802 matches
-
și destinul său linosian, Sibiu, 1942; Mâhniri lângă leagăn, îngr. și pref. V. Fanache, București, 1972. Repere bibliografice: V. Copilu-Cheatră, Oameni: George Popa, „Ogorul școalei”, 1936, 1-2; Horia Stanca, „Plecarea spre legendă”, „Națiunea”, 1936, 270; N. Roșu, Doi poeți: Mircea Streinul și George Popa, CRE, 1936, 3158; Pompiliu Constantinescu, „Plecarea spre legendă”, VRA, 1936, 460; Nicolae Albu, „Plecarea spre legendă”, „Clipa”, 1936, 1; Ion Moldoveanu, „Plecarea spre legendă”, „Freamătul școalei”, 1936, 10-11; Octav Șuluțiu, „Plecarea spre legendă”, F, 1937, 5; Mihail
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
Dumitrescu, Ștefan Baciu, Virgil Carianopol, Alexandru Lungu, Nicolae Tăutu, Victor Săhleanu, Alexandru Călinescu, Pavel Nedelcu, Dan Mureș, Ion Negescu, Constantin Pâcle, C. Aldea, Pavel Butan, Petre A. Butucea, Marin Sârbulescu, Zaharia G. Buruiană, Petre Paulescu, Ilariu Spulber, Traian Mihăilescu, Mircea Streinul, V. Spiridonică, Coca Farago, Virgil Treboniu, Grigore Ancu, Vladimir Cavarnali, Ion Horia Munteanu, Mircea Papadopol, Alex. Tair, Petre Frânculescu, Mihu Dragomir, Ovidiu Râureanu, Corneliu Sav, Mircea Georgescu, Aurel Marin, Constantin Mitea, Alexandru Mircescu. Se publică proză de Nicolae Milcu, iar
PREPOEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289011_a_290340]
-
literare semnează Alexandru Busuioceanu, Radu Gyr, Mihail Chirnoagă, Pimen Constantinescu, C. Pârlea, Traian Mihăilescu, Florea Crețeanu, Stelian Segarcea, Virgil Treboniu, Mihu Dragomir, Vladimir Cavarnali, Petru Stati, Zaharia G. Buruiană, Marin Sârbulescu, Ovidiu Râureanu. Articolele de critică literară aparțin lui Mircea Streinul, C. Pârlea, Traian Mihăilescu, Const. R. Crișan, Marin Găisseanu, Victor Bănciulescu. În paginile revistei Pimen Constantinescu traduce din poezia lui Gabriele D’Annunzio, Massimo Bontempelli și Nicola Moscardelli, Mircea Streinul din versurile lui Georg Trakl, Alex. Tair din lirica lui
PREPOEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289011_a_290340]
-
Sârbulescu, Ovidiu Râureanu. Articolele de critică literară aparțin lui Mircea Streinul, C. Pârlea, Traian Mihăilescu, Const. R. Crișan, Marin Găisseanu, Victor Bănciulescu. În paginile revistei Pimen Constantinescu traduce din poezia lui Gabriele D’Annunzio, Massimo Bontempelli și Nicola Moscardelli, Mircea Streinul din versurile lui Georg Trakl, Alex. Tair din lirica lui Francis Jammes, iar Florea Crețeanu din poezia lui Serghei Esenin. Numărul 2/1939 este dedicat lui Alexandru Călinescu, iar numărul 12/1940 lui Nicolae Milcu. Alți colaboratori: Ion Aurel Manolescu
PREPOEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289011_a_290340]
-
Asociației Învățătorilor Români din județul Mureș. Redactor responsabil: Ion Butnariu, secretar de redacție: Nicolae Albu. Rubrici: „Cărți”, „Reviste”, „Poștă redacției”. Sunt incluse versuri (multe retipărite) de Ștefan Baciu (Dedicație, Rugăciunea poetului, Fum de inspirație, Grimm), D. Gherghinescu-Vania, Traian Chelariu, Mircea Streinul, Teofil Lianu, Constantin Ștefăniu, Vasile Netea, Alexandru Ceușianu, Vlaicu Bârnă, Maximilian Costin, Alexandru Sară, C. S. Anderco, Ion Th. Ilea, Petru Natea, Mihail Dragoș ș.a. Proza semnează Alexandru Ceușianu, Nicolae Albu, Gh. Atanasiu, Vladimir Nicoară, Nicolae Minamin, Traian Șuteu. Cu
PROGRES SI CULTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289032_a_290361]
-
Chelariu și cu profesorul Ion I. Nistor, directorul publicației; de asemenea, cu sociologul Traian Brăileanu, în casa căruia se inițiază în 1935 revista „Iconar”. Mai colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Buna Vestire”, „Glasul Bucovinei”, „Gazeta gospodarilor”. Mircea Streinul îi publică un grupaj de poeme în antologia Poeți tineri bucovineni (1938). Primul volum de poeme, Cântece de țară, i-a fost confiscat în 1938, de la Editura Bucovina, unde se tipărea, din dispoziția lui Armand Călinescu, întrucât s-ar fi
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
de evocare prin excelență, în care filonul liric se descătușează deseori din chingile acțiunii propriu-zise, autorul preferând o relatare și o descripție statică a întâmplărilor narate. Demersul epic amintește de tipul de proză al începuturilor lui Eusebiu Camilar sau Mircea Streinul, cu aceeași stăruitoare preocupare pentru reînvierea tipologiilor specifice satului bucovinean, într-o succesiune de tablouri ce caută să ilustreze trecerea și petrecerea vieții în spațiul carpatic românesc. Timpul trecut, în care sunt proiectate faptele, caracterizarea personajelor prin pitorescul rostirii, excesiva
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
București, 1938; Carte de cântece românești, pref. Aron Cotruș, Madrid, 1953; Leca Morariu, De la noi, Madrid, 1970. Repere bibliografice: Gheorghe Antonovici, „Junimea literară”, GBV, 1933, 3985; G. Călinescu, Cronică literară, VR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, VIII, 79-80, X, 257-259; Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; Traian Mihăilescu, V.I. Posteucă, „Prepoem”, 1940, 14; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea Moldovei”, 1941, 10; Pamfil Șeicaru, Mângâierea dorului de țară, „Carpații”, 1954, 2; Pamfil Șeicaru, Note pe marginea cărții „Poeme
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
literară din Bucovina (Gama literară a „Arboroasei” de E.Ar. Zaharia), situația revistelor mici (Reviste mici de Camil Petrescu, Dezarmare pentru „Răboj” de Mihail Sebastian) etc. Poezia, inserată în rubrica „Stihuri pe răboj”, e bine reprezentată de voci tinere: Mircea Streinul, George Drumur, E. Ar. Zaharia, Ion Roșca, Aurel (George) Putneanu, Al. Raicu, Gheorghe Antonovici, Ștefan Horint, Ghedeon Coca, Teodor Scarlat, Virgil Carianopol, Al. Șerban și tânărul istoric literar D. Popovici, în timp ce proză semnează Bazil V. Nistor, Gheorghe Antonovici, Horia Fulger
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
Roșca, Aurel (George) Putneanu, Al. Raicu, Gheorghe Antonovici, Ștefan Horint, Ghedeon Coca, Teodor Scarlat, Virgil Carianopol, Al. Șerban și tânărul istoric literar D. Popovici, în timp ce proză semnează Bazil V. Nistor, Gheorghe Antonovici, Horia Fulger, Ovidiu Constant, Neculai Roșca și Mircea Streinul (Vraciul vorbă rea), Dan Petrașincu (Roma), Silviu Cernea, Adam Lăpușneanu ș.a. Rubricile de note și comentarii polemice intitulate „Încrustări pe răboj”, „Din condei”, „Prin vitrine”, „Frânturi” dau sare și piper paginilor și ancorează publicația în actualitate. Seria a doua impune
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
lui Anton Pann: „Dragoste, de n-ai mai fi, dulce în viață cum ar fi”; Totul însă printre oameni se strecoară binișor/ Ca și apa ce din munte lunecă încetișor.” Din ciclul romanesc Ferentarii a fost editat doar primul volum, Streina (1940), cel de-al doilea, Privighetorile mute, căruia I. Al. Brătescu-Voinești îi făcuse o prefață, trebuia să apară în anul următor, dar evenimentele au făcut imposibilă tipărirea lui. SCRIERI: Clasa VII A, Craiova, 1931; Mărgele de măceș, Craiova, 1931; Sunt
RADULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
apară în anul următor, dar evenimentele au făcut imposibilă tipărirea lui. SCRIERI: Clasa VII A, Craiova, 1931; Mărgele de măceș, Craiova, 1931; Sunt studentă!, București, 1933; Cartea celor șapte basme, București, 1934; Să ne logodim!, București, 1934; Ferentarii, vol. I: Streina, București, 1940. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 463-469; Perpessicius, Opere, V, 140-142, 253-254, VI, 201-203, 348, VII, 57-58; Șerban Cioculescu, „Clasa VII A”, ADV, 1931, 14 577; Constantin Stan, „Mărgele de măceș”, „Mișcarea”, 1932, 355; Al. Robot, „Sunt studentă!”, RP
RADULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
Sunt studentă!”, „Discobolul”, 1933, 9; Bogdan Amaru, Colivia cu „sburători”, VRA, 1934, 566; Paul Daniel, „Să ne logodim!”, „Epoca”, 1934, 1 603; I. Massoff, Cazul Marta D. Rădulescu, RP, 1934, 4 904; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 265-266; Sterian Segarcea, „Streina”, „Progresul”, 1940, 106; Lucian Predescu, Istoria literaturii române, București, 1949, 339; Dicț. scriit. rom., IV, 32-34. C.Br.
RADULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
scriu, între alții, Eugen Ionescu, Emil Botta, Andrei Tudor, Octav Șuluțiu. Împreună cu Miron Suru, scoate în 1933-1934 caietul de literatură „Herald”, care se voia un „bazar de literatură tânără” și unde publică poezie Nicolae Crevedia, Ilarie Voronca, Andrei Tudor, Mircea Streinul, dar și V. Voiculescu, proza fiind ilustrată de Anton Holban (un fragment din romanul Ioana), Tudor Teodorescu-Braniște, Traian Mateescu ș.a., eseurile de C. Noica și Vlaicu Bârna, iar critica literară de Octav Șuluțiu. În aceiași ani plănuiește și o antologie
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
literare”, „Panoramă”, „Gazete și reviste”, „Vor apare”, „Noutăți străine”, „Cărți în curs de apariție”. Sunt incluse în sumar versuri de G. Bacovia (Amurg, Demult), Camil Petrescu (Cercul), V. Voiculescu, Ion Vinea, Radu Gyr, Zaharia Stancu, Horia Furtună, Virgil Carianopol, Mircea Streinul, Adrian Maniu. Proza este semnată de G. Bacovia, Tudor Mușatescu, Al. Cazaban. Predomina articolele de critică și istorie literară, avându-i că autori pe Camil Petrescu (Bilanțuri literare, O problemă națională: cartea, Liviu Rebreanu. Portret)), Em. Ciomac, Radu Gyr. La
MUNCA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288277_a_289606]
-
pune în valoare specificul național și, în același timp, de racordare cu tendințele culturale și artistice manifeste în Europa motivează stilul eclectic al revistei, amestecul de tradiționalism și modernism, de ruralitate și urbanitate. Colaborează, mai cu seamă cu versuri, Mircea Streinul, N. Roșca, Traian Chelariu, actorul Mișu Fotino, Theodor D. Păunescu, Al. Mareș, Iulius Plumbeanu. C.A.
MUNCA INTELECTUALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288276_a_289605]
-
3; George Drumur, „Mia”, GBV, 1934, 4243; George Drumur, „Breviar de poezie bucovineană contemporană”, GBV, 1934, 4263; Teofil Lianu, „Luminișuri”, „Voința școalei”, 1936, 12-13; Ion Biberi, „Luminișuri”, MOM, 1936, 352; Eusebiu Camilar, „Diamante albe și negre”, IIȘ, 1938, 3; Mircea Streinul, „Diamante albe și negre”, BVS, 1938, 285; Teodor Al. Munteanu, O poetă din Țara Fagilor, PRV, 1938, 969; Perpessicius, Opere, VIII, 72, 79-80; Satco-Pânzar, Dicționar, 157. D.M.
MUNTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
Verva imprimă „caracterelor” mișcare, transformându-le în mici scenete (Defăimătorul). Obositoare lungimi, ca și discursivitatea nu au putut fi totuși evitate. Prefața volumului e o virulentă critică, în spirit iluminist, a societății timpului. Poema Plângerea și tânguirea Valahiei asupra nemulțemirii streinilor ce au derăpănat-o, apărută în 1825, la Buda, fără semnătură (ceea ce a dat naștere la controverse privind paternitatea ei), este o elegie exprimând durerea și mânia țării în haosul provocat de Eterie. Prin alegorie și prin tonul liric (de rugă
MUMULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
Gr. Alexandrescu, a consolidat satira. Scrierile sale schițează drumul urmat de întreaga lirică românească în secolul al XIX-lea. SCRIERI: Rost de poezii adecă stihuri, București, 1820; ed. 2, București, 1822; Caracteruri, București, 1825; Plângerea și tânguirea Valahiei asupra nemulțemirii streinilor ce au derăpănat-o, Buda, 1825; Poezii, București, 1837; Scrieri, îngr. și pref. Rodica Rotaru, București, 1972. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, I, 40-44, 80-86; G. Zagoriț, Poetul Barbu Paris Mumuleanu, bard al anului 1821, „Gazeta cărților”, 1921, 2; Densusianu
MUMULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
un interviu Silviu Cernea, „despre cărțile lui Zamfirescu, despre el și despre alții” (1935). Alte rubrici: „Cărți” (semnalări avându-i ca autori pe Septimiu Bucur, Teodor Scarlat, Silviu Cernea), „Recenzii” (Constantin Calotă). Sunt prezenți cu versuri Ion Th. Ilea, Mircea Streinul, Const. Râuleț. Este reprodus un fragment din romanul Donna Alba de Gib I. Mihăescu. Mai colaborează Camil Petrescu (O problemă națională: cartea), Al. Bilciurescu, Const. Barcaroiu, Antonie Străuț, Constantin Virgil Gheorghiu. C.A.
NAŢIONALUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288359_a_289688]
-
vreunui curent literar, cultural și social, care să modifice fizionomia universului. Unicul nostru scop se limitează la coordonarea formală și statică a unor idei”. P. a beneficiat de colaborarea unor poeți precum George Nimigeanu, Artur Enășescu, E.Ar. Zaharia, Mircea Streinul, alături de care scriu și Vasile Dorneanu, Haralambie Mihăilescu, Ioan Vespremie, I. Manolache. O prezență foarte activă este George Demetru Pan, care publică versuri, un fragment din „tragicomedia în șapte tablouri” Târfichi, sau recenzii la A. Cerneanu și E.Ar. Zaharia
PETRODAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288798_a_290127]
-
Sumarul mai include reproduceri din versurile Mariei Banuș, ale lui Lucian Blaga, Serghei Esenin (în transpunerea lui Zaharia Stancu), din proza lui Aleksandr Kuprin, cronici la cărți publicate de C. Stere (În preajma revoluției) și Emanoil Bucuța (Crescătorul de șoimi), Mircea Streinul (Carte de iconar), Iulian Vesper (Echinox în odăjdii), Ion D. Mătasă (Doi ani în Guribaba), Cezar Petrescu (Nepoata hatmanului Toma) ș.a., un necrolog al poetului Nicolae Milcu, iar Mihail Celarianu e prezent cu fragmente din romanul Polca pe furate. Este
PETRODAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288798_a_290127]
-
fel ca în Serenade demonice, tensiunea ideilor și sentimentelor, sarcasmul precumpănesc. Însă convingerea prezenței unui centru regenerator, icoană a materiei spiritualizate - precum în viziunile esoterice ale lui Dante ori în cele ale rosicrucienilor -, înnobilează suferința omului: „Și când vom fi streini de orice viață, / De stele, de parfum, de flori albastre, / O roză, ca pe-o insulă de gheață, / Va crește sfântă-n sufletele noastre”. Chiar dacă patetica damnării, ca și impresia de morbidețe ori de prețiozitate imprimă liricii lui P. un
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
, revistă apărută la Plaiul Cosminului (județul Cernăuți), lunar, din martie până în mai 1934, avându-i ca redactori pe Aspazia Munte și pe Neculai Pavel. Ca publicație a Editurii Iconar, al cărei inițiator și conducător era Mircea Streinul, P. încearcă să promoveze literatura bucovineană. Poeziile sunt semnate de Iulian Vesper, George Drumur, N. Tcaciuc-Albu, Aspazia Munte ș.a. Mircea Streinul este prezent cu Însemnări și „răspunde pentru articolele și notele nesemnate”. În numărul al doilea este inserat un amplu
PLAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288835_a_290164]
-
pe Aspazia Munte și pe Neculai Pavel. Ca publicație a Editurii Iconar, al cărei inițiator și conducător era Mircea Streinul, P. încearcă să promoveze literatura bucovineană. Poeziile sunt semnate de Iulian Vesper, George Drumur, N. Tcaciuc-Albu, Aspazia Munte ș.a. Mircea Streinul este prezent cu Însemnări și „răspunde pentru articolele și notele nesemnate”. În numărul al doilea este inserat un amplu interviu luat lui Mircea Streinul de E. Ar. Zaharia. M.Ș.
PLAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288835_a_290164]