955 matches
-
Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU GAROAFEI Lui Nicolae Labiș Fusese vie și albă că perla din salba risipită-n abis la ceas nepermis - fusese vie și galbenă că zeama din strachina risipita de vreme în nisipuri perene - fusese vie și roșie că sângele de moșie risipita de soarta într-o zodie moartă - fusese ruptă din soare că orice floare risipita de vânt într-un duh revolut. Referință Bibliografica: ELOGIU GAROAFEI / Ion
ELOGIU GAROAFEI de ION MARZAC în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356156_a_357485]
-
ne rodeau caietele, cărțile sau intrau în ghiozdan și dacă ajungeam cu unul la școală era belea. Intrau și prin dulapul unde țineam proviziile și trebuia să punem curse mereu. Cursa de șoareci, învățasem acasă, cum se face.Aveam o strachină de lut, o puneam pe un fund mare de lemn cu gura în jos, sub marginea ei, puneam o nucă cu un băț de chibrit înfipt într-o parte a nucii și la celălalt capăt al bățului punem momeală, o
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
gura în jos, sub marginea ei, puneam o nucă cu un băț de chibrit înfipt într-o parte a nucii și la celălalt capăt al bățului punem momeală, o bucățică de șuncă sau de pâine. Partea cu momeala, era sub strachină. Șoarecele fiind atras de momeală,intra dedesupt pe lângă nucă, trăgea de momeală, nuca aluneca înlăuntrul stăchinii, astfel el era în cursă.Cădeau șoarecii în cursa noastră în fiecare noapte.Ziua nu erau probleme, că fiind noi prezenți, mișcându-ne nu
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
-i chițăind sub stachină și auzind nuca cum o rostogole pe fundul de lemn mă treceau fiori reci de repulsie. Neputând să mai dorm, îl trezeam pe Gioni să-l ducă afară. Îmi era teamă că tot mișcându-se sub strachină o dă jos de pe fund și putea scăpa înapoi în cameră. Se mai întâmplase.Eram terminată de frică. Cele două surori mă auzeau lamentându-mă și eu le auzeam chicotind prin ușă. În cele din urmă fratele meu trebuia să
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
Cu cei 45 locuitori ai săi, satul Străchinești este cel mai mic sat, din cele nouă câte are comuna în component sa. Cale de acces drumul comunal Urzica ( comuna Sinești )-Dobricea ( comuna Grădiștea ). Etimologia numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
După masă ar fi bine dacă ai începe tu, Ioano, să-l întorci pe cel cosit azi. Îl luăm pomâine de dimineață. -Cum zici tu, Mărine. Pe mâine dimineață, la revedere Ioano! -La revedere, Colaie! răspunde Ioana, aplecată să strângă străchinile de pe masa mică, unde mâncaseră, scăpând o privire pe sub sprâncene, fără să vadă ai ei. ** L-a ajutat Colaie pe Marin cam toata vara și toată toamna la muncă. Jupân Tanasie, cârciumaru, a și zis: -‘’ Bă nu-i a bună
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
anafiștii. Manechinul Senatului a avut inițiativa de a-l chema la ordine pe primul ministru. A fost o adevărată ședința de partid cu muștruluieli tovărășește și înfierări cu mânie senatorială. Cristina-fomista, soție de colonel MAI, a călcat până și prin străchini prezidențiale. Nici alți toar’și-colegi, unii ușor penali, nu au fost mai prejos. Alții au dorit pur și simplu să apară la televizor, neavând nimic a spune. Clienții frecvenți ai Antenei 3 ar fi putut să se abțină de la
TABLETA DE WEEKEND (142): ŞI DĂ-I ŞI LUPTĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370678_a_372007]
-
Cu cei 45 locuitori ai săi, satul Străchinești este cel mai mic sat, din cele nouă câte are comuna în component sa. Cale de acces drumul comunal Urzica ( comuna Sinești )-Dobricea ( comuna Grădiștea ). Etimologia numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Cu cei 45 locuitori ai săi, satul Străchinești este cel mai mic sat, din cele nouă câte are comuna în component sa. Cale de acces drumul comunal Urzica ( comuna Sinești )-Dobricea ( comuna Grădiștea ). Etimologia numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
USL. Aceștia nu numai că nu-l trag de mânecă, doar astfel dovedind că vor să-l ajute ca să scape de penibilul nimicitor al situației ivite, dar chiar îl împing de la spate ca el să calce și mai zdravăn în străchini. De pildă, era de așteptat ca universitarul Andrei Marga, el însuși conducător de doctorate, să se arate într-atât de rușinat de acest guvern al plagiatorilor, iar acuma într-atât de indignat de superplagiatul lui Ponta, încât pe dată să
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
Sfidarea sfidărilor! Să-și facă colivă din prima pensie specială! Ca el și ceilalți! Nerușinații! Să vedem reacția Cotrocenilor! Să se facă Referendum. Așa, nu mai merge! La urne! DNA, ANEF, DIICOT, șo pe ei! Când un popă calcă prin străchini, toată media, rețelele de socializare iau foc! Și e doar unul din milioanele de preoți români, care de bine de rău, fac de mii de ani educație, păstrând echilibrul națiunii, împingând-o pe scara evoluției. Când un șparlamentar, ministru, primar
TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353250_a_354579]
-
iar despre mama ta nu știm ceva de rău. - Ei or fi fost, bunicule, dar mai știi cu cine poate semăna din neam? mai spuse fata râzând. După cum am mai auzit câte ceva, era cineva în familie care mai călca în străchini câteodată, după cum spunea bunica . - Tu te iei după vorbele lui bunică-ta? Așa sunt femeile. Știi cum este proverbul cu vulpea și cu strugurii. Dacă nu se poate înfrupta ea din struguri, i se pare că altul o face mai
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
evenimente petrecute în viața lor, căci pentru oamenii satelor, granița dintre viață și moarte nu este chiar un abis. Acasă nimeni nu se atinge de bucate până nu dau mai întâi pomană pentru cinstirea morților. Începe forfota între vecine cu străchinile cu bunătăți, ouă roșii, cozonac, pasca, vin roșu păstrat anume din via lor din vara trecută și lumânarea arzând pentru sufletul celor duși fără întoarcere. Răsună văzduhul de „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!” pe care il rostesc până în ziua
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
cusută pe care sunt aplicate capace de ghindă pictate manual, semințe de condimente (piper, scorțișoară, coriandru). Pictura este inspirată de pe vasele meșterilor ceramiști din satul Olari, din zona Horezu, județul Vâlcea, având motive geometrice, vegetale, florale. Capacul de ghindă reprezintă strachina tradițională din ceramică. Mărțișoarele conțin o asociere de elemente vegetale diverse: ghindă (lemnul), sfoara și condimentele (planta) și de modele: cheia sol, farfurie, strachină. Ferche Irina (București), studentă la Arhitectură, când era elevă în liceu a învățat de pe Internet să
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
satul Olari, din zona Horezu, județul Vâlcea, având motive geometrice, vegetale, florale. Capacul de ghindă reprezintă strachina tradițională din ceramică. Mărțișoarele conțin o asociere de elemente vegetale diverse: ghindă (lemnul), sfoara și condimentele (planta) și de modele: cheia sol, farfurie, strachină. Ferche Irina (București), studentă la Arhitectură, când era elevă în liceu a învățat de pe Internet să confecționeze mărțișoare. Lucrează în pastă modelatoare sau „Cernit” pe care o modelează, o coace la cuptor și o pigmentează. Mărțișoarele sunt realizate într-o
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
a fost sclifosita la mâncare . Nu mănâncă orice, oricum,oriunde și oricând, cum facem eu și taticu.’’ Unde bagi,fata, atâta mâncare, o sa crapi... ‘’ obișnuia să mă tachineze când vedea că eu, atunci când găteam, ‘’gustam’’ mâncarea punandu-mi câte o strachina de lut plină și foloseam nelipsita lingură de lemn. Iar de la masa mă ridicăm ultima, ca ,pe deasupra, mănânc și foarte incet.Dar când merg, chiar dacă îmi impun să merg încet,uit, și merg foarte repede, că cei care mă însoțesc
CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA TARA(FRAGMENT) de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353701_a_355030]
-
este un pat-canapea acoperit cu cearșafuri și așternuturi tradiționale, perne cu fețe țesute în război, cu motive geometrice, în mijloc, pe un covor se află o măsuță tradițională, rotundă, joasă, cu scaune mici. Pe masă sunt expuse un ulcior și străchini de ceramică. Țesutul, principala ocupație a femeilor, este exemplificat de o roată pentru tors (chekrak), un coș cu diferite obiecte de țesut, femeile macedonene fiind bune torcătoare, țesătoare, tricoteze. Într-o vitrină pot fi admirate costume populare femeiești, aparținând populației
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
fond roșu, cu dungi divers colorate: alb, negru, verde, bleu, portocaliu. De asemenea, sunt expuse o mulțime de obiecte vechi, ce oferă o sinteză a unui mod de viață tradițional, obiecte de îmbrăcăminte: opinci, marame, obiecte de uz casnic: linguri, străchini, ulcele și ulcioare din lut, putinei, lămpi, copăiță din lemn, vase din aluminiu și aramă, tăvi și bidoane de argint, căldărușe, fiare de călcat, foarfeci. Sunt amplu reprezentate principalele ocupații ale locuitorilor: țesutul (darac, suveică, spată, scripeți), munca la câmp
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
masă. Rușinat, tataie stătea în fața strachinii și dacă mamaia nu îl întreba dacă mai vrea, după ce se foia puțin și aducea vorba despre altceva, îi spunea cu jumătate de voce: -Dacă așa a vrut Dumnezeu, hai mai umple-mi o dată strachina, că om vedea ce o mai fi până în vară. Poate mai aduce Ionel altceva să prăsim. Zâmbeam cu mamaia fără să ne vadă și cum reținusem vorba ei îi spuneam pe șoptite: “Ai dreptate mamaie, tare prăpăstios mai este și
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
pe lângă gard. Nu se uita nici în dreapta, nici în stânga. O ținea mă-sa cu haine numai de la negustorii de pe Lipscani. Avea tac-su bani mulți; vindea iarna porumb și grâu negustorilor de la munte. Îmi dădea aia bătrână să mănânc o strachină de fiertură și pe urmă, „La treabă, Gogule!”, îmi spunea. -Tataie, la șapte ani făceai atâta treabă?! l-am întrebat cu milă de data aceasta, gândindu-mă la mine care, după spusele lor, nu făceam decât ”prostii”. -Da, tataie! mi-
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
lui în colțul dintre nisip si perete. -Mai bine de atât nici că se poate! mi-a spus mulțumit, după ce a pus iepurașul în adâncitura cuibului făcut. I-am pus cozonacul în față și am fugit repede de am luat strachina lui Cartuș, care era plină cu apă. -Îi pui tu alta lui Cartuș! i-am spus când o lăsam lângă culcușul lui. Tata-mare, mă doare inima de milă să-l las aici singur, în întuneric. Și după ce m-am gândit
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
bunăstării, dar cine și-a umplut ulciorul din răcoarea ei fierbinte? Deși vecinul, într-o stare de iritare, își mângâie vecinul cu eticheta unui animal de tracțiune, s-a dus vreodată să-i pună hățurile și să-i dea o strachină de grăunțe?De multe ori lăsăm lucrurile BALTĂ. Am pescuit vreodată în ea?A pus cineva JUGUL otoman pe coarnele unei vite de povară? Dacă ați auzit că oarecine a pus pe CAPUL podului o pălărie,sau opinci în PICIOARELE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
munca este IZVORUL bunăstării, dar cine și-a umplut ulciorul dinrăcoarea ei fierbinte? Deși vecinul, într-o stare de iritare, își mângâie vecinulcu eticheta unui animal de tracțiune, s-a dus vreodată să-i pună hățurileși să-i dea o strachină de grăunțe?De multe ori lăsăm lucrurile BALTĂ.Am pescuit vreodată în ea?A pus cineva JUGUL otoman pe coarneleunei vite de povară? Dacă ați auzit că oarecine a pus pe CAPUL poduluio pălărie,sau opinci în PICIOARELE mesei sau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
aia bună, dă capră, așa ca la fo’ cinci kile că am și eu nește obligații, s-a-nțeles! Inspectorul adjunct se retrase cu spatele bâiguind mulțumiri și scuze de deranj. A doua zi șeful se regala, mâncând dintr-o strachină mămăligă cu brânză de capră pe care o însoțea cu o șampanie desert. Din vestitele podgorii ale regiunii Campagnes. După fiecare cupă de șampanie dădea și o râgâială sonoră, semn că era peste măsură de fericit. Fericit era și grădinarul
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
boală. Doar „Laios” este un fel de cântec de lebădă al acestei perioade. Acum actorii vin în ajutorul poetului strângând fonduri pentru el. Într-o fotografie recent descoperită, din anul 1888, vedem un Eminescu tras la față, cu o mustață strachină, în costumul alb, lângă Veronica, ieșind de la teatru alături de alți artiști și admiratori, și cu Caragiale și Vlahuță. Eminescu și-a început cariera cu teatru și a terminat-o tot cu teatru, prima lui dragoste. Prof. Ion Ionescu-Bucovu Referință Bibliografică
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]