2,376 matches
-
1896Ă, cu un vers fluent, datorat activității de încercat traducător al autorului. E o piesă cu neașteptate lovituri de teatru, apariții supranaturale, ciocniri violente între eroi, potrivit gustului vremii pentru montări fastuoase, de mare spectacol. Se cuvine remarcat faptul că strădaniile unor mari actori ai vremii au avut meritul de a da strălucire unui text mediocru. În 1939, Victor Eftimiu scrie tragedia Atrizii 1, în realizarea căreia s-a inspirat din primele două părți din Orestia lui Eschil, dar și din
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
să vă felicit pentru Mihai, e un mare talent și ne face o deosebită onoare, Filarmonicii și țării. Simțeam că zbor, chiar și fără aripi. Mihai, Mihai al meu mă răsplătea cum nici nu visasem. Își clădise cu seriozitate, multă strădanie și muncă o carieră artistică strălucită, ce-i pusese în evidență talentul. A avut noroc s-o întâlnească pe Beatrice, care l-a înțeles, l-a susținut, l-a încurajat. Beatrice avea același fel blând, generos și înțelept de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de la Fundația MIR Timișoara, fiu al satului și fost elev al școlii, s-a amenajat un cabinet de informatică dotat cu zece calculatoare și toate cele necesare, la care s-a adăugat o donație de 10 000 de euro. Prin strădania învățătoarei Marinela Matcovici și a preotului paroh Mihai Matcovici s-a amenajat muzeul satului, într-o încăpere de la Căminul Cultural, cuprinzând obiecte din lada de zestre a bunicii, sătenii donând obiectele și datorită încrederii în preotul paroh. În cei peste
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Vasile Boroianu, învățător; - Ionel Sofia, învățător. Din lipsă de elevi, școala s-a desființat, clasele mutându-se la școala Bursuc Deal, care la rândul său a intrat în subordinea școlii Heci. Școala Dumbrava A fost înființată în anul 1926, prin strădania gospodarilor Toader Crețu (deputat), ing. Ioan N. Chiriacescu și cu sprijinul Ministrului Instrucțiunii Publice. La început a funcționat ca școală primară mixtă, având internat școlar, apoi s-a trecut la învățământul gimnazial de șapte, de opt și de zece ani
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a fost împrejmuită cu zid de piatră. Între 1979 și 1988, preotul acestei parohii a fost Ștefan Iacob. De la 1 septembrie 1988 a fost numit ca paroh la Buda, preotul Mihai Matcovici care slujește și în prezent. Sub îndrumarea și strădaniile acestuia, cu jertfelnicia și dărnicia enoriașilor, s-a construit în curtea bisericii Casa Socială, sau făcut lucrări de consolidare și reparație capitală la Sfânta Biserică în interior și exterior, s-a schimbat mobilierul, s-a dotat cu catapeteasma sculptată în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
acum n-ar mai fi părut ieșit din comun, însă în zilele noastre... Oh! Ambiția mea e să fiu iubita dumneavoastră, să devin mama copilului dumneavoastră! Dacă există cineva care râde de astfel de scrisori, acela-și bate joc de strădaniile unei femei de a-și duce existența mai departe, își bate joc de viața femeii. Mă sufoc în aerul ăsta scârbos de port. Vreau s-o pornesc în larg, să vâslesc. Chiar de-ar fi să se stârnească furtuna. Vai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
fi moderat pentru Radio Stuttgart în compania acestor minunați muzicieni sosiți în mod special, aici, în capitala landului Baden-Wurtenberg, pentru a povesti experiența lor personală în drumul către George Enescu. Nu se poate uita, cu mulți ani în urmă, prin strădania violonistei Luminitza Petre, în marea sală a Operei, a răsunat în primă audiție celebrul "Octuor" enescian, pentru corzi. Ultimele momente ale recentei ediții a Festivalului? Au fost cu totul spectaculoase. Un spectacol interior al muzicii - cu deschideri nebănuite spre zonele
Cu Enescu la Stuttgart by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7206_a_8531]
-
de Mariana Costinescu și Petre Costinescu, cu un studiu introductiv, note și comentarii de Paul Cornea, o contribuție esențială având lectorul Daciana Vlădoiu și tehnoredactorul Pompiliu Statnai. în acest domeniu, un reviriment s-a produs, în dificilile condiții actuale, prin strădania istoricului literar I. Oprișan. Recunoscut ca eminent exeget hasdeian, autor, printre altele, a două fundamentale lucrări monografice, Viața lui B. P. Hasdeu sau setea de absolut (2001) și Opera literară a lui B. P. Hasdeu (2007), I. Oprișan a readus
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
E o incompatibilitate de fond între domeniul aflat în discuție și instrumentul menit a-l înfățișa. De aici și piedicile de care ne lovim. Iar cartea lui Charles Seife surprinde chiar suita dificultăților pe care le-a întîmpinat omul în strădania de a da un sens concret zeroului și infinitului, dar și cortegiul de victorii, nu prea multe, pe care le-a repurtat de-a lungul timpului. Totul a început cu babilonienii și cu abacul pe care îl foloseau pentru număra
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
Gheorghe Grigurcu "laudă a lucrurilor" și a mi-cilor viețuitoare în-trupează strădania pacifică a lui Petre Stoica, pactizarea d-sale, fie și resignată, nelipsită de nuanțe elegiace, cu lumea ce ni s-a dat. Așa cum Leon Bloy socotea că așa-zisele locuri comune conțin mari tensiuni, mistere nebănuite, obiectele din preaj-mă, ne-
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
Elenă Lazăr Bibliografia traducerilor grecești din literatura română s-a îmbogățit în toamna lui 2007 cu un titlu de referință: prima antologie greacă de lirica românească feminină. Salutara inițiativa se datoreaza strădaniilor poetei Grețe Tartler, care în anii petrecuți la Ambasada României din Atena că atașat cultural și-a dorit -și a reușit cu prisosință - să aducă în atenția lumii grecești nume reprezentative și succese notabile din diverse sectoare ale culturii române
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
cuantică astăzi, ceea ce înseamnă că, atunci cînd știința modernă o va asimila, contradicțiile își vor găsi poate rezolvarea. Ce nu convinge în cartea lui Basarab Nicolescu este tocmai încercarea de a interpreta opera lui Böhme după calapodul gîndirii moderne. Toată strădania seamănă cu efortul unui om de știință care, dezamăgit de lipsa de perspectivă teologică de care suferă știința modernă, caută refugiu și speranță în elucubrațiile iluminate ale unui vizionar din secolul al XVII-lea. E greu de crezut că Böhme
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
copleșitoare majoritate ajunse pe rafturi cu totul secundare ori de-a dreptul căzute în uitare? Iată o înșiruire de "creații" chipurile reprezentative, producte ale unor "poeți de frunte", nestînjeniți în a-și afirma personalitatea creatoare", etalată de Dan Deșliu, cu strădania de-a reliefa - culmea! - notele lor diferențiale: "Treizeci Decembrie de Breslașu nu seamănă cu Steaua țării a lui Mihai Beniuc, nici cu Noptea de Decembrie a lui Demostene Botez, deși tratează aceeași temă... An-son-hi de V. Porumbacu, Ochii de Mișu
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
Liana Tugearu Am primit, din nou, un dar de la prima balerină a companiei Royal Ballet Covent Garden, Alina Cojocaru. De astă dată, însă, strădania ei de-a ne aduce puțină frumusețe și bucurie a fost complexă. Nu și-a pus în valoare numai calitățile artistice, ci a dovedit și că, la numai douăzeci și cinci de ani, are capacitatea de a organiza un spectacol în turneu
Gala Alina Cojocaru by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9881_a_11206]
-
a-și căuta aiurea făgașul ca mare latinist; bătrînul se va mulțumi să-l vegheze și să-l sprijine de la distanță: ca și în artă, va interpune între sine și ceilalți un ecran protector. Sentimentul deșertăciunii lucrurilor și al inutilității strădaniei spre care îl conduce noianul de amintiri, nu anihilează însă niciodată, în mereu-contradictoriul Petrarca vanitatea: el recurge cu deliberat cinism la retorică, la artificiu, pentru a nu-și știrbi faima sau avantajul - real sau presupus, uneori mitizat - față de ceilalți. Zăbovește
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
din 1957, o serie de critici și istorici literari din țara noastră, ca Mircea Zaciu, Ion Roman, Al. Oprea (și, dacă îmi este îngăduit, subsemnatul) și alții s-au preocupat intens de readucerea lui Panait Istrati în patrimoniul literaturii române. Strădania lor a fost continuată, înainte de 1989, de Gabriela-Maria Pintea, prin monografia Panait Istrati (1975), de Mircea Iorgulescu prin studiul Spre alt Istrati (1985), de revista Caiete critice, care a închinat un număr omagial în 1985, la împlinirea a 50 de
Panait Istrati în posteritate by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9939_a_11264]
-
unui scriitor. A lui B. Scena însăși, panta despre care vorbeam, este acoperită cu un fel de manuscris. Un fragment. Parte din poveste pentru întregul ei. De acolo iese Corul, fiecare personaj, monologurile topite sau nu unul în celălalt, durerea, strădania, eșecul, împlinirea, ludicul, împăcarea. Manuscrisul este martorul, întîiul, al spovedaniei creatorului. El conține povestea și lasă să se arate ce, cît și cum vrea autorul. Muzica lui Bach ia locul lamentației evreiești. Rugăciunea poate să aibă loc pentru că B., chiar
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
primul rând familiei și celor doi copii aduși pe lume, s-a redăruit cu trup și suflet dansului, reușind să construiască, într-un timp relativ scurt, o mică echipă care să o înțeleagă și să o secondeze în căutările ei. Strădaniile coregrafei și ale dansatorilor ei au mers în direcția recuperării memoriei propriului corp și a senzațiilor de a atinge și de a fi atins. În această ultimă direcție, preocupările Valentinei de Piante se întâlnesc cu cele ale uneia dintre direcțiile
Trei universuri coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9039_a_10364]
-
împlinită sonoritate a lăutei, James Murno la violone, o specie a contrabasului, violonista Tami Troman. Pasiunea, firescul și bucuria comunicării devin iradiante. Iar publicul, un public atent, cultivat, prioritar atașat activităților Institutului Francez, a știut a răsplăti cu vădit entuziasm strădania artiștilor muzicieni. Este, pe de altă parte, interesant de observat felul în care un gen ce a beneficiat de o dezvoltare spectaculoasă în Europa Centrală și de Vest în urmă cu aproape trei secole, un gen de care ne desparte
Muzica veche în actualitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9063_a_10388]
-
obișnuite. Cu alte cuvinte identitatea, contradicția și terțul exclus - cele trei principii fundamentale ale gîndirii umane - sunt niște unelte prea rudimentare ca să poată surprindă acea curgere universală pe care o numim convențional "devenirea lumii". Și pentru că logica este neputincioasă în strădania de a descrie lumea, atunci dialecticianului nu-i mai rămîne decît s-o descrie ilogic, încălcînd cu bună știință regulile obișnuite. Rezultatul este o optică de tip contradictoriu pe care o aplică în orice situație. Potrivit acestei optici, e cu
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]
-
sentimentul, pe care nu-l cunosc decît oamenii cu adevărat simpli, că n-are dreptul să se laude cu ceva care depășea chiar și posibilitățile extraordinare ale acestui instrument la purtător. Fiindcă nu era tenorul interpretărilor de succes, prin mari strădanii, ci depășea de la distanță condiția vocilor ambițioase, atinse din cînd în cînd de momente de grație, și transforma extraordinarul în performanță artistică obișnuită, lui Pavarotti i s-a întîmplat să fie fluierat în spectacole în care altor tenori li s-
Miracolul Pavarotti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9282_a_10607]
-
l-am aflat destul de recent. Și spunându-mi că, poate, într-o zi s-ar putea inaugura Muzeul perla contemporană, să le adaug și pe cele astfel descoperite la îndemâna viitorilor curatori. Procedând, însă, în prealabil - și spre a le ușura strădania - la o primă sistematizare, în funcție de mărimea, strălucirea și culoarea exponatelor. Nu înainte, totuși, de a mai face cunoscut și că G. Topîrceanu singur le șlefuia, precum și circumstanțele în care și-a alcătuit colecția, circumstanțe chiar de el dezvăluite. Citez: "întâmplările
Topîrceanu - pescuitor de perle by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9300_a_10625]
-
acest motiv, mistica creștină este o tentativă absurdă și zadarnică. La Dumnezeu nu ajungi nici după ce vei muri, darmite încă din viața aceasta. Și atunci tot ce înseamnă mistică creștină este zbatere vană. În al patrulea rînd, asceza fără de care strădania mistică nu se poate împlini nu intră în vederile unui musulman. Musulmanul nu înțelege de ce trebuie să-ți mortifici trupul de vreme ce trupul e creația lui Dumnezeu, cum tot așa nu înțelege ce rost are celibatul și toate celelalte nevoințe la
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
Holboca Biserica este ctitoria lui Nicolae Balș și a fost zidită în 1812 pe locul altei bisericuțe din lemn ale cărei temelii se văd ̀în curtea bisericii actuale. Din pisanie aflăm că s-a reparat radical în 1898 prin strădaniile preotului paroh Mânjescu și a primarului Gh. Oarză. Schitul Vlădiceni, Str. Trei Fântâni, Nr. 3 Așezat ̀în locul numit „Poiana Vlădicăi”, unde domnitorul Alexandru cel Bun împreună cu Mitropolitul Mușat au întâmpinat în 1415 moaștele Sfântului Ioan din Trapezunt. Prima biserică
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
de referință deoarece răspunde unor deziderate actuale, cel puțin din două considerente: reactualizarea performanțelor productive în raport de gradul de ameliorare a raselor; caracterizarea morfoproductivă a unor noi populații de ovine, cu perspective de formare a unor rase locale noi. Strădaniile autorului s-au finalizat în elaborarea unei lucrări de mare extindere, reprezentând rodul unei activități de cercetare de peste un deceniu, cu o iconografie ireproșabilă, fiind deosebit de utilă pentru studenți și toți cei care într-un fel s-au altul au
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]