1,728 matches
-
îmbolnăvit. Ce bucurie nebună! Când el a fost bolnav cine a stat la căpătâiul lui? NU-I NIMENI SĂNĂTOS... Nu-i nimeni sănătos pe lume Și din același crez vă spun, Toți suferim de-o boală-anume, De la nepot pân' la străbun! Cine din somnul tău te scoală El știe vindecarea ce-i, Chiar viața însăși e o boală, Iar Dragostea e leacul ei! Aici, sub zarea necuprinsă, De-a pururi cu speranță ninși, Toți suferim de-o boală învinsă, Învingătorii ei
POEME DIN SPITAL de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363839_a_365168]
-
Acasa > Orizont > Selectii > SÂNZIANA Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 905 din 23 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Sânziana ( după o legendă bucovineană) De demult, ne zic străbunii, Cică pe acest pământ Ce era Grădina Lumii Maicii Domnului cel Sfânt, Oameni, vite, păsărime Flori și gâze câte sunt Toate-și petreceau orânda Dată nouă pe pământ. Și cu toții, mic și mare, Tânăr sau bătrân de tot Făceau rugă
SÂNZIANA de LEONID IACOB în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363868_a_365197]
-
procesul este cam la fel: Păcatul poate fi învins doar după ce-ai gustat din el!) Cu criza asta îndrăcită, pe tot românul sfătuiesc nițel cureaua să-și mai strângă cum mulți o fac de când trăiesc și cum au procedat străbunii în veacuri lungi de împilare, imperii trei ei îngropând doar prin speranță și răbdare. Cum doar săracii-s răbdători și cu speranța de ne-nfrânt în creștineasca izbăvire, ei sarea sunt pe-acest pământ. Chiar dacă astăzi dezbinarea piatră de moară-i
BALADA TICĂLOŞILOR CU ŞTAIF de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363912_a_365241]
-
din pălărie Spirala Infinitului - Poarta Răsăritului. Mamă Câmpie, Îți mângâi cu dor Trupul plin de fiori, Privesc cum înflorește Raiul Pe umerii tăi... Dorul L-am ascuns în adâncu-ți, Acolo Unde izvorăște Lumina... Pădurea Îți cântă doine Și balade haiducești. Străbunii Te-au dăruit urmașilor, Și energia ta Le curge prin vene. Tu stai și-asculți Tropotul cailor nopții, Pe care-i adapă La fântânile vieții Străbunii cu nepoții, În nopțile cu lună... Referință Bibliografică: Mamă Câmpie(Câmpia din Purani de
MAMĂ CÂMPIE(CÂMPIA DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363992_a_365321]
-
ascuns în adâncu-ți, Acolo Unde izvorăște Lumina... Pădurea Îți cântă doine Și balade haiducești. Străbunii Te-au dăruit urmașilor, Și energia ta Le curge prin vene. Tu stai și-asculți Tropotul cailor nopții, Pe care-i adapă La fântânile vieții Străbunii cu nepoții, În nopțile cu lună... Referință Bibliografică: Mamă Câmpie(Câmpia din Purani de Videle) / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 911, Anul III, 29 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MAMĂ CÂMPIE(CÂMPIA DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363992_a_365321]
-
neumblători ca mine... Voi învăța să merg și eu odată Și să cutreier Țara asta toată, De la Arad și până-n Sohodol Și-n toate zările să-i dau ocol, Să mă opresc la Țebea și la Vața, Să le ascult străbunilor povața, Nu știu de ce, dar lumea mă răsfață, Am nouă luni și doar trei dinți în față, Am nouă luni și poate cine știe Mult mai mult decât în acte scrie Și sufletul meu vine dinspre moți, Din veșnicia celor
AM NOUĂ LUNI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362952_a_364281]
-
Slavă, în Împărăția Mea !" Trezit din Sfânta Reverie, la Preot a alergat Și Mărturisindu-și Crezul, în DOMNUL s-a Botezat ! Ajuns Episcop la Tours, DOMNUL prin el, făcea Minuni ! De-aceea l-A trecut în Ceruri, printre Sfinții cei străbuni ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg. Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt,membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Sf.Ap.Mc.Aquila și Priscila / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1504, Anul V, 12 februarie 2015. Drepturi de Autor
SF.AP.MC.AQUILA ȘI PRISCILA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363025_a_364354]
-
său serafic, cântarea divină, țesând în răbdarea străbună porfira cerească a martirului. În cugetul său a înflorit jertfa și dorința de a adora frumusețea lui Dumnezeu. Fiecare fior al său e un borangic de țărână sfântă care a brodat veșnicia Străbunilor pe Marama primei Dimineți a Creației divine. Versul său se răsfrânge cum se răsfrânge cerul peste ape, soarele peste pământ, viața peste trăire, credința peste existență, harul peste suferință, suferința peste rugă, iubirea peste jertfa sfântă care o înnobilează. În
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
reînălțării ca spirit. Pasionat și mistic, cutezător și ascet, erou și martir, Radu Gyr și-a mărturisit zelul sacrificiului înnoirii Omului ca Dumnezeu. Alintat de natura hărăzită de Creator, Vetrei Neamului său Poetul-Profet a urzit nădejdea generației sale pe aura Străbunilor care au ctitorit veșnicia luminii geto-dace. Murmurul liturgic al legiunilor de Brazi s-a propagat prin tulnicele Doinelor, înălțându-se prin psalmii de foc ai lacrimilor sale spre Catedrala Cerului, spre Cerdacul Maicii Domnului. Frumusețea trăirii românești se contemplă în
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
DE SUFLET Sub crengile grele de flori, Acum în miez de primăvară, Pe-o bancă stau de multe ori Cu un album, a câta oară? Nu număr ore, zile, luni... E o durere ce mă cheamă Într-o iubire de străbuni; De frați, de tată și de mamă. Iau fiecare poză-n parte. Sunt reci, și... totuși par că-s vii. Dau filă după filă la o parte Printre suspine-năbușite; mii. Pe-o filă-ngălbenită, negreșit, Fără de chip de om sau înger
UN ALBUM DE SUFLET ȘI UN FEL DE... APĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363366_a_364695]
-
putem dansa în voie sau putem construi punți de legătură sufletească între interiorul și exteriorul nostru. uite astăzi aș vrea să dau drumul tuturor porumbeilor albi din podul casei să poposească pe umerii oamenilor apoi am chef să deschid hrisoavele străbunilor mei să citesc despre cum își duceau ei existența apoi însemnările bunicii când a rămas văduvă atât de tânără cu patru copii zilele și nopțile fără odihnă când frământa griji și se gândea cum să se mai descurce apoi a
ELEGIE PENTRU O PAUZĂ DE IUBIRE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363471_a_364800]
-
hrană de semănat secerat și cules fructele din livadă și printre multe altele să elibereze țara de sub jugul fascist. atunci era preocupare și respect pentru munca cinstită oamenii își iubeau țara bogățiile pământului astăzi tot ce a fost eliberat de străbuni s-a vândut oamenii nu mai luptă pe front să-și apere granițele ci cum să-și apere bogățiile subsolului pentru că numai acestea au rămas neexploatate în rest majoritatea bogățiilor țării au fost jefuite și vândute străinilor pe arginți de către
ELEGIE PENTRU O PAUZĂ DE IUBIRE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363471_a_364800]
-
sâmbure de-ncredere să-mi pui în umblet Și mir divin din sfintele-Ți mărgăritare. În zborul meu pe culmile răbdării sfinte Voi înșira mătănii în lumina lunii, La Tine voi veni, să-mi dăruiești, Părinte, Credință, să îngenunchez precum străbunii. În aripi să-mi strecori o pace infinită, Să pot zbura spre înălțimea rugăciunii, Iar mintea, rogu-Te, să-mi fie-mpărtășită Cu pâinea și cu vinul dulce-al sfiiciunii! Referință Bibliografică: Pescăruș pe marea vieții / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN
PESCĂRUŞ PE MAREA VIEŢII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363502_a_364831]
-
glorii se-ntorc în morminte Te-așteaptă acasă, demult, România, Toți frații te-așteaptă în rugă fierbinte, Să cureți odată pământul de javre, De scârbă și lepre, ce-și fac veacu-aici, De hoituri păgâne și diuguri mârșave, S-aduci nemurirea străbunilor .. daci. Borbei Dan Referință Bibliografică: Te scoală, române, te strigă iar glia .. / Dan Borbei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1849, Anul VI, 23 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dan Borbei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TE SCOALĂ, ROMÂNE, TE STRIGĂ IAR GLIA .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362316_a_363645]
-
câmpulungeni” - Ed. AXA, Botoșani, 2011; - „Itinerarii turistice, Câmpulung Moldovenesc și împrejurimi” - Ed. AXA, Botoșani, 2012. 6. Ioan Grămadă: - „Întâmplări din viața unui colecționar” - Ed. AXA, Botoșani, 2007; - „Întâmplări ce nu puteau fi uitate” - Ed. AXA, Botoșani, 2008; - „Pelerin prin zestrea străbunilor câmpulungeni” - Ed.AXA, Botoșani, 2010. 7. George Bodea - „Secante prin cercuri concentrice” - Biblioteca „Miorița”, Câmpulung Moldovenesc, 2008. 8. Ion Grămadă - „Cartea sângelui” - Ed. Mușatinii, Suceava, 2002. 9. Consiliul Județean Suceava: - „Pelerin în Bucovina” - Compartimentul de turism și relații internaționale, Suceava
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
proprie, “Glorie limbii române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
sacru/ Al viselor și-n al speranțelor altar” ( Trifoi cu patru foi), iar reprezentarea exterioară poate lua forma unei flori norocoase, așa cum e trifoiul cu patru foi aducător de noroc și fericire - reflex al ritualurilor magice și datinilor păstrate din străbuni. Credință și mit, tradiție și dogmă religioasă, educație morală, păstrate cu aceeași sfințenie, scot la iveală un suflet sensibil, generos, doritor de bine, edificat pe virtuțile teologale și cardinale existente și preluate din părinți. Respectul și iubirea vecină cu adorația
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
vremelnici, care pentru mai mult sau mai puțin timp au urmat în scaun la fruntea regiunii sau a țării. Dar nimeni nu a făcut-o mai mult, mai bine și mai călăuzitor spre gloria eternă a tezaurului spiritual moștenit de la străbuni, decât artiștii din folclor. El a ivit lumina spiritului, în studii, în documente, în creație și interpretare. În ținutul dintre Dunăre și Mare, roditor, pitoresc și divers, interpreții de muzică folclorică s-au înfrățit dintotdeauna și etern, cu întreaga populație
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
buze de vioară... Tot așteptând Luceafărul iubit. Muzica nopții o aud șoptind, E încă primăvară... Ascult trilul viselor de seară, Îmbrățișând tăcerea și zâmbind. Se simte adierea lunii Sălășluind pe margini de balcon... Deschid al amintirilor oblon Și îmi salut străbunii... Vieți consumate printre vise, Imagini calde, mângâieri... Ce-a mai rămas din ziua cea de ieri? Doar zâmbete și-mbrățișări promise... Acum e noapte, dar lumina Din suflet naște și se-alintă, Uitarea în lacrimi o descântă Și timpului atribuindu
AMINTIRI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361164_a_362493]
-
spirit aflată în gravă suferință pe ambele maluri ale Prutului. Și toată această experiență a mea își are izvorul concentrat în "Biblioteca basarabeană" (din cadrul Bibliotecii Comunale Miroslovești), opera numitului prieten chișinăuian, "Cetățean de Onoare" al comunei noastre - spațiu cu originea străbunilor săi, dregători domnești cu numele Năvrăpescu/ Șoimaru. Între cărțile amintitului compartiment de carte basarabeană se află și cărțile poetului Ionel Căpiță. În relativ recenta mea vizită la Chișinău am avut onoarea să-l și cunosc personal pe autor. După felul
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
să discerne și să mediteze pentru a-și forma opinia lor personală. Autorul are darul de a sesiza dintr-o dată esența lucrurilor, manifestându-și firesc vocația pentru adevăr, pentru autenticitate. Prin limbă (limbaj) încearcă să recupereze, pas cu pas, istoria străbunilor, a autohtonilor, din negura uitării și nepăsării, ordonând materialul faptic în conformitate cu descoperirile noi și vechi, cu adevărul. Istoricul îmbină simfonic conținutul cu forma potrivită, exprimarea Domniei Sale fiind științifică, inteligibilă pentru cititori și în același timp emoționantă. Efortul său lucid e
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
odat’ o țară Ca din basme zămislită. Plaiul sfânt era comoara, De Strămoși, tot ocrotită... Au luptat până la moarte Apărând-o cu-al lor sânge! Un suspin s-aude-n noapte: Este Țara...care plânge! Ce-ați făcut cu România Moștenită din Străbuni? De ce-o sugrumă hoția? Unde sunt oamenii buni? De ce au plătit cu viața Cei căzuți ”la datorie”? Să conduc-acum... ”Paiața” Ce ne'afundă-n sărăcie? Cum de poți vinde o Țară Făr’ a fi lovit de fulger? Să-ți
PREA TÂRZIU...PENTRU-NDURARE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363089_a_364418]
-
dăruit-o bisericii românești dintr-un sat transilvan de câmpie.” Totul se potrivea mănușă, dar ... mă simțeam un pic vinovată, ca și cum cartea aceea sfântă ar fi trebuit desfăcută pagină, cu pagină și împărțită tuturor urmașilor lui Mihailă și ai Anicăi, străbunii pe care eu nu-i cunoșteam decât din ce-mi povestise, demult, o oarecare mătușă”. ... În micul cimitir din jurul bisericii mele, tocmai se culegeau fructele ce urmau a fi fermentate, distilate în țuică de 40 grade. Se băteau bine de
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
Darius îl întâlnește pe gigantul Goliat, pe câmpul de luptă, având ca piatră, în mână, o fărâmă de suflet. “Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte/ Decât un nume, adunat pe-o carte/ În seara răzvrătită care vine/ De la străbunii mei, până la tine/ Prin râpi și gropi adânci/ Suite de bătrânii mei pe brânci/ Și care, tânăr, să le urci, te-așteaptă/ Cartea mea-i, fiule, o treaptă ... ” , spunea, în poezia “Testament”, Tudor Arghezi. Evanghelia după Melania Cuc, sau Testamentul
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]