dea supra vacarmului străzii
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
să-și satisfacă setea și foamea. Poftele carnale. Dorințele ascunse și nemărturisite. Plăcerea de a acumula, de a strânge, de a lua, de a ține la piept, cu evalvie prost înțeleasă. Bineînțeles, nimic nu este gratis în Babilon. Diavolul are stofă de afacerist, iar afacerile îi merg din plin. Am cumpărat câteva creioane foarte frumoase. Sunt galbene. Și da, sper că ați anticipat, deja, au gumă la un capăt. Roz sau albă. Moale, cu acel gust inconfundabil care te determină să
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
curs la Hilton. Și nu numai la Hilton, în cele trei luni cât am stat la Paris am făcut școala la Palatul Elysées! Alte hohote de râs. Nu, draga mea, am mai tras cu ochiul pe la mama, pe la tine, am stofă de artist... Tată, a fost grozav, zise Radu! Dacă te hotărăști să deschizi un restaurant, mă las de marinărie și mă fac chelner la tine. Și noi, și noi, adăugară fetele. Petre zâmbi satisfăcut, zicându-și că surprizele vor veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mici, pavele și mâneci. Sunt trei feluri de sumane: - Suman scurt sau sumăncică (toamna sau primăvara);Genuncher (purtat toamna mai târziu). Pentru zilele de muncă se purta sumanul prost, numit așa pentru că se folosea la muncă și era lucrat din stofă de culoare neagră sau brumărie, croit simplu cu un singur clin, drept în părți și guler. Ornamentele erau dispuse pe guler, în jurul buzunarelor, la mâneci, pe falduri și purtau diferite denumiri: mărginar, gratii, opturi, dinții fierăstrăului. Aceste ornamente cu șarad
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fericite când erau răpite și duse încolo și-ncoace pe corăbii, mai vedeau și ele lumea, ultima modă, nu?... - Așa-i? face Babis râzând și întinzându-mi o napolitană. Unele se făceau că nu, dar intrau în corăbii, să vadă stofele, să miroasă parfumurile, și corabia încet-încet se desprindea de chei și ele se lăsau duse în larg... în largul lumii... pe urmă țipau ele, prefăcându-se disperate,... dar țipetele astea, dragă Babis, nu erau niște țipete de groază, erau făcute
Cifra norocoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8757_a_10082]
-
a trimis la soțul ei care lucra la Scânteia. Mă așteptam ca acolo să dau peste un tovarăș grosolan, cu palma aspră, dar m-a întâmpinat un tip cu cămășă de mătase și cu un costum elegant, făcut dintr-o stofă pe care îți venea să o cocoloșești. Mi-a dat o temă, am scris un articol deplorabil - o cronichetă de film -, iar acest domn m-a repartizat la secția cultură - învățământ - știință. Cei de la Scânteia mi-au sugerat că nu
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
trei ani și i-a petrecut în SUA, nu aș face decît să indic un reper biografic în virtutea unei rutini subînțelese privind schițarea portretului convențional al unui autor contemporan. Numai că, prin asemenea încadrări exterioare, nu poți surprinde nimic din stofa omului pe care îl ai în vedere. De aceea, îmi vine să spun că Mircea Platon e o dovadă că dracului universalist îi e teamă de tămîia paradigmei naționale. Sau, mai precis, că Mircea Platon este un exemplu grăitor a
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
pândeam de după ușa de la intrare și, de cum trecea pragul, mă aruncam pe mozaicul cu pătrate mari, albe și negre, ale vestibulului și-mi încolăceam brațul în jurul uneia dintre gleznele lui. Îl strângeam cu atâta fervoare, lipindu-mi și obrazul de stofa pantalonului, pentru ca priza să fie totală, încât toate încercările lui de a-și elibera piciorul și de a scăpa astfel de pacostea care eram nu aveau nici un succes. Numai un copil poate să-și pună ființa la mezat pe un
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
amânat o bună vreme lectura poveștilor lui. Minunile din viața unui editor pot fi numărate pe degetele de la o mână. Am să continui să nu înțeleg cum poate cineva, fără să fi scris vreodată, să taie, la o vârstă crepusculară, stofa povestirii cu atâta siguranță. Cel mai greu lucru, scriind, este să știi ce reții și ce lași de o parte. Iar vărul Adrian, tăind stofa literară, avea mână sigură. Și avea și alte calități. Deși tema era dramatică și era
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
înțeleg cum poate cineva, fără să fi scris vreodată, să taie, la o vârstă crepusculară, stofa povestirii cu atâta siguranță. Cel mai greu lucru, scriind, este să știi ce reții și ce lași de o parte. Iar vărul Adrian, tăind stofa literară, avea mână sigură. Și avea și alte calități. Deși tema era dramatică și era vorba chiar despre el, evitase orice urmă de patetism. Propozițiile erau scurte, sacadate, economice, ca un scenariu de film. Și efectul lor dramatic era cu
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
de-ajuns să mă ridic și să rostesc cuvintele astea pe care mi le-am pregătit, pe care mi le-am tot repetat, pentru ca delegatul de la Centrul Universitar să-și îndrepte deodată trupul greoi, îmbrăcat în haine bine croite, de stofă bună: ŤDar dumneata, dumneata care vorbești, ce fel de element ești dumneata? Să studiem puțin situația dumitale...ť, ar putea zice, și m-ar privi cu ochii aceia acuzatori, pe care de-atâta timp îi aștept să se întoarcă spre
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
automutilare: silnică înăbușire a talentului în numele unei inepte și inexpresive terminologii de laborator. Un fel de abdicare în fața unei sofisticării lexicale ce culminează în logoree emfatică și în scrîșnet de silabe incomprehensibile. Amănuntul e cu atît mai dureros cu cît stofa autorului e incontestabilă: Vianu Mureșan întrunește toate condițiile pentru a fi un scriitor propriu-zis. Are condei, așadar tehnică, și are și vînă, așadar sensibilitate. Iar de cultură nu mai vorbesc. Dintre gazetarii care semnează regulat în Adevărul literar și artistic
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]