497 matches
-
acest lucru, ei au plecat de la Socrate, de la rolul pe care acesta l-a dat logicii, momentelor de necesitate de acest fel, celor de generalizare, de clasificare a gândurilor. Stoicii au evidențiat însemnătatea judecăților de analogie, compunerea, negarea, contradicția ș.a. Stoicii au fost cei care au constatat că elementele componente ale judecăților sunt decisive pentru elaborarea legăturilor asociative. Ei au evidențiat totodată însemnătatea intenției în diversele etape de realizare a cunoașterii conceptuale. Soluția stoicilor are o serie de avantaje chiar în raport cu
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
judecăților de analogie, compunerea, negarea, contradicția ș.a. Stoicii au fost cei care au constatat că elementele componente ale judecăților sunt decisive pentru elaborarea legăturilor asociative. Ei au evidențiat totodată însemnătatea intenției în diversele etape de realizare a cunoașterii conceptuale. Soluția stoicilor are o serie de avantaje chiar în raport cu cea propusă de Aristotel. La ei, deși senzația și gândirea sunt fenomene reale, subiectul activ, care cunoaște diferitele obiecte, o face prin punerea în funcțiune a fanteziei, care uneori poate să acționeze samavolnic
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acțiune cu o notă distinctă, autentică. Imaginea rezultată, deși pleacă de la datele nemijlocite și verificabile ale senzațiilor, în final poate atinge nivele superioare de autenticitate, cu excepția au spus ei cazurilor în care reflectarea este afectată de boală. 3. Studiul inteligenței Stoicii au meritul de a fi fost cât se poate de aproape de explicarea psihogenetică a gândirii, a intervenției inteligenței. Schema dezvoltării inteligenței este următoarea: copilul când se naște intră, cu ajutorul respirației, în posesia unei pneume, la acțiunea căreia se pornește funcționarea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
leagă și se raportează la excitarea diverselor sale părți sau la extirparea acestora. De menționat că cercetările au fost realizate nu numai pe animale, ci și pe oameni (pe cei condamnați la moarte). 6. Despărțirea sufletului de suportul său organic Stoicii și-au propus să probeze adevărul teoriei lui Aristotel despre suflet. Unul din principalele obiective avute în vedere a fost modul de raportare a sufletului la organic. S-a mers până la situația în care natura organică, în orice manifestare a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ei, se voia considerată a fi o expresie a manifestării sufletului. Dezvoltarea ulterioară a cunoștințelor a demonstrat valabilitatea acestei perspective de gândire doar în cazul animalelor. Sufletul organic al oamenilor s-a dovedit a fi altceva decât cel al animalelor. Stoicii au deosebit o pneuma psihică de alta vegetativă. În acest sens, Epicur vorbise de o materie inexplicabil de fină, pe care nu poate s-o denumească, dar căreia Lucretius pe urmă i-a dat numele de materie spirituală. Aceasta a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
natură socială, fiind de altă natură decât cele fizice (ca mișcarea viețuitoarelor). Termenul de pneuma vine să reprezinte o atare situație, unde pentru descrierea implicării subiectivului deși se face apel la instrumentele științelor naturii se declară că acestea sunt nesatisfăcătoare. Stoicii fac acest lucru atunci când își propun să explice formele complexe de comportament. Prin aceasta ei au pregătit terenul pentru a considera conștiința umană ca o activitate psihică având însușiri specifice. 3.4. Gândirea psihologică în vechea Romă Progresele realizate în
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
s-au răspândit tot mai mult concepțiile religioase, o însemnătate deosebită dobândind-o filosofii stoici. Galenus (129-199 e.n.) a fost fiul unui constructor din Asia Mică. În tinerețe a avut ocazia să studieze filosofia lui Platon, a lui Aristotel, a stoicilor, a epicurienilor. Apoi a trecut la studiul medicinii, în Alexandria. Aici a luat cunoștință de operele diferitelor școli de medicină. Pe urmă s-a stabilit, ca filosof, la Roma. A scris peste 400 de consfătuiri în limba greacă. Dintre acestea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
civile care au zguduit stabilitatea întregii lumi mediteraneene. În aceste condiții apare și se distinge personalitatea lui Plotin, ca reprezentativă pentru o tendință mai largă a vremii, de reîntoarcere la antici, la perioada de echilibru de pe vremea lui Platon, a stoicilor, a epicurienilor, la tradiția pitagoreică și mai puțin la cea ebraică. Auspiciile acestei tendințe au fost nu de a milita pentru suveranitatea rațiunii, ci de a-i reda sufletului individual o bogăție spirituală pe care de-abia o pierduse. Din
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de a se dedica științei și ascezei. Un biograf și discipol a notat despre Plotin cum acesta "ura să stea în fața propriului său corp". Sufletul are o putere a sa organizatoare, "animistă", supranaturală, de bază. Pentru explicarea sufletului, inspirat de stoici, Plotin a făcut apel la intervenția a trei instanțe fundamentale: unicitate, inteligență și suflet universal. Unicitatea corespunde unui principiu universal, care acționează asemenea luminii solare, aflată deasupra Logos-ului și Inteligenței. Într-o lume dominată de multiplicitatea formelor sensibile, Inteligența
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
greșită, opusă ideilor inițiale. Se știe că teologii au refuzat cu ostentație contribuțiile anticilor despre suflet, concepția lor asupra ideii preexistenței vieții sufletești epicurienii au ajuns din această cauză proscriși. Ei nu admiteau valabilitatea ideilor platonice și a celor ale stoicilor despre existența unui suflet cosmic și, ca un fragment al acestuia, a celui individual, cu propriul său destin. Împăcarea opiniilor a avut loc când s-a ajuns la sufletul individual, în accepțiunea teologilor născut dintr-un act divin, și care
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Pogor, seară de poezie Leonida Lari. Serbare câmpenească la Mircești, expoziție dedicată poetului Vasile Alecsandri deschisă la biblioteca din comună, program cultural variat. Recitalul de poezie a fost susținut de Leonida Lari, Vasile Năstase, Agnesa Roșca, Vladimir Rusniac (Basarabia), Ionel Stoic, Vasile Barbu (Voivodina), Adina Popa și Ada Gârțoman (Iași). La Muzeul Unirii au vorbit despre cultura popoarelor neolatine: Acad. Prof. C. Ceopraga, Prof. I. Apetroaie, Asist. Anca Rusu, Prof. Liviu Leonte, Prof. Al. Vasiliu. Prof. C Tofan a pregătit expoziția
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
exterioară a produs subminarea autorității filozofiei. Mult mai eficient a fost erodat din interior prestigiul ei: eșecul unei cunoașteri metafizice obiective pe fondul cuceririlor scientiste, amplificarea scepticismului și recursul la interioritate au dus încă din antichitate (o dată cu scepticii, epicureii și stoicii) la dezvoltarea "filozofiei vieții". Chiar dacă s-a mai menținut vocația sistematică a filozofiei, "s-a bagatelizat" exigența cunoașterii universal valabile. "Repartizarea fiecărei sarcini capătă o altă pondere", ceea ce modifică "structura filozofiei" și "raportul dintre părțile ei". Ca urmare a acestei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
comentează Tudor Vianu "cel mult ca o succesiune de senzații"; "liberul arbitru este pus la îndoială"180, iar valorile și scopurile superioare sunt scoase din discuție. Cel de-al doilea tip este idealismul obiectiv sau panteismul, reprezentat de Heraclit, Parmenides, stoici, Bruno, Spinoza, Leibniz, Goethe, Schelling, Schleiermacher, Schopenhauer și Hegel. Aici predomină afectivitatea, totul fiind privit "din perspectiva valorii lucrurilor, a valorii vieții, a semnificației și sensului lumii". Realitatea este concepută ca "desfășurare a unei corelații sufletești ce acționează conștient sau
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
aici prevalează voința, este proclamată "independența sau transcendența spiritului în raport cu natura"184. Pentru idealismul libertății, "lumea întreagă este produsul unei forțe personale sau abstracte care transcende acestă lume, fie că această forță se numește Dumnezeu sau, cum se numea la stoicii antichității, rațiune universală, logosul divin". Într-o astfel de Weltanschauung comentează același Vianu -, "lumea este dublată prin creatorul ei, care o depășește". Pe de altă parte, idealismul libertății "afirmă libertatea voinței omenești și dă vieții un scop moral"185. h
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
subliniate și de către Simmel, care în Vom Wesen der Philosophie comentează parcă, fără vreo referire directă, Esența filozofiei a lui Dilthey, cu tipurile sale de Weltanschauungen: " Cine se mai interesează astăzi, de fapt, dacă doctrina platoniciană a ideilor sau panteismul stoicilor și al lui Spinoza sunt <<corecte>>, dacă conceptul lui Nicolaus Cusanus despre Dumnezeu văzut ca o <<coincidență a contrariilor>>, sau dacă eul fichtean, care creează lumea, <<corespund realităților>>, ori dacă teoria lui Schelling despre identitatea dintre natură și spirit, sau
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
s-a abătut asupra societății după dezmembrarea Imperiului Macedonean reclama acut revenirea la ordine și legalitate; în aceste condiții, revolta juvenilă a acelor hippies avant-la-lettre care erau cinicii și cirenaicii părea stupidă și lipsită de sens. Liniștea sufletească elogiată de stoici, alături de răbdare, de libertatea lăuntrică și de împăcare cu soarta păreau lucrurile cele mai de preț. De aceea morala stoică părea singura salvare și numai eudemologia intelectuală a epicureilor mai părea a avea virtuți similare. De aceea gramaticii se străduiau
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-i influența pe creștinii din Imperiu supuși prigoanelor de tot felul. De-a lungul întregului al doilea veac și după sosirea migratorilor, creștinii au adoptat numeroase soluții stoice pentru a evita anomia și silniciile. Dar fără raționalitatea poruncitoare, imperor, a stoicilor, ci cu misticismul sans rivages, cu evlavia infinită și bona fides slăvită de evangheliști. Așa a apărut soluția monastică 1. Era un liman la capătul oceanului lumii romane, frământat de uragane externe și de sfâșieri lăuntrice. Geografia variată a Imperiului
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
complet diferită de cea din zilele noastre. Lumea anticilor era divină - adică perfectă. Creată și diriguită de zei, ea le ridica anticilor probleme privind, aproape în exclusivitate, raportul dintre aparență și esență. Întrebările asupra cărora stăruiau presocraticii, sofiștii, Aristotel, Platon, stoicii etc. erau de genul: „Cum ajungem să cunoaștem lucrurile pe care le cunoaștem?”, „Cum ajungem la adevăr?”, „Cum a fost alcătuită atât de desăvârșit lumea?” etc. Înțelegerea eclectică și înțelegerea heracliteană a lumii antice - deși păreau ireconciliabile - se suspendau reciproc
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exemplu. Există un Ulise al sofiștilor - zugrăvit ca un mare maestru al șireteniei oscilând între loialitate și perfidie; există un Ulise al cinicilor - model de ființă care poate îndura totul ducând o viață ascetică, dar liberă; există un Ulise al stoicilor, preluat și de platonicieni - biruitorul monștrilor, adică înțeleptul victorios în lupta cu pasiunile; există și un Ulise al neoplatonicilor - figură de inspirat mistic care o anticipează pe cea hristică. Și mai există și alți Ulise, zugrăviți în Porphyrii, Numenii și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nou că sunt și eu din neamul etniei care are semn distinctiv frunza verde. Mi-am amintit că demult îmi era milă de copaci, pentru că nu se pot mișca, privind la viață imobili, legați prin destin de pământ, adevărați eroi, stoici, necunoscând fuga, necunoscând exilul. Mi-am amintit de consternarea mea când, copil fiind, am văzut un bonsai, un copac închis din toate părțile, torturat, degenerat, pentru plăcerea omului, Stăpânul. O tortură cumplită; așa îmi închipuiam, concepând copacul bonsai ca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
clipă-n lături! Atent la ultima lumină... Un nenorocit accident, soldat cu amputarea unui picior până la gleznă, îl țintuise în casă în ultimii ani pe Mihail Crama, aceasta nefiind totuși singura sursă a suferințelor lui morale și fizice. Le îndura stoic, niciodată plângându se, niciodată numindu-le, aceste suferințe, nici măcar prin aluzii. Dimpotrivă, glumea, avea puterea să glumească pe seama lor, acest om brav, a cărui fragilitate fizică era într-un izbitor contrast cu robustețea morală. Îl căutam și mă căuta adeseori
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cum ne pipăiau de parcă am fi fost cine știe ce animale curioase, exotice, nemaivăzute?... Ești nedreaptă. Au fost și oameni buni. Mai sunt oameni buni? Asta-i soarta pribeagului, amarul și dorul. Ce puteam face? Trebuia să trăim, totuși... Pentru tine, filozofule stoic, a fost mai ușor, îl mângâie pe obraz. Pentru tine, butoiul lui Diogene e aproape un palat. Pesemne mie așa mi-a fost dat să sufăr... Pe buzele lui Țamblac flutură un zâmbet trist: Butoiul acesta e un refugiu ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
literatură română veche se înscrie și culegerea Oameni și fapte din secolul al XVIII-lea românesc (1999). Primele trei studii de aici, segmente ale tezei de doctorat, au o structură precumpănitor comparatistă, tratând mai ales despre relația epicureului Budai-Deleanu cu stoicul M. Kuralt. Alte trei, unul intitulat Palatul crailor leșești, celelalte dedicate domnitorului literat Alexandru Moruzi și lui Chesarie de Râmnic, abordează din același unghi „cartea de înțelepciune” și două individualități ale culturii române. Întemeiat în primul rând pe o bogată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288189_a_289518]
-
cea postmodernă, de instituționalizare a afacerilor etice. 1.1.1. Etapa religios-arhaică După cum foarte bine a scris Platon, nu suntem născuți numai pentru noi înșine, ci o parte din ființa noastră o revendică patria, o parte prietenii și, după cum socotesc stoicii, cele ce se nasc pe pământ sunt toate pentru folosul oamenilor, iar oamenii sunt născuți pentru oameni, ca ei să poată fi de folos unii altora, în aceasta trebuie să urmăm natura, aducând mediului social servicii comune, prin îndatoriri reciproce
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
adevărată revoluție În studierea istoriei filozofiei, mutând accentul major de la socratici și platonicieni către presocratici, care, din punct de vedere nietzschenian au reprezentat cu adevărat nucleul important al gândirii antice, prin școlile lor numeroase și cu adevărat originale (eleații, heraclitienii, stoicii, cinicii, pitagoreicii etc.Ă, În timp ce, spune Nietzsche, prin Socrate și Platon nu asistăm decât la un fenomen de „eclectism” filozofic, decadent la urma urmei! Cum pasajul și Întreaga operă citată mă atrag nespus, nu mă pot Împiedica să nu citez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]