1,470 matches
-
de viață creștină, loc de pelerinaj pentru oamenii care trăiesc în tumultul cotidian, prilej de împăcare cu Dumnezeu, cu sine și cu aproapele. Cunoașterea vieții, a faptelor și ctitoriilor cărturărești ale Sfântului Ștefan cel Mare - Domn și Ocrotitor al Moldovei Străbune, înseamnă pentru credincios lucrarea la care este chemat fiecare dintre noi în vremurile de acum. România se avântă pe drumul integrării europene. Aderarea României la Uniunea Europeană reprezintă o mare oportunitate pentru români și pentru Biserica neamului nostru de a mărturisi
DESPRE STEFAN CEL MARE SI SFANT AL MOLDOVEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360936_a_362265]
-
a conștientizat că este o problemă de mare importanță a face să se construiască biserici de zid, în locul celor de lemn, dar mai mare și mai importantă este problema de a zidi și cimenta sufletul credincioșilor în dreapta și sfânta credință străbună. Dacă pentru zidirea de biserici punctul de greutate a rămas și azi pe umărul credincioșilor, zidirea și cimentarea sufletelor însă este în sarcina preoților și mai ales a episcopului. Mare merit au credincioșii pentru zidirea materială dar neînchipuit mai mare
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
explică faptul că, deși lipsurile eparhiei noastre sunt mari, totuși P.S. Episcop Nicolae a luat bărbătește hotărârea zidirii la Beiuș a unui internat în care fiicele dreptmăritorilor noștrii credincioși să-și găsească mediul prielnic unei sănătoase creșteri în spiritul credinței străbune și al românismului integral. Inițiativa P. S. Nicolae e pe cale de înfăptuire. Piatra de temelie a paraclisului și internatului diecezan a și fost sfințită duminică 18 septembrie în cadrul unor însuflețite și strălucite festivități. Duminică 18 septembrie la ora opt și jumătate
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
De ce Măgura în această parte opusă a globului? Pentru că, deși aflați la o asemenea distanță, comunitatea românilor din Noua Zeelandă ține viu spiritul tradițiilor românești, moștenire ce au purtat-o și o poartă în suflet afișând-o de câte ori dorul de meleagurile străbune le răscolește amintirile. De ceva vreme, mai precis de aproape nouă ani, mă ocup, împreună un cu un colectiv de colegi din Slatina de conservarea și promovarea tradițiilor culturale din județul Olt. La început, că orice novice, nu am dat
CU OLTENII ÎN NOUA ZEEELANDĂ de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364258_a_365587]
-
și toamna-nfiorată cornu-și sună, voi, frunze de argint, hieratice făpturi, de m-ar atinge vraja romanticei păduri, m-a prins în plasa ei a câta oară și verde o visez în fiecare seară, îi bat la poartă: te implor deschide! străbune codru, prietene Alcide, deschide poarta umbrelor de seară, să dorm la umbra ta în nopți de vară și să ascult povești din alte lumi și să mă plimb frumos pe alte culmi, copil am fost și mă primeai cu drag
SINGURĂTATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363204_a_364533]
-
de arbori seculari, râpe, văgăuni și peșteri, și aflați ce s-a întâmplat cu Paloș. Dacă-l aflați viu, aduceți-l de îndată la mine, iar de-l aflați mort, aduceți-i trupul la curte ca să-l înmormântăm după datina străbună! Cei mai ageri căpitani cutreierară ținuturile, dar nimeni nu-l mai întâlni după acea bătălie. Doar câțiva oșteni îl văzuseră lângă malurile Marelui Râu ce desparte Carpații în două în timpul măcelului care avusese loc în urletele și țipetele de groază
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
munți coboară morții dragi. E foamete în cer și jos, La poala unui chiparos, Voi spânzurați doar manechini, Iar Goya cu capriciul-chin. Ce fructe, ce mai răzbunări, Cu salve roșii până-n zări, O placă memorială pune, Nepoate peste-al tău străbune. Să dai mâna cu leprosul, Să accepți transplantul, osul, Inima și tot ce ai, Să ai șansă pentru Rai. Bate ceasul, bate capul, În băltoacă șef e crapul, șobolanii cu ochi roșii sunt prieteni doar cu gauchii. Veșnici noi nu
GOYA INVERS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368427_a_369756]
-
anateme împotriva nedreptăților sociale. Glasul său de stentor se aude și de peste ocean, către românii de pretutindeni, chemându-i, când la judecată, când cu arma în mână, la apărarea fruntariilor. În cele șase volume anterioare ale sale, intitulate semnificativ: „Blestem străbun”, Editura SemnE, 2007; „Versete dumnezeiești”, Editura SemnE, 2008; „Pierdut în lume”, aceeași editură 2010; „Chemarea la judecată”, Editura SemnE, 2012; „Condamnarea”, Editura SemnE, 2013; „Execuția”, Editura SemnE, 2014, glasul său tunător, îndeamnă la trezire, la acțiune, la luptă, la scuturarea
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
cuvinte emoționante, de trezire a conștiinței românilor. Motivația poetului este că Basarabia „este plai cu suflet românesc”. Iată: un plai cu suflet, nu numai cu forme geografice frumoase, dar și cu oameni frumoși sufletește. Dar și pentru că Basarabia este „Pământ străbun din zestrea dacilor”. În același ton este scrisă și poezia „La mulți ani, Limbă Română!” Aici țara este numită „Mamă România” și zână iar poporul este „Bravul meu popor!” Cuvinte dure, vehemente folosește poetul împotriva vânzătorilor de neam asupra cărora
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
din stele/ Și-ați otrăvit izvoare din fântâni// Vă închinați, o, ce nesăbuință!/ La venetici și trădători de țară/ V-ați depărtat de glie și știință/ Și-ați pângărit speranța milenară// Omagiați filozofii nebune/ Amanetând schelete din morminte/ Nesocotiți preceptele străbune/ Nepăsători la port și jurăminte Zadarnic invocați divinitatea/ Nu mai doiniți de dor printre străini/ Ați obosit să protejați dreptatea/ Și nu mai vreți să vă numiți români!// Ați dat cu pietre și cu vorbe grele/ De-ați tulburat și
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
dor, și își clădește „castele cerești” (Mă mir). Iată și Crezul poetic al autorului: „Nu m-am rugat, nici n-am cerșit credinței/ Respectul îl sădesc, nu îl impun/ Nu mă aplec sub jugul umilinței/ Eu mă închin doar Neamului străbun// Nu am visat la râuri de lumină/ De raza lor se irosește-n van/ M-am ridicat încrâncenat din tină/ De-am fost lovit de Marele Divan// Am înfruntat și bezna, și teroarea/ Speranțe am avut numai în Eu/ Am
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
mi-a rămas pustie/ Când uneori tăcerile vibrau/ Vedeam în neguri viața cum învie/ Și trâmbițele morții cum mureau// Eu urmăream comete călătoare/ Și-n universuri stele scânteiau/ Din haos se născuse un alt soare/ Când fără margini jubilau” (Neamului străbun). Fior și reverb simți când vorbești despre țară și neam, dar și când citești versuri care îți spintecă sufletul de dor și de jind. Adeseori, poetul strecoară meditații filozofice de tip aforistic, care pot fi însușite ca atare. Ex. „Un
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
dragoste de neam și țară. Chivotul sau sufletesc este un lăcaș în care păstrează curățenia, căldura și tămâia cu care sfințește aerul pe care îl respiră.” Teleormănenii se pot mândri cu un nou nume care se alătură literaturii izvodită din străbunul și roditorul lor pământ și sunt îndreptățiți să spere la apariția altor volume semnate Virginia Vini Popescu. -------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - O PRIMĂVARĂ ÎN MIEZUL TOAMNEI / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
O PRIMĂVARĂ ÎN MIEZUL TOAMNEI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368456_a_369785]
-
renovabile, ba... prin dezvoltarea motorelor cu reactie (descoperire de Henri Coandă), am trimis omul în afara spatiului intraterestru și l-am aruncat în spațiul interstelar. Avem cei mai buni matematicieni și filozofi, cei mai buni rapsozi , glorificând națiunea și acest pământ străbun, iar Gheorghe Zamfir este unul dintre ei în mijlocul multora, care face cinste acestui pământ magic; Istoria însăși se revoltă, iar cu fiecare brazdă trasă și întoarsă de plug, iese la iveală și le dă peste nas celor care ne vor
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
Când anii îți țes povestea Alături de partenerul iubit, Eternă va fi dragostea, Iar destinul este împlinit! Eu azi îți urez ca în viață Să primești, ce este mai bun, Cu zâmbetul mereu pe față Și La mulți ani-ul nostru străbun ! Referință Bibliografică: DE ZIUA TA / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2324, Anul VII, 12 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marilena Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DE ZIUA TA de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368567_a_369896]
-
creste de Carpați!”... Iar, ca om care ați dat dovada răspunderii ce V-a făcut să demisionați din ambele înalte funcții guvernamentale pentru a candida la cea supremă, de prim și mare fiu al României, ales în fruntea patriei noastre străbune spre a-i garanta progresul și spiritualitatea, cultivând idealul dintotdeauna al românilor, iarăși nu se poate să nu vibrați la o chemare precum aceasta care evocă tocmai funcția pentru care vreți să candidați: „Ne cheamă Sfinxul din Bucegi,/ Simbol de
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
creste de Carpați!”... Iar, ca om care ați dat dovada răspunderii ce V-a făcut să demisionați din ambele înalte funcții guvernamentale pentru a candida la cea supremă, de prim și mare fiu al României, ales în fruntea patriei noastre străbune spre a-i garanta progresul și spiritualitatea, cultivând idealul dintotdeauna al românilor, iarăși nu se poate să nu vibrați la o chemare precum aceasta care evocă tocmai funcția pentru care vreți să candidați: „Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, /Simbol de
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
o personalitate complexă. Este un bun patriot, e atent la reevaluările istoriei. De pe pereții arhondaricului, numit „Sala Voievozilor”, ne privesc domnitorii noștri, parte trecuți, în rândul sfinților, dar cu toții ctitori de localuri sfinte și viteji apărători ai neamului și credinței străbune. Pe peretele dinspre miazăzi, pe fundalul tricolorului, se afla conturul României mari și în mijloc Maica Domnului cu Pruncul în brate, imagine ce ne aminteste de credința din strămoși că țara noastră este Grădina Maicii Domnului. Paraclisul „Bunei Vestiri” adăpostește
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
mai 2015 Toate Articolele Autorului Azi,când 10 Mai comemorăm, E zi de mare sărbătoare, Iar regilor noștri datorăm; Respect,iubire și onoare. Carol întâiul,e-ncoronat, Și a iubit țara română. Sub domnia lui s-a dezvoltat, Moșia noastră cea străbună. Ne-a lăsat marele domnitor, Pe-al său nepot pe tronul țării Ce-a iubit țara și-al ei popor Și a deschis drum prosperării. E Ferdinand întregitorul, Ce în România a domnit. El și-a iubit nespus poporul, Luptând
ANIVERSARE 10 MAI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368036_a_369365]
-
o urmă, Că dragii noștri de dor se curmă, În ”dor de turmă năprasnic se uită, Tată pe copil și fiu pe a sa mumă.. La mulți ani, mulți ani români, Să nu vă mai păpați ca câini, Nepăstrănd valorile străbune, Și neunindu-ne în astă lume..? Și să nu mai oropsiți pe necăjiți, Voi ‘mari’ nu-ndatorați să mai jigniți Ca să vă făliți ajutați voi pe orfani, Să nu faceți nika, aruncați cu bani.. La mulți ani, mulți ani români
LA MULȚI ANI.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368068_a_369397]
-
așa facilă, Dar, te-ar duce pe albia senilă... Să fi român.. așa multe doruri, Nu-s un mănunchi, ci mii de stoluri, Melancolii de credinți nestrămutate, Bucurii între zboruri înaripate.. Să fiți români.. ce mare mândrie! Cu ai noștri străbuni, spirit de glie, De familie, prietenie, pură iubire, Inimi ce bat cu fine emoții-n neștire.. Să fi român nu-i ceva insignifiant, Când toți îl vor cu nume terifiant, Românul simplu continuă mereu, Templul credinței și-al suflului din
SĂ FI ROMÂN.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368067_a_369396]
-
adevărată viața!... Așa s-a întâmplat și în urmă cu trei ani, la aflarea veștii trecerii la cele veșnice a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Părtenie Apetrei la venerabila vârstă de 81 de ani - cel care a fost atâția ani slujitorul altarului străbun, al cântării bisericești autentice și al cărților teologice, academice și duhovnicești!... Părintele Părtenie a trecut hotarul lumii acesteia, născându-se în viață cea veșnică în ziua de 26 iunie anul mântuirii 2008, adică în urmă cu trei ani. Fiind moldovean
PARINTELE PARTENIE APETREI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366810_a_368139]
-
cărui plecare dintre noi, neașteptată și mai ales nedorită, o regretăm foarte mult cu toții!... De ce acest lucru, pentru că odată cu plecarea sa dintre noi am senzația că se încheie o epocă, o generație și o pleiadă formidabilă de slujitori ai altarului străbun; și îndeosebi fiindcă îi regretăm calitățile sale, personalitatea lui remarcabilă și admirabilă, abilitățile sale foarte competente în dișciplina teologică și în spiritualitatea tradițională și autentic - mărturisitoare a Părinților Bisericii, pe care ni le-a cultivat nouă în orice loc și
PATRIARHUL TEOCTIST... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366809_a_368138]
-
și regretat cu toată sinceritatea și convingerea!... Am mai observat faptul, pe parcursul acelor zile, că acest eveniment a fost foarte mediatizat și a meritat acest lucru cu prisosință, căci a trecut la cele veșnice Blândul Păstor Duhovnicesc al bisericii noastre străbune și a poporului nostru românesc, majoritar ortodox!... Am văzut, în tot acest răstimp, foarte multă lume, și clericală și laică, plângându-l pe părintele lor, simțindu-se de acum încolo părăsiți și văduviți, dar convinși că Arhiereul Teoctist a plecat
PATRIARHUL TEOCTIST... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366809_a_368138]
-
somațiile legale, au făcut uz de armă". „Suprimarea „Căpitanului” și arestarea principalilor fruntași ai mișcării au dus la dezorganizarea Legiunii și la propulsarea la rangul întâi a unui mediocru complotist, Horia Sima” . Organizații neolegionare actuale, ca Noua Dreaptă și Legea Străbună, care se revendică drept succesoarele Gărzii de Fier, încearcă să prezinte un Codreanu revizuit, venerat, român-neaoș, bun creștin, purificat de fascism, antisemitism și crime (vezi blogul www.codreanu.ro). SCRIERI • Călăuza bunului Român - Regulamentul de funcționare și organizare a Ligii
UN PERSONAJ DE LEGENDĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366877_a_368206]