119,398 matches
-
și al dezrădăcinaților crește într-un ritm mai mult decât îngrijorător, iar avalanșa datoriei externe stă gata-gata să o pornească la vale peste disperarea celor mulți și peste îngâmfarea celor puțini. Ce folos că galantarele supermagazinelor sunt doldora de produse străine atrăgător ambalate, dacă buzunarele grosului clienților sunt de la o zi la alta mai goale? Care postură este mai umilitoare și mai descurajantă pentru bietul român, cea de ieri când el avea niscaiva bani și vitrinele erau mai goale ca după
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
mulți dintre ei nu mai voiau să continue, le intrase în cap să meargă în Occident să muncească. Aveau nevoie de bani, nu mai aveau timp „de pierdut„ cu școala. „Foarte bine ! le spuneam eu, este momentul să învățați limbi străine, v-ar ajuta...„ „Generația asta a noastră, doamna profesoară, nu mai putem recupera neînvățatul de până acum, dar poate că viitorii dumneavoastră elevi, sau poate copiii noștri, da !„ ziceau ei... Lucram la un nivel minimal al Programei, e adevărat, nu
REGINA MEA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488959326.html [Corola-blog/BlogPost/383514_a_384843]
-
altar. CAPITOLUL 26 VIAȚA FRATELUI TEOFAN, MINUNATĂ LUI VEDENIE ȘI DESPRE PARTASENIA CU ERETICII Un batran cu numele Chiriac trăia în lavra Calamon din apropierea sfanțului rău Iordan. Și era bătrânul îmbunătățit în fapte dumnezeiești. La el a venit un frate străin din ținutul Dara, cu numele Teofan, ca să-l întrebe pe bătrân despre gândul curviei. Bătrânul a început să-l sfătuiască cu felurite cuvinte de intelpciune și viața curată. Folosindu-se mult fratele din cuvintele bătrânului, i-a spus: - Eu, avva
LIVADA DUHOVNICEASCA (9) de ION UNTARU în ediţia nr. 995 din 21 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1379735402.html [Corola-blog/BlogPost/365085_a_366414]
-
încalcă „un principiu de bază al democrației - că toți oamenii sunt egali în fața legii.” Comentând această reacție, Robert Turcescu a opinat și că „niște demenți dau foc la țară și trebuie să vină pompierul de serviciu de la Ambasada Statelor Unite.” Presa străină a relatat că „Romanian MPs decriminalise political corruption” și a descris reacția publică: „Public fury over MPs’ immunity from corruption investigations”. Evenimentul a adus din nou pe agenda bilaterală Romania-SUA problemă statului de drept, Victoria Nuland - asistentul pentru afaceri europene
Decizie CNA, condamnată de patru organizații by http://uzp.org.ro/decizie-cna-condamnata-de-patru-organizatii/ [Corola-blog/BlogPost/93560_a_94852]
-
Puțină lume știe să danseze bine vals. Pe mine mă învățase mama încă din copilărie. Considera că face parte din cultura generală. - Ne cunoaștem de undeva ? îmi amintesc eu că îmi spusese pe nume. Mie figura mi se părea perfect străină, dar nu era prima oară când memoria îmi juca feste. - Nnu, nu-nu cred. Amuzat, îmi dau seama de confuzia creată. Numele meu era rezultatul unei mici bâlbâieli. Altceva nu mai vorbim, ne lăsăm cuprinși de vârtejul valsului. Mai târziu am
DAN, DANSEZI? de DAN NOREA în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401257411.html [Corola-blog/BlogPost/350593_a_351922]
-
a III-a am trecut la limba franceză. Clasa a șasea și a șaptea am făcut-o la Școala Elementară Nr. 24 din București. La liceu m-am înscris la Șincai, lângă actuala Sală Polivalentă. Acolo am învățat „noi” limbi străine: rusa care era obligatorie și puțină engleză. George ROCA: Când ai început să cochetezi cu gimnastica? Mircea BĂDULESCU: Faptul care m-a determinat să aleg gimnastica a fost influențat de noroc! Înainte de-a mă naște, tatăl meu călătorise foarte
INTERVIU CU DOMNUL MIRCEA BĂDULESCU, UN ANTRENOR DE ELITĂ AL GIMNASTICII ARTISTICE ROMÂNEŞTI ŞI AMERICANE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_roca_1452072833.html [Corola-blog/BlogPost/340069_a_341398]
-
a născut fiul meu Andrei, care spre bucuria noastră, ne-a dăruit o nepoată, Dakota Jo Bădulescu. Suntem cu toți aici in America. George ROCA: Cum ai ajuns sa profesezi din nou meseria de antrenor de gimnastică într-o țară străină? Ai avut satisfacții profesionale? Mircea BĂDULESCU: În vara anului 1980 mi-am găsit prima slujbă! Am fost numit antrenor principal de gimnastică la o echipă de fete din Toledo, statul Ohio. În 1982 mi s-a oferit un contract, tot
INTERVIU CU DOMNUL MIRCEA BĂDULESCU, UN ANTRENOR DE ELITĂ AL GIMNASTICII ARTISTICE ROMÂNEŞTI ŞI AMERICANE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_roca_1452072833.html [Corola-blog/BlogPost/340069_a_341398]
-
fiscală (refuzul de-a achita taxele și impozitele), neîncercate până în clipa de față, sunt cele două redutabile arme ale națiunii unite, prin care poate să dea peste cap aranjamentele politrucilor interni și-i poate pune serios pe gânduri pe păpușarii străini. ------------------------------------ George PETROVAI Sighetu Marmației, 12 aprilie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - STATORNICIA POLITICII ROMÂNEȘTI ÎNTRE MITITEI ȘI MITITICA / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1931, Anul VI, 14 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Petrovai : Toate
STATORNICIA POLITICII ROMÂNEŞTI ÎNTRE MITITEI ŞI MITITICA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1460634303.html [Corola-blog/BlogPost/369214_a_370543]
-
să-și adune prin rugă propiile vise. Reușește acest lucru, deși uneori, are sentimentul neputinței...,, Cântecul de îngeri de la strană și legătura cu Dumnezeu prin rugă ,, îi îmbracă sufletul cu diferite forme de bucurie. Această bucurie nu-i este nici străină, dar nici imposibilă ! Bucuria a rămas în integritatea ei și într-o totală existență armonioasă înconjurând-o, datorită iubirii. Iubirea autoarei a lăsat amprentă asupra a tot ce poate cuprinde cu ochii sau poate pipăi cu palmele; asupra oamenilor dragi
SUFLET LA OFERTĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1423400021.html [Corola-blog/BlogPost/376040_a_377369]
-
a mai fost folosit pentru jocurile de noroc, care erau interzise, ci a fost transformat în restaurant. Timp de câteva decenii, el a fost unul dintre localurile de lux de pe litoral, frecventat de mai marii vremii, dar și de turiștii străini. La mijlocul anilor ’80, cazinoul a fost închis pentru o perioadă pentru a fi supus unor lucrări de restaurare, acestea fiind ultimele operațiuni de acest gen realizate până în prezent. După revoluția din 1989, cazinoul a continuat să funcționeze ca restaurant, aici
Cazinoul Constanţa, în continuare ruină după ce a fost pasat între autorităţi pentru refacere by http://uzp.org.ro/cazinoul-constanta-in-continuare-ruina-dupa-ce-a-fost-pasat-intre-autoritati-pentru-refacere/ [Corola-blog/BlogPost/94126_a_95418]
-
lui Gala Galaction („Știința”, 1993, p. 23). Frăția cu conștiința morală, candoarea ingenuă și curăția sufletească a avut ca temei luminarea poporului prin tipărirea de literatură creștină în limba română, iar ca scop dublu: pregătirea luptei de eliberare de sub jugul străin samavolnic și calea Înfăptuirii Marii Uniri. Pe la 1905, Părintele P. Gheorghian trage clopotul de ridicare la lupta de eliberare națională: „Suna-va ceasul dezrobirii mâine/ Și lanțul va cădea în praf însângerat,/ Și vei cunoaște-atunci, tu bietule române/ Ce-atât
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
suferit Vlădica Mitropolitul pe când era monah pentru provincia sa românească, trudindu-se din răsputeri să o vadă izbăvită și așezată princiar în sânul Familiei ei regale. „Întemeind revista Luminătorul,a fost exilat tocmai la Smolensk. Era prea periculos pentru stăpânirea străină. Dar și acolo stând, arhimandritul Gurie a scris românește, a crezut în învierea neamului pe care l-a iubit, a luptat pentru frații săi... Mitropolitul Gurie și-a iubit și respectat deopotrivă credința în Dumnezeul părinților și în dreptatea neamului
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
1855-1914), personaj în care prietenul meu are - de altfel - o onorantă ascendență. Pe copertă, sub titlu, atrage atenția, lapidara notă explicativă a autorului: „O personalitate care sintetizează calitățile, sbuciumul și lupta Poporului român, din ultimul sfert de veac de dominație străină asupra Transilvaniei.” Semnificativă este și dedicația: „Închin această carte tuturor generațiilor de învățători și de slujitori ai sfintelor altare strămoșești, pentru împreuna lor lucrare, în serviciul Poporului.” Cea de a doua publicație, mult mai amplă (peste 500 de pagini) e
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
Acasa > Stihuri > Semne > FRUNZĂ STRĂINĂ Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Blândă și odihnitoare Lumina printr-o sită, Atâta de departe, Mai curge poleită Și-nchipuiri împarte Dezgolind sentimente Când fluierul zefirului Cu ritmuri dulci și
FRUNZĂ STRĂINĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1411040889.html [Corola-blog/BlogPost/349945_a_351274]
-
-n nostalgie lasă uimire Spre gândul în care A intrat o amintire. Umbra prinsă-n poeme, Peste vreme, Toamnă vrea s-o cheme. Ca o mică flamă Roșie sau galbenă Dansând în coborâre lină Tandră întristare-i Frunza, de vară, străină. Mă-așez sub nucul vorbăreț Ce domină -n natură, Alfabetul ``morse``-mi spune Cum frigul va să vină. Prea mulți bulgări ce trag linii Sar peste iarba pură, Ceru-i deschis...eu te aștept! Vremea, încă,-i senină. Referință Bibliografică
FRUNZĂ STRĂINĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1411040889.html [Corola-blog/BlogPost/349945_a_351274]
-
așez sub nucul vorbăreț Ce domină -n natură, Alfabetul ``morse``-mi spune Cum frigul va să vină. Prea mulți bulgări ce trag linii Sar peste iarba pură, Ceru-i deschis...eu te aștept! Vremea, încă,-i senină. Referință Bibliografică: FRUNZĂ STRĂINĂ / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1357, Anul IV, 18 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FRUNZĂ STRĂINĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1411040889.html [Corola-blog/BlogPost/349945_a_351274]
-
a o îngriji, a o cultiva, a o transmite generațiilor tinere; al doilea ofensiva slavonismului (limba română e o insuliță într-un ocean slav); al treilea - europenizarea vieții noastre (se distrug familii, copiii sunt duși de mamele lor prin țări străine...)”. Oratorul ne-a întrebat dacă mai vrem monumentul lui Ștefan Vodă pe moșia lui, dăruită de domnitorul Bogdan II. Am ridicat mâinile și am strigat într-un glas „Da!”. Ce va urma mai departe, depinde oare numai de primul nostru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
nepăsarea? După aceste sensibilizări mi-a fost straniu să aud din gura lui Dumitru Covalciuc „bucuria că în ultimul timp nu se încearcă ucrainizarea unor școli românești și că la Hliboca în toate școlile se va preda româna ca limbă străină. Mai apoi am clarificat de la domnul academician Vasile Tărâțeanu că e vorba doar de doleanța ca limba română să fie introdusă drept obiect de studiu în școlile ucrainene din satele românești, cum, de exemplu, sunt Ceahor, Molodia, Colincăuți etc. Aici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
covorul moale, Nu-ți mai foșnește sub picior, Nici ale noastre inimi goale, Când se-mpleteau, oftând ușor. Și parcă focul firii tale S-a domolit de-atâta dor, Când plânge-n jur o tristă vale, Unde-alergam cuprinși de-amor. Străine-mi par toate din casă, Și-nsingurarea m-a-nvelit, Cu multe gânduri, ce mi-apasă, Pe sufletu-mi greu răscolit. La răsărit îți aștept glasul, Să mă trezești încet, șoptind, Că două stele și-au frânt pasul, Să ne priveacă licărind. Acum
ZILE PLUMBURII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dac_1486410614.html [Corola-blog/BlogPost/344177_a_345506]
-
asociată cu ideea că nu trebuie să mai .faci nimic. În considerentul nostru. aste o falsă înțelegere a fenomenului pensionarii. Istoria omenirii arată că foarte mulți „bătrâni” au creat încă multe opere la o vârstă înaintată și menționez două nume străine: G.B. SHAW (1858 - 1950) și JAN SIBBELIUS (1865 - 1957), iar dintre români C.I.PARHON (1874 - 1969) și ANA ASLAN {1897- 1988). Enumerarea ar putea fi desigur mai lungă. Luând drept deviza versurile lui Coșbuc, „O luptă-i viața, deci te
„0 LUPTĂ-I VIATA, DECI TE LUPTĂ” de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_0_lupta_i_viata_deci_te_lupta_mihai_leonte_1349079481.html [Corola-blog/BlogPost/359066_a_360395]
-
dă, potrivit Proiectului noului Cod Silvic, Dreptul de preemțiune pentru producătorii de mobilă, adică măsuri pentru sprijinirea agenților economici la cumpărarea masei lemnoase a celor din industria mobilei. Prevederea încurajează exploatarea de către marile firme de prelucrare a lemnului cu capital străin care își desfășoară activitatea în țara noastră. Practic, firmele străine vor lua lemn la un preț scăzut pentru mobilă și, ulterior, vor vinde mobila pe piața externă la prețuri profitabile pentru ei. Cam totul s-a vândut din Țară. Chiar
Uneltele de la Bucureşti ale vicontelui Étienne D. Bilderberg by http://uzp.org.ro/uneltele-de-la-bucuresti-ale-vicontelui-etienne-d-bilderberg/ [Corola-blog/BlogPost/94156_a_95448]
-
producătorii de mobilă, adică măsuri pentru sprijinirea agenților economici la cumpărarea masei lemnoase a celor din industria mobilei. Prevederea încurajează exploatarea de către marile firme de prelucrare a lemnului cu capital străin care își desfășoară activitatea în țara noastră. Practic, firmele străine vor lua lemn la un preț scăzut pentru mobilă și, ulterior, vor vinde mobila pe piața externă la prețuri profitabile pentru ei. Cam totul s-a vândut din Țară. Chiar și codrul nostru a devenit proprietate străină. Investitori din țările
Uneltele de la Bucureşti ale vicontelui Étienne D. Bilderberg by http://uzp.org.ro/uneltele-de-la-bucuresti-ale-vicontelui-etienne-d-bilderberg/ [Corola-blog/BlogPost/94156_a_95448]
-
noastră. Practic, firmele străine vor lua lemn la un preț scăzut pentru mobilă și, ulterior, vor vinde mobila pe piața externă la prețuri profitabile pentru ei. Cam totul s-a vândut din Țară. Chiar și codrul nostru a devenit proprietate străină. Investitori din țările care își protejează aurul verde, știind că domeniul forestier e sigur și aduce un profit mult mai bun decât plasamentele în bănci, au pus mâna pe pădurile românești și le exploatează fără milă. Cum România are încă
Uneltele de la Bucureşti ale vicontelui Étienne D. Bilderberg by http://uzp.org.ro/uneltele-de-la-bucuresti-ale-vicontelui-etienne-d-bilderberg/ [Corola-blog/BlogPost/94156_a_95448]
-
domeniul forestier e sigur și aduce un profit mult mai bun decât plasamentele în bănci, au pus mâna pe pădurile românești și le exploatează fără milă. Cum România are încă mari suprafețe împădurite, dar și o legislație care gângurește, firmele străine de profil s-au instalat confortabil la noi și acționează la scară industrială. În ultimii ani, sute de mii de hectare de păduri au trecut în administrarea unor companii străine. Celebra Universitate Harvard a devenit cel mai mare proprietar de
Uneltele de la Bucureşti ale vicontelui Étienne D. Bilderberg by http://uzp.org.ro/uneltele-de-la-bucuresti-ale-vicontelui-etienne-d-bilderberg/ [Corola-blog/BlogPost/94156_a_95448]
-
mari suprafețe împădurite, dar și o legislație care gângurește, firmele străine de profil s-au instalat confortabil la noi și acționează la scară industrială. În ultimii ani, sute de mii de hectare de păduri au trecut în administrarea unor companii străine. Celebra Universitate Harvard a devenit cel mai mare proprietar de păduri din România, deținând, printr-un fond de investiții, 35.000 de hectare în codrii Vrancei. Un om de afaceri danez a cumpărat pentru exploatare peste 2.000 hectare în
Uneltele de la Bucureşti ale vicontelui Étienne D. Bilderberg by http://uzp.org.ro/uneltele-de-la-bucuresti-ale-vicontelui-etienne-d-bilderberg/ [Corola-blog/BlogPost/94156_a_95448]