39,341 matches
-
glumă? Dar cine să fi riscat să piardă un obiect ce părea prețios doar pentru a-l pune pe el într-o situație delicată? Și-apoi, își spusese, stăruind în ezitarea sa, de unde să știe că, plecând cu lucrul acela străin în buzunar, nu l-ar fi putut opri puțin mai încolo cineva, uite, domnu’, să-i spună, ni s-a reclamat dispariția unui obiect de valoare, bănuim că se află asupra dumneavoastră... Poate exagera în suspiciunile lui, dar nimic nu
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
sărutarea ta, Pentru atâta m-am născut pe lume și viața numai atâta vrea. SABINUS Îmi dau seama și de-abia Acum mă încredințez de iubirea ta, Curată, Zada, draga mea ( Se îmbrățișează și se sărută. ). DOCHIA ( Către Licinius. ). Frumosule străin! Să duci cu tine în țara dușmană O veșnică primăvară diafană, Amintirea fermecată de un vi din viața mea Ce fără voie am încercat s-o trăiesc aevea. Întotdeauna și totuși niciodată. Un vis ce se-ncearcă să ne lege
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/357391_a_358720]
-
că românii nu mai au doctori, nu mai au spitale, nu mai au școli. Este nesemnificativ faptul că milioane de părinți iau cale occidentului în căutarea unui loc de muncă (chiar cu „binecuvântarea” Președintelui: plecați, plecați...), lăsând copii în seama străinilor, că salariile românilor sunt cele mai mici din Europa, că prețurile la energie, combustibil și toate celelalte cresc zilnic, că sute de mii de români nu mai pot achita ratele la bănci, că nu sunt creșe și grădinițe, că se
DE DRAGUL UNIUNII EUROPENE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/De_dragul_uniunii_europene_stefan_popa_1386585587.html [Corola-blog/BlogPost/361690_a_363019]
-
a unui mare istoric. Este așezat, astfel, prin această lucrare, Nicolae Iorga pe piedestalul ce i se cuvine și ca teoretician al istoriei, întregindu-i, astfel, personalitatea ce a dominat cu prestigiu de necontestat două generații de istorici, români și străini( ... ). În noua formă cred că lucrarea corespunde din punct de vedere științific și de aceea propun și susțin publicarea sa”. • 11. Pr. Ioan Sfetcu, Predici, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2011, 312 pag., format A5, hârtie offset, numeroase fotografii, copertă policromă
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
fi fost nicicând așa durere-n umblet; E iarnă-n case de români și-n suflete e jale, E și huzur, sunt și nevoi, se moare prin spitale. Pe străzi, copii abandonați, tot mai lipsiți de școală, Părinții slugi pe la străini, bătrâni răpuși de boală. E noapte-n inimi de români și-i multă nedreptate, E vrajbă cum n-a fost vreodat’, sunt satele uitate... Ce tristă-i casa dintre ulmi, de vise-i ocolită, Speranțele-au apus demult pe prispa-ntroienită
E LACRIMĂ ȘI ZÂMBET de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1450693404.html [Corola-blog/BlogPost/377770_a_379099]
-
de mari palate-mpestrițate/ și de bordeie-ascunse sub pământ,/ dar niciodată, Doamne, ferecate/ la-nfățișarea Oaspetului Sfânt./ O, de-ar veni Bătrânul din poveste/ cu barba Lui de sălcii și mălini,/ ne-am ridica încreștinați pe creste/ spre Răsăritul hojma de străini./ Și zornăind cătușele commune/ ce-au ruginit în temnițele lor/ ne-am lumina de-o dulce rugăciune/ cu care-abia ne-mbujorăm de dor./ Dar Dumnezeu mai zăbovește încă/ la ceasurile-acestea prea târzii./ În lume poate s-a lăsat vreo stâncă
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
te mănânce lupii. Noi, românii, suntem avantajați: ne bucurăm deopotrivă și de cultura noastră și de cea europeană și mondială. Occidentalii, în infatuarea lor, nu sunt interesați de cultura noastră și n-au cum s-o înțeleagă. Sunt mărginiți. Un străin de bună credință a spus odată un mare adevăr: România e o țară paradoxală. Cu cât o cunoști mai bine, cu atât o înțelegi mai puțin. Ne e teamă să spunem adevărul. Dar să mințim nu ne e teamă? Suferința
VIII de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1496930362.html [Corola-blog/BlogPost/368871_a_370200]
-
români au avut atunci astfel de contracte. În schimb, în 1983, când Luciana Stănilă a plecat din nou, doar 12 dintre pasagerii avionului călătoreau în același scop cu ea, în Algeria. Deja algerienii își formaseră cadre didactice indigene și numărul străinilor care predau în școlile lor scăzuse considerabil. Nu mi-am făcut nici măcar un prieten algerian, deși păreau prietenoși. Nu-ți inspirau nicio încredere- mi-a spus Luciana Stănilă, și apoi mi-a povestit despre atitudinea și condiția femeii în societatea
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
caz intervine subiectivitatea oamenilor și fiecare crede ce vrea. De pildă, o chinezoaică mi-a mărturisit că a învățat foarte ușor limba română și i se pare că este frumoasă, melodioasă, cu sonorități rotunde și plăcute. În schimb, un alt străin (nu-i spun etnia), mi-a declarat că limba română i se pare oribilă, cu sonorități țipătoare, având cuvinte metalice care „scrâșnesc”, cu unele sunete precum „ț” combinat cu unele vocale tari în silabe ca „ți”, „țo”, „ța” sau cu
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
Nu o să creez impedimente la divorț, este clar că nu mai putem conviețui împreună, doar că vreau din când în când, să-l văd pe Ionuț, este fiul meu, iar eu sunt tatăl lui, nu vreau să mă considere un străin. - Nici o problemă, domnule Nicolae! Este normal ca un copil să-și vadă ambii părinți, chiar dacă sunt despărțiți! Nu mă așteptam să fiți așa conciliant! Asta ne ajută foarte mult, desigur că vom mai avea înfățișări, având un vedere că există
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1464026104.html [Corola-blog/BlogPost/378855_a_380184]
-
ne lăudăm noi astăzi? Cu intrigi, cu corupție, cu șpăgi, cu șomeri, cu prăduire, cu înavuțire peste noaptea neagră a așa-ziselor reforme, cu jocuri și scheme politice mefistofelice, cu noncultură, cu emigrație, cu împrumuturi din afară care îngenunchează țara străinilor. Vorba lui Anton Pann: „Cine bea apă din pumni străini, nu se satură niciodată!” Astăzi nu-i același popor, nu-s aceiași oameni? Da, dar nu sunt aceiași lideri! Ion C. Hiru Referință Bibliografică: GREAUA MOSTENIRE / Ion C. Hiru : Confluențe
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
câte știa și nu știa. Înțelegeam din tonul ei: ,,Să vii acasă dacă vrei. Că-i iarnă grea, dar e frumos cât omu-i încă sănătos, Cât nu dă pe la doctori banii, nu-i pasă că se-adună anii, Dar de străini când ești sătul, să vii acasă, că-i destul!”. . Primit-am vești din țara mea. Măicuța încă poate scrie, Optzeci de ani când va avea, peste un an, mă rog să fie Înconjurată de copii, nepoți și strănepoții ei, Iar
MĂICUŢA CÂND MĂ-AŞTEAPTĂ-N PRAG de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_davidiuc_1485539790.html [Corola-blog/BlogPost/377312_a_378641]
-
MAI BUNÎ ȘÎ MAI BUNÎ, DICÂT BRÂNZA CU SMÂNTÂNÎ?, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015. Toată lumea știe că românii crapă pâine mai dihai decât orice nație! Până și fotbaliștii noștri i-au speriat pe străini cu câte coșuri de firimituri au ridicat de la masa lor. La fiel șî mama îmi spunea, ia cu pâni, uăi găujiosuli, cî nu ti mai saturî niși dracu! Noroc cî mai erau șî copașii roditori ai veșinilor în care noi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
o trecut lăcustili prin livada noastrî? Doamni apârî șî pazăști, zâșe gheata fimeie, facându-ș' cruși cu amândouî mânurili. Citește mai mult Toată lumea știe că românii crapă pâine mai dihai decât orice nație! Până și fotbaliștii noștri i-au speriat pe străini cu câte coșuri de firimituri au ridicat de la masa lor.La fiel șî mama îmi spunea, ia cu pâni, uăi găujiosuli, cî nu ti mai saturî niși dracu! Noroc cî mai erau șî copașii roditori ai veșinilor în care noi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
-s tăbăciți de mersul fără țintă și popas ochii-s obosiți și galeși nu mai pot privi în urmă gura nu mai are glas ca doi miei pierduți de turmă noi doi singuri am rămas tu și eu doi foști străini până noaptea a trecut ... Citește mai mult rătăcițitot universull-am bătut în lung și-n latpașii-s tăbăciți de mersulfără țintă și popasochii-s obosițiși galeșinu mai pot privi în urmăgura nu mai are glasca doi miei pierduți de turmănoi doi singuri am
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
Citește mai mult rătăcițitot universull-am bătut în lung și-n latpașii-s tăbăciți de mersulfără țintă și popasochii-s obosițiși galeșinu mai pot privi în urmăgura nu mai are glasca doi miei pierduți de turmănoi doi singuri am rămastu și eudoi foști străini până noaptea a trecut... XXX. AM FOST AICI MEREU STĂPÂNI, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015. noi ca români am fost aici mereu stăpâni ( ei, aș! ) vorbe de poetași, de guvernanți cu gușă, burtă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
de vină că suntem trecători cu ce-s de vină de pruncul din pat cu ce-s de vină de-al altuia păcat cu ce-s de vină că toți ne urâm cu ce-s de vină că sunt un străin cu ce-s de vină de tinerețea cea trecută cu ce-s de vină de noaptea netrăită cu ce-s de vină de-a nopții tristețe cu ce-s de vină de merg spre bătrânețe cu ce-s de vină
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/7_poeme_luni_marti_miercuri_joi_vasile_bele_1331769083.html [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
totul în viață se rotește în jurul unei singure noțiuni, banul. Copiii îmbrățișează această idee și ajung asemenea păianjenului din fabula „Păianjenul și melcul“ a scriitorului George Coșbuc, păianjen care-și țese pânza în case străine, e slugă în patria celui străin și crede că e bogat. Melcul, înțeleptul din aceeași fabulă știe să se bucure de căsuța lui mică, să o apere și să o îngrijească. „Poți s-o țeși oriunde-ai vrea! Tu trăiești în curți străine, / Însă eu am
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1454248925.html [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
răscruce, când țara la urne duce mulțime de naivi ,,eroi", să ducă țara în noroi! Să nu mai aud de peșcheș, l-aș vota pe Vodă-Țepeș! Corupți trăgând în țeapa lui, i-ar mări faima numelui! Aș vota Cantacuzinii, că, străinii-s precum spinii! În țara Sa, neamul român să-i fie singurul stăpân! Votând pe Ștefan cel Mare să ne păzească hotare, ar aduce aliat bun la tron, pe Mircea cel Bătrân! I-aș vota pe Brâncoveanu, sau Mihail Kogălniceanu
ISTORIA LA RĂSCRUCE -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1415866881.html [Corola-blog/BlogPost/384421_a_385750]
-
calele regasite-n uitări Și aceeași clipă tremurata De sunetele ce-au năruit tăceri ... M-am apropiat să ating cu adierea Privirea pictată a ochilor triști , Ascultând cum rasuna-n cădere tăcerea Sub pleoapele cu dorul nestins.... Ne-am regăsit străini în doi Printre calele de la ferestra , Dar în vârtejul clipelor dintre noi Lipsea-n parfum îmbrățișarea noastră... Și nu știam ce să fac .... Să revin și să rămân agale , Să plec sau să privesc din tăceri Privirea pictată printre cale
PRIVIREA PICTATA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1480097059.html [Corola-blog/BlogPost/368736_a_370065]
-
Dacă-ai fi cu mine, doar cu mine Fericiți am fi și tu, și eu. Te iubesc și toate-n lumea mare Par pustii-pustii, de nu ești tu. Fără tine viața suflet n-are, Nici culoare, fără tine - nu! DOI STRĂINI Se-așterne noaptea peste noi Tăcută și retrasă. Cândva o așteptam în doi Acum? Nici că ne pasă. Cândva nebuni, îndrăgostiți Credeam în fericire... Azi ne privim ca doi străini, Străini pentru iubire. Cândva altare-am ridicat Din dragoste și
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/otilia_braduteanu_1421985364.html [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
viața suflet n-are, Nici culoare, fără tine - nu! DOI STRĂINI Se-așterne noaptea peste noi Tăcută și retrasă. Cândva o așteptam în doi Acum? Nici că ne pasă. Cândva nebuni, îndrăgostiți Credeam în fericire... Azi ne privim ca doi străini, Străini pentru iubire. Cândva altare-am ridicat Din dragoste și vise... Nici nu știu când le-am dărâmat, De parcă-au fost doar scrise. ÎNTRE DOUĂ INIMI Plouă între două inimi, Plouă între doruri stinse... Nu mai credem în iubire, N-
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/otilia_braduteanu_1421985364.html [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
suflet n-are, Nici culoare, fără tine - nu! DOI STRĂINI Se-așterne noaptea peste noi Tăcută și retrasă. Cândva o așteptam în doi Acum? Nici că ne pasă. Cândva nebuni, îndrăgostiți Credeam în fericire... Azi ne privim ca doi străini, Străini pentru iubire. Cândva altare-am ridicat Din dragoste și vise... Nici nu știu când le-am dărâmat, De parcă-au fost doar scrise. ÎNTRE DOUĂ INIMI Plouă între două inimi, Plouă între doruri stinse... Nu mai credem în iubire, N-a
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/otilia_braduteanu_1421985364.html [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
măslinele împreună cu femeile satului și făceau din ele ulei (zit uzzemur*). Îl făceau manual, presând fructele direct cu mâinile lor încărcate de istorie; un adevărat ritual! Proprietățile vindecatoare ale acestui ulei erau deja cunoscute multora și femeile îl vindeau adeseori străinilor sau statului, în fiecare an, pentru un biet bănuț. Cu cât uleiul era mai vechi, cu atât era mai căutat ca medicament! Yemmah* păstra întodeauna cu grijă un ulcior cu ulei vechi pentru când se îmbolnaveau și îi ungea pe la
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sotul_sotiei_mele_fragment_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
vedere punctul! Aspirația exclude pasul și adoptă saltul, încât românul voiajează la Roma, Paris, Madrid, Londra, New York, Dubai... dar își lasă părăsiți părinții și ținuturile copilăriei. Își șterge din conștiință urmele și o încarcă de aviditatea bântuirii carnavalului planetar. Vin străinii să exploreze minunile Moldovei de Sus și se întorc la ei reconciliați cu natura pură, stăpână a universului, încărcați de plăcerea priveliștilor, de cunoașterea artei, tradițiilor, culturii țărănești, istoriei acestei părți de lume, recuperatoare a frumuseții lumii din întregul ei
MIHAI MĂLAIMARE. TEORIA GESTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_malaimare_teoria_gestu_aurel_v_zgheran_1393848402.html [Corola-blog/BlogPost/353706_a_355035]