1,253 matches
-
la umăr, ca doi prieteni de o viață, pe lângă un balansoar pentru copii. După încă cincizeci de metri de mers în tandem, în tăcere, am ieșit din parc și drumurile noastre s-au separat. Eu am pornit spre dreapta, pe străduțele întortocheate ale cartierului, unde apăruseră de câțiva ani case noi alături de cele vechi, interbelice, și am constatat, cu surprindere și nemulțumire, că printre case se strecuraseră de curând și câteva blocuri semețe. Desigur, în total dispreț al legii și principiilor
După ce am dat cu mașina într-o groapă, am trăit pe pielea mea spaimele pietonului din București. „Ies la vot că am de ce” () [Corola-blog/BlogPost/338203_a_339532]
-
înțelesuri din sfera spiritualității, și, apoi, imaginile vagi ale oamenilor), izbutesc să dea formă poetică unei lumi, puternic personalizate, lumea orașului în lirica lui Eugen Bunaru. În acest oraș-emblemă, strada, martor tăcut, în diferitele ei întruchipări (“Stradă tocită de cartier”; ”străduțe arhaice și cochete”; ”străduțe dosnice”; “străzi fantomatice”; “străzi periferice”; “străzile...întunecoase pustii”; ”străzi mărginașe”; “stradă duminicală”; ”stradéle întortocheate”; “stradă blândă de cartier”; “lectura unei străzi bătrâne”; “străzi străine”; ”strada amestecată cu gunoaie și soare”), strada, deci, are un rol de
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
și, apoi, imaginile vagi ale oamenilor), izbutesc să dea formă poetică unei lumi, puternic personalizate, lumea orașului în lirica lui Eugen Bunaru. În acest oraș-emblemă, strada, martor tăcut, în diferitele ei întruchipări (“Stradă tocită de cartier”; ”străduțe arhaice și cochete”; ”străduțe dosnice”; “străzi fantomatice”; “străzi periferice”; “străzile...întunecoase pustii”; ”străzi mărginașe”; “stradă duminicală”; ”stradéle întortocheate”; “stradă blândă de cartier”; “lectura unei străzi bătrâne”; “străzi străine”; ”strada amestecată cu gunoaie și soare”), strada, deci, are un rol de primă însemnătate. Este locul
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
tehnici de schimbare a registrelor, prin care o afirmație e negată imediat de opusul ei, enunțul e mutat în gama metatextuală, formulele considerate excesiv de sensibile sunt readuse la un ton neutru, prin intervenții auctoriale: “adie o lumină o liniște/ pe străduțe dintre cele mai vechi/ (bunăoară strada Salcâmilor) ale orașului/ Copacii de pe bordúri/ își împleticeau umbrele cu a mea/ cu a rarilor trecători - /ei bine, o stratagemă a luminii/ (mi-am zis cu puțină invidie)/ ce ține de tehnica clar-obscurului”. Astfel
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
noapte. „E o onoare pentru noi, pentru satul ăsta. Nu la fiecare sat merge. E foarte apropiat, foarte popular", a spus un localnic. Miercuri, PRINȚUL CHARLES a ajuns în Brașov, iar înainte de a vizita Biserica Neagră, s-a plimbat pe străduțele din centrul vechi al orașului și s-a întâlnit cu reprezentanții Casei parohiale a Bisericii evanghelice.
PRINȚUL CHARLES, la Universitatea București. Va fi decorat cu Doctor Honoris Causa by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/28440_a_29765]
-
telefon mobil marca Sony Ericsson T100 din mâna lui Vasile L. , după care a rupt-o la fugă. Chiar dacă păgubitul a încercat să-l ajungă, inculpatul, datorită vârstei, a fost mai iute de picior și s-a făcut nevăzut pe străduțele din zonă. Ulterior, a vândut bunul furat, iar banii i-a cheltuit l Lucrătorii Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Lugoj au fost sesizați de către Zorica L. despre faptul că fiica sa K.I.L. , de 14 ani, a fost violată de
Agenda2005-28-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283927_a_285256]
-
se pot vizita Mănăstirea Franciscană, care găzduiește una dintre cele mai vechi farmacii din lume, în funcțiune încă din anul 1391, Palatul Sponza și cel Parohial. La locul de întâlnire al localnicilor și al turiștilor se poate ajunge printr-o străduță foarte îngustă, care duce în piațeta Gunduliceva Poljana și astfel la o altă mănăstire, cea Iezuită, care ființează de la începutul secolului al XVIII-lea. Pentru a face un tur complet al acestor minunate meleaguri croate trebuie să începeți cu binecunoscuta
Agenda2005-20-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283703_a_285032]
-
arta seducției. Devenise o ingenuă ce nu a văzut niciodată un asemenea expert în rostirea vorbelor frumoase și care poate păcăli chiar și pe cineva ce nu era atât de atrasă de acest bărbat cum era ea. Ajunseră printr-o străduță îngustă, în fața unei clădiri vechi, cu trei niveluri și cu ziduri groase, peste care se putea observa fără tăgadă patina zecilor de ani trecuți peste ele, prin mușchii verzi depuși între îmbinările blocurilor de piatră. Se opriră lângă o ușă
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382414_a_383743]
-
în grup, pășind împreună printre casele în stil colombaj, ce uimesc prin ambianța medievală creată, prin abundența detaliilor și a florilor, cu bârne puternice, înnobilate de vechime, în contrast cu tencuiala zugrăvită în alb a umpluturilor din cărămidă sau chirpici. Plimbarea pe străduțele pietruite, înguste părea o incursiune alături de vreo Cenușăreasă sau de prințul ce o căuta, din basmul fermecător al Fraților Grimm, pășind printre bijuteriile arhitectonice în stil Renaștere, Bidermeier, Art Nouveau, etajate, cu ornamente minunate de piatră sau lemn aurit, colorat
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
a lacului, prin câteva construcții vechi și terase, care păstrau tradiția acelor meleaguri cu bogată istorie. Cu așa presupuneri în gând, am ajuns în zona centrală, aproape de "Casa Albă", unde m-am oprit ușor nedumerit. Mi se părea că pe străduța aceea nu mai mersesem ori n-am recunoscut-o și, în acest caz, mă întrebam cum de a rezistat timpurilor „moderne” cu înfățișarea ei de odinioară. Înainte de a mă îndrepta spre parc am făcut recunoașterea locului, privind cu adâncă nostalgie
DIN ALE TINEREŢII VALURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383362_a_384691]
-
aproape în fiecare curte se află casa mai mare și căsuța, așezate față în față. Familia își duce viața de obicei în căsuță, mai ales vara, doar dacă este mai numeroasă le ocupă pe amândouă. Din centrul satului , pornește o străduță în dreapta, Padina, case frumoase de o parte și de alta, unele nelocuite, dar nu chiar părăsite, mai vine când și când câte cineva acolo. Sunt familii ce-și duc traiul ordonat și liniștit , cu sprijin în „vecinătate„ în momentele importante
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
iubită.. ”Mi-am pus ochelari de soare și-am plecat la o plimbare..” Deseori îmi veneau în minte astfel de cuvinte de ale ei, care m-au încântat de dintotdeauna.. Inițial m-am gândit că dacă cumva merg pe niște străduțe ajung în spate acolo unde văzusem că au grădină și poate că acolo sunt de nu mă auzeau. Între timp am băgat seama că acei băieți din curtea de lângă fântână, au ieșit și parcă legați unul de altul tot se
FILE DE JURNAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385274_a_386603]
-
biletele în mână, Florin Tatu a alergat la ușa prietenului său, a descuiat-o cu cheia pe care i-o dăduse Gorila, apoi amândoi de mână au zburat spre poarta de ieșire. Piticu l-a ocolit pe tot felul de străduțe până când s-au oprit în dreptul scării unui bloc uriaș. Avea 8 etaje și se întindea foarte mult, scara unde ei opriseră era„ N„, au intrat în bloc, au privit în sus până unde era etajul 5, apoi au început să
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385347_a_386676]
-
lumini și umbre procesate mental. Îți dai seama, să vezi mirosul unei păsări, exclamă el cu ochii pierduți undeva dincolo de dealurile ca niște cocoașe de animale preistorice care se întindeau până la Mediterana. - Ieri am mers cu Sharon în Akko Atika. Străduțe înguste, pestrițe, invadate de un mozaic de oameni. Într-o sută de metri auzi toate limbile pământului, accentele nativilor graseiază franceza, cântă italiană, se semețesc în spaniolă sau modulează cu o rostogolită eleganță aceleași cuvinte pe care bătrânul Will le
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
năvală spre breșă, În timp ce, În sensul opus, bărbați, femei și copii, panicați, se agitau Încoace și Încolo, Încovoiați sub desagi și provizii, căutând o scăpare imposibilă. Între timp, după ce părăsiră povârnișul fortificației, cei doi bărbați se scufundaseră În labirintul de străduțe care diviza centrul așezării. Înaintau cu repeziciune, căutând să-și deschidă calea prin mulțimea Îngrozită care se Îndrepta spre locul de debarcare. La capătul unui coborâș, zăriră portul interior, ocrotit de un zid aflat Încă În picioare. Era acolo o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și avea să Își Învingă durerea. Mărșăluitul până la Porta Romana nu Îi prii, precum sperase. De acum, toate umorile trupului parcă Îi Înnebuniseră. Era istovit, cu părul și cu barba năclăite de sudoare. Descoperi că se rătăcise prin labirintul de străduțe care se ramificau ca o pânză de păianjen În spatele bisericii Spirito Santo, imediat după poartă. La o cotitură, dădu peste un cleric burtos care Înainta poticnit În sens contrar, suflând din greu, cu aerul nesănătos al cuiva constrâns să recurgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
că alegerea era motivată de vreo Înțelepciune secretă? Grija și Moartea, nedespărțite precum cele două fețe ale aceleiași monede În geografia acelui oraș, la fel cum erau și În aceea a vieții... Mai făcu câțiva pași de-a lungul unei străduțe care dădea Într-o parte a piațetei și recunoscu de departe poarta cu ușorul pe care fuseseră Încrustate Însemnele Artei. Străbătu ultima bucată de drum parcă prin vis. În ciuda orei, prăvălia era deja deschisă. Pe ușă răzbătea În afară o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Îl urmau. Dar, În ciuda urletelor și a lăncilor amenințătoare ale acestora, Îi pierdu aproape imediat În mulțimea de capete care pluteau În valuri de la un zid de case la celălalt. Parcă Florența Întreagă Își dăduse Întâlnire În acel labirint de străduțe dintre baptisteriu și biserica franciscanilor, incluzând aici și animalele de povară. Înainta anevoios, Încercând să-și deschidă drum prin Înghesuială și să se țină pe cât posibil pe marginea străzii, spre a evita abundentele excremente de cal. Se gândise că Însemnele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
avea să poată străbate străzile mai În voie. Rolul său de prior al Florenței Îi conferea dreptul de a se deplasa și după ora stingerii. Atunci avea să acționeze. 6 În aceeași zi, după ora stingerii La fiecare cotitură a străduțelor Înguste, Dante se oprea cu toate simțurile În alertă pentru a desluși pasul cadențat al patrulei. Dar Întregul cartier părea cufundat Într-o tăcere absolută, curmată doar din când În când de râsetele izbucnite, de țipetele ușoare și de șoaptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o dată poetul se reînsuflețise, ca și când ar fi conceput o nouă idee. O rupse la fugă, lăsându-și stupefiat Însoțitorul, care după o clipă se zori să Îl ajungă din urmă. Îl apucă ușor de cot, abătându-i mersul către o străduță laterală. — De ce Încolo? Întrebă Dante, care continua să se simtă dezorientat. Pentru Paradis trebuie să mergem În partea opusă. — Cercul zidurilor vechi: acesta este ceea ce leagă casele... Un cerc. Iar un cerc poate fi parcurs În ambele sensuri, messer Alighieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
neliniști crescânde. Crima Îl fascina. Dar era oare just să Își dedice Întreaga lumină a minții faptei rele a unui singur individ, neglijând călăuzirea unui Întreg popor? Treptele ce duceau la camerele de oaspeți de la San Marco dădeau către o străduță laterală față de piața din fața bisericii. De jur Împrejur, Îmbulzeala celor lipsiți de orice ocupație părea să sporească, Într-o gălăgie confuză care Îl asurzea. Ar fi vrut să se Întoarcă de Îndată la Palatul Prioriei ca să afle vești despre executarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Silanus, Rubellius Plautus, Faustus Cornelius, Sulla Felix, Paetus Thrasea, Domitius Corbulo, Annius Pollio, Iulius Caesar, Agrippina, Aldo Morro? Cum să nu simți un nod în gât când aruncând în treacăt o privire prin ușa deschisă a unei biserici de pe o străduță ca oricare alta dând din via Cavour, zărești deodată pe Moise al lui Michelangelo, iar alături de statuie pe Fellini desenând ceva într-un carnețel? Și-apoi Collosseum-ul, Via Appia, Capela Sixtină, „Stadio Olimpico”, Roma-Napoli I-I, Cinecittâ, Claudia Cardinale, etc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a doua zi la institut, dacă o mai fi existat. Au căzut de acord că nu puteam fi decât copilul din flori al măicuței sau ceva asemănător. Așa măcar au uitat de camera de sus. Locuiau în apropiere, pe o străduță lăturalnică, la parter, și poate chiar l-au cunoscut pe bătrânul croitor, dar asta e doar o presupunere. N-am scos o vorbă. Mi se părea că și lor le-a fost golită locuința, cât stătuseră în pivniță. Așa a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
destul de ușor din cameră și cobor, pe pipăite, spre hol. N-am aprins becul; mă apropii de ușă, o deschid precaut, dar abia o pot ține, așa de tare mi se zbate în mână. Un vânt de gheață gonește pe străduță. În depărtarea pustie, lângă felinarele galbene se vede cum zăpada uscată viscolește pe garduri, pe geamuri și pe acoperișuri. Pierzându-mi respirația din cauza vântului, cu spinarea zgribulită de frig, pășesc disperat; nici nu apuc să ajung la capătul străduței unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
pe străduță. În depărtarea pustie, lângă felinarele galbene se vede cum zăpada uscată viscolește pe garduri, pe geamuri și pe acoperișuri. Pierzându-mi respirația din cauza vântului, cu spinarea zgribulită de frig, pășesc disperat; nici nu apuc să ajung la capătul străduței unde începe piața, când simt că am înghețat bocnă. În piață arde un foc. Flacăra lui își flutură în vânt pletele roșcate de un argintiu-roz. Casa din fața mea e toată luminată, iar umbra pe care o lasă stâlpul jos al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]