969 matches
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA 0059 Lacul Strachina, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA 0059 Lacul Strachina, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274313_a_275642]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA 0059 Lacul Strachina, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA 0059 Lacul Strachina, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel Traian Lascu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274313_a_275642]
-
fiecare femelă își alege un singur mascul. După cucerirea unei femele masculul o apăra de eventualii pretendenți. Ambii reproducătorii (părinți) participă la construcția cuibului, scormonind prundișul fundului cu botul și cu coada și fac o gropiță semicirculară, în formă de strachină, adâncă de 10-30 cm, acolo unde curentul este repede, cu un diametru de 60 cm (chiar până la 1,2-3,0 m) și perechea se luptă cu alte cupluri pentru a-și menține posesia. Amenajarea cuibului durează mai multe zile. După
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
din Albania s-au descoperit multe cuptoare pentru arderea oalelor și a altor articole din lut de diferite forme, un număr însemnat de vase din lut cu forme tradiționale: ulcioare mari pentru uz casnic, urcioare mici, bidoane, vase diverse, potire, străchini ... În Albania s-au dezvoltat diverse forme ale artei aplicate: gravură pe piatră, oase, lemn, se fabrica sticla, exista meșteșugul țesutului... Albania Caucaziană era strâns legată prin drumurile comerciale de multe țări din lumea antică. Datele arheologice atestă legăturile strânse
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
dacică, lucrate cu mâna din pastă grosieră, de culoare cenușie-negricioasă și cu ornamentele specifice ceramicii dacice: butoni mici, brâuri alveolate sau crestate. Cele mai multe urne erau acoperite cu capace speciale sau cu capace improvizate din cești dacice, lespezi de gresie, farfurii, străchini, funduri de oală. Urnele erau umplute doar parțial și conțineau oase calcinate, cenușă și cărbune și obiectele de inventar. Într-un mormânt cu cistă de piatră s-au descoperit două urne, fiind vorba, foarte probabil, de două înmormântări succesive. Mormintele
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
porumbei de carne. În boxele de clocit sau în căsuțele pentru cuiburi se așează cuibarele sau cuiburile, făcute din cutii mici de lemn, având 6-8cm înălțime, 16-25 cm lățime și 16-25 cm lungime. Cuiburile pot fi făcute în formă de strachină, dintr-un amestec de gips, ciment și rumeguș, sau din lut ars, hârtie presată sau material sintetic, având 5-8 cm înălțime și 16-22 cm diametru. Cuiburile trebuie să fie departizate cu prafuri insecticide (hexacloran, heclotox, etc) și căptușite cu un
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
x 7 m. În ea au fost găsite unelte de import: cuțite din lemn cu retușuri oblice, răzuitoare, 50 de greutăți pentru războiul de țesut, peste 100 de vase din ceramică, printre care oale bitronconice și sferoconice cu urechiușe, cratere, străchini conice. Vasele sunt decorate cu un ornament aplicat cu vopsea cafenie-închisă, uneori roșie. Pe partea superioară a vaselor este aplicat un brâu din cercuri cu tangente, sub bazele vaselor sunt pictate linii orizontale. Pe câmpurile libere sunt desenate siluetele unor
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
superioară a vaselor este aplicat un brâu din cercuri cu tangente, sub bazele vaselor sunt pictate linii orizontale. Pe câmpurile libere sunt desenate siluetele unor arbori, scărițe, plante stilizate, linii ondulate sau piezișe, ovaluri, figuri de animale, în special câini. Străchinile sunt desenate în interior și exterior cu festoane, cruci, cerculețe, șerpi, triunghiuri, semne solare. Tehnica de construcție folosită: piatră, resturi de lemn, ceramică. Situl este inclus în patrimoniul național și artistic al Rep. Moldova. Așezarea s-a menținut până în anul
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
asemenea discutată și argumentată de Alexandru Gafton, în studiul " ca traducere", publicat în "Palia de la Orăștie (1582)", vol. II, 2007. Elementele regionale care apar numai în lexicul "Paliei" individualizează varianta literară bănățean-hunedoreană: "adăvăsi" „a risipi”, "alnic" „șiret, viclean”, "cățân" „vas, strachină”, "cliciu" „coapsă”, "crepă" „adăpătoare”, "făgădaș" „promisiune”, "im" „lut, argilă”, "jemble" „pâine albă”, "leatnic" „leneș”, "niștotă" „nevoie”, "ocă" „cauză”, "sucui" „a obișnui”, "tovar" „greutate”.
Palia de la Orăștie () [Corola-website/Science/309272_a_310601]
-
unde se reunesc mai mulți producători (de legume,fructe, brânzeturi, carne de oaie și pește), comercianți de îmbrăcăminte (costume populare tradiționale) și produse de artizanat (covoare țărănești țesute manual, ștergare), meșteșugari în lemn (vase de lemn, furci de tors), olari (strachini, ulcioare, oale de lut) și artiști ai cântecului și dansului popular (ansambluri de dansatori, soliști vocali și instrumentali). Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată, atât datorită afluenței mari de turiști aproape pe tot parcursul anului, dar și pentru că
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
cei care vor fi sacrificați sunt tot neuitații Acari Păun, amărâtele personaje, care au suportat toate nedreptățile ivite de-a lungul tuturor timpurilor. O veche vorbă spune, că sătulul niciodată nu îl crede pe flămând. Mai nou, îi confiscă și strachina goală, printre guvernanții vechi și actuali fiind proprietari de fabrici și posesori ai unor munți plini cu bogății. S-a instituit o modă în care politicienii aruncă vina unii pe alții. Cei vechi pe cei actuali. Cei prezenți pe cei
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
află o terasă cu urme de locuire din epoca dacică, "cultura Wietenberg", secolul al IV-lea, epoca migraților și evul mediu. Așezării dacice îi aparțin cele mai multe materiale arheologice specifice epocii o ceașcă, un borcan, o fructieră cu picioul scurt, o strachină și un vas de provizii, toate de culoare cenușie și modelate cu roata. În anul 1987 - 1988, cu ocazia săpăturilor arheologice făcute în apropierea "Carierei de nisip" ( Kőházkert ) s-a constatat o locuire dacică, cu gropi circulare ce conțineau fragmente
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
care a fost lovită Islanda și a 16 săptămâni de demonstrații de protest contra guvernelor care au gestionat criza, și care s-au intensificat după 20.1.2009, "Revoluția islandeză din 2009" cunoscută și ca „Revoluția de bucătărie” (sau „Revoluția străchinilor și cratițelor”) la 26 ianuarie 2009 primul ministru Geir Hilmar Haarde a demisionat. După negocieri cu liderii celor cinci partide reprezentate în parlament, președintele Islandei, dr. Olafur Ragnar Grimsson a cerut Alianței Social Democrate și Mișcării ecologiste de stânga, să
Jóhanna Sigurðardóttir () [Corola-website/Science/314815_a_316144]
-
râului Dâmbovița în dreptul satului Dragăești apar solurile aluvionare. În vatra satului Dragăești-Pământeni, serios afectată de prezența unei serii de torenți și vâlcele, apar de asemenea și soluri nisipoase și în special argiloase mult apreciate pentru prelucrarea vaselor de pământ ( oale, străchini, ulcioare etc.), care a determinat ocupația strămoșeasca de căpetenie a acestor "Pământeni", majoritatea păstrând până aproapede zilele noastre această tradițională îndeletnicire de olari sau cărămidari. Aici și-a făcut apariția pentru prima dată pe meleagurile dâmbovițene tradițională "roată a olarului
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
tacâm și o ceașcă de faianță, cu clondir și farfurie de cositor. Din vesela folosită de călugărițe în secolul al XVIII-lea, subzistă încă un foarte drăguț ceainic, ornat cu ghirlande de flori, din faianță din Islettes, compus dintr-o strachină cu capac și farfurioara sa, care dovedește gustul Damelor pentru serviciul lor de masă. Erau și lambriuri vopsite în gri care izolau pereții reci și câteva tablouri. O catedră din lemn, de aceeași culoare, unde se făcea lectura în timpul meselor
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
aceasta dintre roată și lut înseamnă mai mult decât efectul ei con cret, utilitar. Iată, ochiul minții păstrează imaginea unei familii de sat strânsă roată în jurul mesei scunde, rotunde, cu trei picioare, așteptând ca mama să răstoarne ciorba aburindă în strachina așezată exact în centrul mesei. Credeți, oare, că țăranul - chiar la acea dată, cu o stare oricât de precară - nu-și putea îngădui mai multe blide pe masă? Cu siguranță, da. Dar strachina, bulgărele acesta de pământ împrumutând forma roții
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
ca mama să răstoarne ciorba aburindă în strachina așezată exact în centrul mesei. Credeți, oare, că țăranul - chiar la acea dată, cu o stare oricât de precară - nu-și putea îngădui mai multe blide pe masă? Cu siguranță, da. Dar strachina, bulgărele acesta de pământ împrumutând forma roții, era de fiecare dată una singură pe masă - unica - pentru că îndeplinea și o funcție spirituală: de uniune și coeziune a familiei, asigurându-i și în felul acesta trăinicia în timp. Secole de-a
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
pe zi - s-a petrecut aidoma însuși sensului vieții unui popor de țărani iubitori de pământ, de glie. Azi, desigur, alte accesorii au pre luat funcția utilitară a tradiționalului bulgăre de pământ. Azi, nici hurezenii nu mai fac, cu osebire, străchini ori alte blide. Mâna lor sensibilizează pământul, ridicând lutul la rangul de frumos. La prestigiul operei de artă. Lutul lor închipuie doine și balade și izvoare limpezi, căutate la fața locului ori cerute dincolo de hotarele țării. Esențial vorbind, strachina românească
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
osebire, străchini ori alte blide. Mâna lor sensibilizează pământul, ridicând lutul la rangul de frumos. La prestigiul operei de artă. Lutul lor închipuie doine și balade și izvoare limpezi, căutate la fața locului ori cerute dincolo de hotarele țării. Esențial vorbind, strachina românească se plimbă cu pașaport de frumos prin multe din capitalele lumii. ...De aceea, un gând nu-mi dă pace: dintr-un, să-i zicem, manual de morală practică n-ar trebui să lipsească o lecție - cu atâtea semnificații - despre
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
saule": salcie). "Gaule", așadar, nu vine din latină "Gallia" (care în franceză modernă ar fi evoluat în "Geaille" deoarece "ga" inițial urmat de "li" antevocal evoluează în "ja" sau "gea", ca în Galbinum = "jaune": galben, Gaiium = "geai": gaița, Gabatam = "jatte": strachina, Alium = "ail": usturoi, Filiam = "fille": față sau fiica). O părere originală a avut filologul român Ilie Gherghel, care după compararea documentelor istorice apărute în Imperiul Român de Răsărit a sugerat o origine romano-bizantină a cuvântului “valah”. Argumentația să se bazează
Romanii populare () [Corola-website/Science/319087_a_320416]
-
terasa 1 spre vest și terasa 2 spre est. S-a identificat o gamă variată de vase ceramice, majoritatea modelate cu mâna, caracteristice olăriei dacice din sec. I (eventual II) a. Chr.- I p. Chr: borcane, cești-opaițe, vase de provizii, străchini, castroane, căni, fructiere etc. Deși nu prea numeroase, s-au descoperit, totuși, unelte, ustensile, accesorii vestimentare ori arme: fragmente de râșniță, cute, lustruitor, rondele, fusaiole, cataramă, vârf de săgeată. Obiectivele cercetării 2007: cercetări în diferite zone ale sitului pentru obținerea
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
Coțofeni de aici se datează în faza a III-a de evoluție a acestei culturi. Numeroasele elemente Kostolac prezente, între care amintim cănițele cu corpul globular și toartă supraînălțată, ornamentate cu împunsături successive de forma unor triunghiuri răsturnate, sau prezența străchinilor scunde, ornamentate cu șiruri de impresiuni, reprezintă elemente clare de datare. Vestigiile de epocă dacică se încadrează, atât în ceea ce privește complexele, cât și materialele, în tipurile cunoscute pentru acest sit. Este, totuși, de semnalat numărul mai mare de piese din metal
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
considerat cel mai vechi manuscris miniat din Țara Românească. Ferecătura Tetraevanghelului este realizată în tehnica "au repaussé" și redă scena răstignirii Mântuitorului. În domeniul olăritului, se remarcă vasele având litere sau propoziții incizate în pasta moale (de exemplu pe o strachină smălțuită de la curtea domnească scrie „[Io]an a scris în luna martie 8 zile”), și cahlele de sobă având reprezentați cavaleri în zale, descoperite la Târgoviște. Figurile reprezentate pe vasele de ceramică sunt diverse: oameni, animale, etc. Într-o povestire
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
în ”Toponimia românească” avansează și sensul de cetate. Toponimul Diaconești are la origine antroponimul ”Diaconu”; Dobricea vine de la antroponimul ” Dobricea” - întemeietorul așezării; Linia - în linie, de-a lungul drumului; Băești de la antoponimul ”Băescu” - posibil întemeietor al așezării; Străchinești de la antroponimul ”strachină”; Turburea de la pârâul cu același nume cu apă tulbure; Țuțuru de la antroponimul ”Țuțuru”; Valea Grădiștii este un toponim geomorfologic care indică o așezare întemeiată pe o vale în apropierea cetății; Obislavul de la hidronimul ”Obislavul”- cuvânt de origine slavă. ( Eugen Petrescu
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
până la călcâie precum șerpii, îmbrăcată în scoarță sau mușchi de copac. Poate fi înaltă cât casa și capita de fan sau mică cât un iepure, frumoasa că o zână sau hidoasa că un monstru cu capul mare, cu ochii cât strachina și dinții cât secera. Se deplasează pe jos sau pe un cal (iapa) cu 9 inimi. Când vine că năluca, aduce vânt, vârtej, vreme rea, intră în case la miezul nopții trântind ușile și ferestrele deschise. Din descântece rezultă că
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]