995 matches
-
voia unor forțe pe care nu le poate controla, gestionarea sănătății se face în contexte, situații pline de teamă, anxietate, angoasă. Strategiile pentru a face tolerabilă tensiunea indusă de asemenea experiențe trimit la efortul individual depus pentru a controla situațiile stresante și pentru a reduce emoțiile negative create de aceste situații (persoana se poate centra pe problemă (strategie vigilentă), emoție (strategie de evitare), reevaluarea situației. Aron Antonovsky 373 a dezvoltat un model care arată că persoanele care rezistă cel mai bine
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
anostă... Dar un nivel ridicat de stres este patogen. Se înțelege că problema ar fi aceea de a defini ce înseamnă puțin stres și un nivel ridicat de stres... Unii măsoară stresul luînd ca variabilă independentă gradul perceput al factorilor stresanți din mediu: o sarcină dificilă, un conflict de rol, sentimentul că nu ai nici o responsabilitate sau că ai prea multă responsabilitate etc., și ca variabile dependente: dificultatea de a adormi, durerile în piept etc. Este adevărat că pot fi făcute
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ca variabile dependente: dificultatea de a adormi, durerile în piept etc. Este adevărat că pot fi făcute corelații între acestea, dar nu este deloc clar care este cauza și care efectul ... Holmes și Rahe379 au publicat o listă de evenimente stresante, plecând de la ipoteza că orice schimbare în viață afectează capacitatea de adaptare a organismului. Evenimentele cotidiene nu au toate aceeași greutate și sunt diverse în diferite culturi. Astfel, dacă am fixa arbitrar pentru evenimentul căsătorie 50, adaptarea după moartea unui
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
al șomajului, al mutării dintr-o localitate în alta, al plasării în instituții pentru copii, pentru bătrâni, al lipsei controlului asupra mediului etc., studiile fiind contestate din motive teoretice și metodologice: nu este clar dacă astfel de evenimente sunt la fel de stresante pentru toți; pe de altă parte, lipsa totală a unor astfel de evenimente, lipsa unor schimbări în viață, ar putea fi un factor de stres foarte important... În timp ce pensionarea în sine nu pare să aibă efecte negative (înafara celor extrem de
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
trebuie lăsat "să exploreze" mediul familial, să aibă multiple contacte cu toți ceilalți din jur, din lumea în care va trăi, să joace o multitudine de roluri sociale), influența solidarității familiale, consecințele lipsei tatălui, a mamei, sau ale prezenței lor stresante, hiperconstrângătoare sau ultrapermisive. Sunt importante cercetările asupra gemenilor monozigoți despărțiți de la naștere și care trăiesc în medii socioculturale, educaționale diferite (pentru a ne face o idee mai clară asupra a ceea ce e dat, înnăscut sau dobândit prin educație, prin influența
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în Les sciences sociales en mutation, PUF, Editions Sciences humaines, Auxerre, 2007, pp. 115-129. 15 Hannah Arendt, citată în Les sciences sociales en mutation, p. 126. 16 Anchetele sociologice arată că aproape toți cei investigați găsesc acest fapt obositor, neliniștitor, stresant, angoasant; e mai ușor "să fentezi" o regulă rigidă, decât să inventezi și să urmezi o traiectorie în condițiile tuturor injoncțiunilor paradoxale. În lumea paradoxală a organizațiilor noastre se cere oamenilor să fie larg deschiși spre exterior, dar sunt criticați
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Contribuțiile acestor dimensiuni ale suportului nu sunt interschimbabile (lipsa stimei nu poate fi înlocuită cu bani, un ajutor material nu suplinește lipsa de recunoaștere...), susținerea socială nu ține loc de hrană, dar are rol de moderator, de tampon în fața situațiilor stresante. 371 De exemplu, poliartrita reumatoidă cronică, care afectează mobilitatea, duce nu numai la sărăcirea relațiilor dar și la o pierdere a capacităților interactive, la creșterea însingurării... Trebuie cercetate importanța și efectele tristeții și depresiei în rândul bolnavilor cronici. 372 Recommandations
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
acesta reprezenta o stare biologică, o reacție generalizată nespecifică a corpului în diferite situații (ești stresat), în sensul că ai mâinile reci, ritmul cardiac accelerat etc., ceea ce însemna anxietate, oboseală etc. Dar noțiunea putea fi definită plecând și de la agentul stresant, ca o caracteristică a mediului personal, familial, comunitar, social, cultural. Stresul poate fi definit de asemenea ca un complex stresant-stresat, ca discordanță între solicitările mediului și capacitatea de a le răspunde, între constrângerile externe și predispozițiile organismului discordanță ce induce
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
filmele erau vizionate solitar, atît japonezii, cît și americanii au avut reacții similare: au fost foarte tulburați și nu au ezitat să își exteriorizeze emoțiile, căci nu se știau supravegheați. în schimb, în aceeași condiție experimentală a succesiunii de imagini stresante, în situația în care era prezent "omul de știință", japonezii nu mai indicau frămîntarea extremă, ci, uneori, ajungeau chiar să zîmbească (e adevărat că gestul era mai degrabă "mașinal"). Desigur, tendințele evocate sînt doar evidențe parțiale privitoare la o eventuală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ar putea fi aplicat altor situații similare. c) suportivă: întreținerea unei relații armonioase de lucru, cultivarea spiritului de echipă. Funcția de suport (suportivă) urmărește în primul rând asigurarea satisfacției muncii la nivelul asistentului social, îmbunătățirea climatului de muncă, prevenirea situațiilor stresante și a celor care pot declanșa epuizarea. Cei care lucrează în domeniul asistenței sociale se confruntă cu o serie de stresuri legate de muncă; în absența unor resurse disponibile care să le ofere ajutorul necesar, munca lor poate fi serios
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Eysenck, sunt persoane cu un sistem nervos autonom foarte labil. Cu alte cuvinte, este vorba de persoanele la care SNA <footnote Sistem nervos autonom.Face parte din sistemul nervos care răspunde la stres, unele persoane reacționând mai puternic la evenimentele stresante decât altele. footnote> răspunde rapid si puternic la situații stresantc. Aceasta implică o probabilitate mai mare de a reacționa emoțional la evenimente și acest lucru se vede clar în personalitatea lor ca o tendință spre nevroza. Eysenck susținea că persoanele
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
semnale care declanșează durerea. Fig.nr. 8 și 9 Reprezentare figurativă a activității endorfinelor în sistemul nervos Studiile mai arată că percepția durerii este considerabil redusă după un hohot de râs, deoarece endorfinele ar fi capabile să transforme un incident stresant într-unul fără importanță sau chiar într-o senzație plăcută. Exercițiilor fizice repetate și prelungite, cum ar fi joggingul, sunt printre cei mai puternici excitanți care stimulează producerea de endorfine (Hinton, E., Taylor, S., 1986, Rodgers, Jogging de la A la
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
constă în primul rând , în realizarea unor schimbări ale personalității sportivului care să-i permită o mai bună adaptare față de sine și față de lume. Indicațiile psihoterapiei ca metodă specifică de tratament se referă la: - dezechilibrul psihic provocat de o situație stresantă sau traumatizantă pe care sportivul nu o poate depăși (eșec, dificultăți profesionale, familiale, crize existențiale, afecțiuni somatice); -comportamente dependente; -o reglare mai bună și eficientă a proceselor și funcțiilor psihice. Succesul terapiei este evaluat prin trei criterii : - trăirea subiectivă a
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
concentrare a atenției și dirijării acesteia spre unele elemente care de regulă, scapă controlului conștient al sportivului. 3) Antrenarea stabilității atenției și reducerea fluctuațiilor acesteia. 4) Ajută la mobilizarea în vederea efortului ce trebuie depus pentru execuție corectă. 5) Scăderea semnificației stresante a competiției. 6) Reducerea încărcăturii nervoase a prestigiului. 7) Eliminarea stărilor afective negative, a ideilor obsesive a supra încordării nervoase, specifice stării de prestart. 8) Înlăturarea blocajelor, a barierelor psihice și a amintirii traumelor suferite de sportiv în competițiile anterioare
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
pe deplin, implicat în ministerul meu, disponibil pentru orice fel de confruntare, bine primit de comunitatea mea. Acest lucru este valabil cel puțin față de cei care gândesc ca și mine. Sunt senin, chiar și în momentele mai dificile și mai stresante, înfrunt problemele cu responsabilitate. Am decis să spun că sunt fericit deoarece este așa și mă simt fericit pentru alegerea pe care am făcut-o, pentru viața mea, și acest lucru mă face să mă simt bine, să am un
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
ca Allen Ginsberg, iar, la noi, l-am putea plasa aici pe Liviu Ioan Stoiciu din faza lui cinică. Alții consideră că hipermodernismul este chiar echivalentul postmodernismului, dar adus într-un ritm accelerat de evoluție, cu metamorfoze rapide ale simbolurilor, stresante până la sufocare, încât simulacrele tind să construiască o lume absolut fictivă, expurgată de orice referențial identitar. Eul se diluează apocaliptic până la dispariție, tinzând către un grad zero al sinelui. Este ceea ce am putea numi idealul lui Nimeni, masca pură în spatele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
noile cadre rustice descoperim aceeași eleganță, senzualitate, obsesie a amănuntului ca altădată. Satul înseamnă pentru Ionel Spânu un loc al veșnicei reîntoarceri, un mit al redescoperirii de sine și , nu în ultimul rând, o oază de liniște în civilizația noastră stresantă. A surprins unele secvențe din peisajul locurilor natale, la dimensiuni epopeice, un spațiu pe care-l sacralizează luxuriația vegetală. Uneori linia și culoarea amintesc de Grigorescu, alteori de Andreescu, dar și neoimpresioniști prin textură și prin îndrăzneala de a evita
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
una, și alta, nu știu exact; în definitiv, când n-are omul nevoie de inspirație înaltă? Studiile de istoria artei sunt o căutare de sine de-abia disimulată. − Te invidiez; mare curaj ai avut tu să lași baltă slujba aia stresantă de asistentă socială! Chiar, cum merge în practică? Te descurci cu banii? − Mai am câteva cazuri pe cont propriu, căci licența îmi dă dreptul să practic. Plus câteva lecții particulare de franceză, câteva de pian, se-adună; nu mă plâng
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Conținutul preferințelor umane după Abraham Maslow Categoriile nevoilor umane Elemente caracteristice Acțiuni pentru satisfacerea lor Nevoi fiziologice Aer, apă, hrană, adăpost, Îmbrăcăminte Salariu adecvat, mese gratuite, prime pentru Îmbrăcăminte, locuințe ale Întreprinderii Nevoi de siguranță (securitatea persoanei) Stabilitate, evitarea situațiilor stresante, pace Salariu garantat, asigurări medicale, asigurări sociale (pensii, șomaj), siguranța postului Nevoile de apartenență Prietenie, afecțiune, relații cu alții, acceptare de către grup Sponsorizarea echipelor artistice și sportive, prietenii profesionale, petreceri, aniversări la serviciu, permiterea activității unor grupuri informale Nevoile de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Conținutul preferințelor umane după Abraham Maslow Categoriile nevoilor umane Elemente caracteristice Acțiuni pentru satisfacerea lor Nevoi fiziologice Aer, apă, hrană, adăpost, Îmbrăcăminte Salariu adecvat, mese gratuite, prime pentru Îmbrăcăminte, locuințe ale Întreprinderii Nevoi de siguranță (securitatea persoanei) Stabilitate, evitarea situațiilor stresante, pace Salariu garantat, asigurări medicale, asigurări sociale (pensii, șomaj), siguranța postului Nevoile de apartenență Prietenie, afecțiune, relații cu alții, acceptare de către grup Sponsorizarea echipelor artistice și sportive, prietenii profesionale, petreceri, aniversări la serviciu, permiterea activității unor grupuri informale Nevoile de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ore pe săptămână de la prânzul unei zile până la prânzul de a doua zi; nu mâncați deci nimic seara primei zile și nici a doua zi la micul dejun, prin urmare de fapt săriți doar două mese. Este mai puțin stresant decât a posti o zi întreagă și e mai ușor de aplicat chiar într-o viață activă. Acest repaus de 24 de ore face foarte bine organismului, mai ales dacă profitați pentru a bea, de preferință infuzii calde de plante
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
eficiente metode de tratament, ș.a.m.d. Stressimpfungstraining(von Häcker, et. al., 1998, p. 843Ă (ansamblul exercițiilor de „vaccinare” contra stresuluiă, considerat parte componentă a terapiei cognitive, mijlocește pentru cei interesați cunoștințele despre tehnicile de întărire a imunității în fața factorilor stresanți. Declanșarea mecanismelor de coping necesită uneori un „diagnostic diferențial” față de așa-numitele comportamente de apărare (Abwehrgeleitetes Verhaltenă, care, în final, nu se dovedesc a fi utile în situațiile de stres. Acestea din urmă sunt rigide, ajung a fi automatisme, tind
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
nedorită într-o încăpere, aglomerația din trafic și întârzierea mijloacelor de transport în comun etc.Ă, adică acele trăiri care în mod normal nu pun o persoană echilibrată în situația unui stres considerabil. Există însă și o serie de evenimente stresante - cum ar fi dezastrele și catastrofele, naturale precum și cele provocate de om (incendii, inundații, luare de ostateci, accidente aeriene, rutiere, navale, tortură, participare la un conflict armat, viol și alteleă - care pun persoana în situații de mare pericol. Consecința lor
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
pun societatea, precum și omul ca persoană în situația unor dificultăți majore: doar uneori se putea și se poate opta pentru una dintre situațiile posibile de fight or flight (fugă sau luptăă. În lipsa posibilității reale de opțiune (adică a „evitării” factorului stresant sau a „luptei”Ă, este de la sine înțeles că reușita traversării momentelor critice rămâne direct proporțională cu eficiența intervenției mecanismelor de coping. Putem vorbi așadar de efectele benefice ale stresului, respectiv de declanșarea așa numitului sindrom general de adaptare. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cu precădere de factori aflați în afara sferei lor de influență. Cei având în special o orientare de tip intern consideră că marea majoritate a evenimentelor vieții sunt rezultatul acțiunilor proprii. Aceștia însă, aflați în imposibilitatea de a controla un eveniment stresant, se dovedesc frecvent mai ineficienți (comparativ cu cei din prima categorieă în a-și dezvolta mecanisme de coping eficiente. Este important de remarcat și faptul că efectul adaptativ sau maladaptativ al stresului depinde, în mare măsură, de atitudinea și de
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]