1,022 matches
-
de oameni. Rezultatele sale arată că în perioada ciclului elementar, copiii descoperă în mod gradat că un comportament al unei persoane nu reflectă neapărat sentimentele ei. De asemenea, ei încep să înțeleagă faptul că reacția unei persoane, într-o situație stresantă, poate avea mai multe fațete. Către sfârșitul claselor elementare Ă și în special în adolescență Ă copiii devin capabili de a adopta o optică oarecum detașată și analitică a propriului comportament, la fel și în privința comportamentului celorlalți. Selman consideră că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Precizări terminologicetc "1. Preciz\ri terminologice" O discuție asupra devierilor comportamentale la elevi pretinde realizarea mai întâi, a unor considerații asupra termenilor conecși de „adaptare”-„dezadaptare”. Adaptarea reprezintă, se știe, însăși condiția vieții. Ori de câte ori organismul este supus acțiunii unor agenți stresanți (de exemplu intoxicație, infecție microbiană, o emoție puternică etc.), el își mobilizează mecanismele de apărare spre a face față acestor agenți stresanți. Există adaptare, spune J. Piaget (1965), atunci când organismul se transformă în funcție de mediu, iar această transformare are ca efect
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
conecși de „adaptare”-„dezadaptare”. Adaptarea reprezintă, se știe, însăși condiția vieții. Ori de câte ori organismul este supus acțiunii unor agenți stresanți (de exemplu intoxicație, infecție microbiană, o emoție puternică etc.), el își mobilizează mecanismele de apărare spre a face față acestor agenți stresanți. Există adaptare, spune J. Piaget (1965), atunci când organismul se transformă în funcție de mediu, iar această transformare are ca efect un echilibru al schimburilor între mediu și el, favorabil conservării sale. Potrivit concepției lui J. Piaget, cu viața psihică se petrece un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al demonstrației, dar decodificat mai rapid, cum s-a precizat anterior. Rolul afectivității nu trebuie neglijat și din alt considerent. S-a demonstrat experimental că informațiile recepționate pe un fond afectiv pozitiv sunt mai bine reținute, în timp ce un climat afectiv stresant (frică, neplăcere, efort excesiv etc.) facilitează uitarea; c. O comunicare complexă (CV, PV și NV) convergentă ușurează realizarea unor sarcini diferite Ă impuse de diversele roluri didactice Ă prin realizarea lor concomitentă, dar prin mijloace diferite (exemplu: verbal se oferă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la fel de tentante pentru ei le provoacă o tensiune interioară puternică, care este gata de a se exterioriza. Funcțiile cognitive se vor resimți de pe urma acestei supratensionări, neliniști și nesiguranțe a persoanei. Când conflictul devine insolubil, el acționează ca un puternic agent stresant, creând condițiile apariției tulburărilor nevrotice. Dar un conflict nerezolvat este foarte periculos și pentru faptul că poate genera puternice sentimente de frustrare. Astfel, se știe că situației de conflict îi este proprie intrarea în competiție a două cerințe sau tendințe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sacrificată. Cu cât aceste tendințe sau aspirații intrate în competiție sunt mai greu de conciliat, cu atât sentimentul de frustrare va fi mai puternic. Un sentiment de frustrare, la rândul său, dacă persistă, se poate transforma ușor într-un factor stresant sau poate deveni sursă de conflict cu cei din jur. Astfel, privarea de blândețea maternă, convingerea puternică a unui elev că este persecutat de către un profesor sunt situații care produc modificări importante de caracter sau de atitudine la copil: aceasta
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ar putea fi aplicat altor situații similare. c) suportivă: întreținerea unei relații armonioase de lucru, cultivarea spiritului de echipă. Funcția de suport (suportivă) urmărește în primul rând asigurarea satisfacției muncii la nivelul asistentului social, îmbunătățirea climatului de muncă, prevenirea situațiilor stresante și a celor care pot declanșa epuizarea. Cei care lucrează în domeniul asistenței sociale se confruntă cu o serie de stresuri legate de muncă; în absența unor resurse disponibile care să le ofere ajutorul necesar, munca lor poate fi serios
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
caracter benefic asupra performanțelor angajaților. În asemenea situații vorbim de un „eustress” care motivează și mobilizează resursele individuale. În caz contrar, când efectele stresului se răsfrâng negativ asupra sănătății persoanei vorbim de „distress” (Jurcău și Moldovan, 2003). După evaluarea evenimentelor stresante și a potențialului de care dispune o persoană pentru a-i face față, individul implică o serie de strategii adaptative sau de ajustare (în engleză „coping”). Acestea sunt de două tipuri: directe sau de vigilență, respectiv indirecte sau de evitare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la modalități de deturnare a atenției de la sursa stresului în direcția autoapărării eului. 9.1.1. Agenți inductori de stres la locul de muncă În special începând cu anii ’90, o dată cu accentuarea globalizării, angajații sunt supuși unor situații tot mai stresante, datorită schimbărilor care au loc și care conduc la o creștere a insecurității posturilor și la suprasolicitare în muncă. După Cranwell-Ward (apud Broadbridge, 2002) cele mai afectate organizații din perspectiva stresului perceput sunt organizațiile care au ca obiect de activitate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
îndeplini o sarcină specifică. Asemenea credințe influențează comportamentul unei persoane, generând mai multă perseverență în fața obstacolelor și frustrărilor, deci implicit, mai mari șanse de succes. Din cele prezentate se poate observa importanța acestei percepții a propriei eficiențe în evaluarea agentului stresant. Astfel, nivelul stresului perceput va fi mult redus în cazul persoanelor care au credința că pot depăși obstacolele ivite. Din fericire aceste credințe pot fi învățate în timp, fiind un mijloc eficient de combatere a stresului. Locul controlului din teoria
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
viteză de reacție mai mare decât viteza de percepție. Această situație crește frecvența erorilor, și implicit, a riscului de accidentare; Emoții puternice dezadaptative, precum clipele de panică și spaimă pe care le pot trăi unii angajați în situații neașteptate sau stresante; Problemele familiale sau financiare care afectează capacitatea de concentrare a atenției; Tulburările de atenție și hiperkinezie; Unele deficiențe senzoriale sau probleme de sănătate; Lipsa de aptitudini și a experienței profesionale cerute pentru exercitarea unor activități; Un nivel de inteligență sub
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
schimbări organizaționale: O întrebare despre schimbarea Alfa, Beta sau Gamma Sverke, M. Hellgen, J. Acest studiu folosește date longitudinale colectate atât la începutul cât și la finalul implementării schimbării într-un spital de urgență din Suedia și examinează dacă experiențele stresante se schimbă în timpul schimbării organizaționale. 1999 Habitus-ul leadership-ului în schimbare Seppänen, L. Virtaharju, I. Buhanist, P. Pentru schimbare este nevoie de angajare personală, voință și capacitate de a îndruma organizația în timpul schimbării. Un lider al schimbării eficient utilizează un
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
influență semnificativă asupra rezistenței managerilor la schimbarea organizațională. 2003 Efectele privatizării spitalului asupra percepției stresului de către angajați Van der Vliet Caroline În cadrul spitalelor care au fost privatizate - comparativ cu cele care rămân în administrația publică - angajații trăiesc mai puternic experiențe stresante sub forma ambiguității și conflictului de rol, precum și a percepției supraîncărcării activității. 2003 Identitate și schimbare în instituțiile educative din mediul rural Lopez Julian Sanchez Marita Altopiedi Mariana Lavie Jose Manuel Analiza relației dintre comunitate și școală în contextul mediului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă Activitatea umană legată de o profesiune este emergentă din interacțiunea factorilor psihobiologici, socioculturali și organizațional-ocupaționali. Ca modalitate esențială a existenței umane, ce se desfășoară în baza unor criterii riguroase ca durată și mod de organizare, ea generează cele mai multe situații stresante. Persoana inclusă în activitatea de muncă este constrânsă de cele mai multe ori să se conformeze unor situații organizațional-ocupaționale specifice și exigențelor postului. Când sunt desfășurate activități în care riscul și suprasolicitarea/supraîncărcarea muncii (calitativă sau cantitativă) sau subsolicitarea ei (monotonie, repetitivitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
supraîncărcarea muncii (calitativă sau cantitativă) sau subsolicitarea ei (monotonie, repetitivitatea activității, lipsă de variație, lipsă de informație, limitarea posibilităților de expresie), izolarea sau nocivitatea ei sunt curente, avem de-a face cu un dezechilibru, care generează situații profesionale percepute ca „stresante” (ocupațiile caracterizate prin risc crescut și solicitări fizice sau psihice intense măresc probabilitatea declanșării și instalării stresului profesional). Dezadaptarea sau neadaptarea în/la mediul de muncă și la solicitările impuse de organizație/postul de muncă, îndeplinirea defectuoasă sau incompetentă a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la o paletă largă de ocupații, pornind chiar de la cele situate la baza piramidei organizaționale. Studiile au relevat faptul că stresul ocupațional este factor de risc pentru boli cum ar fi cancerul, hipertensiunea arterială (HTA) și bolile de inimă. Tensiunile stresante (strains) acumulate de indivizi - în rol de subordonați (angajați) sau șefi/superiori (supervisori, manageri) - la locul de muncă, din cauza nerespectării pragului optim de vulnerabilitate și rezistență a organismului (legea Yerkes & Dodson), deprivării (substimulare), excesului stimulului (suprastimulare) sau gestionării defectuoase a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
substanțe periculoase), fizici sau non-ergonomici (de exemplu zgomot) și biologici (viruși) (un excelent articol pe această temă se poate consulta în Israel et al., 1996). Modelul cauzal (denumit și ingineresc sau cibernetic) conceptualizează stresul ca pe o funcție a stimulilor stresanți (definiți drept input-uri sau operaționalizați ca variabile independente) în relație unilaterală și unidirecțională cu reacțiile la stres (definite ca output-uri sau operaționalizate ca variabile dependente). În ultimii ani - în special în țările occidentale - s-au înmulțit considerabil studiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
particulară dintre caracteristicile ocupației (sarcini și operații specifice) sau trăsăturilor muncii și particularitățile individului inclus în situația de muncă. În abordările timpurii ale stresului muncii s-a adoptat o perspectivă unidimensională (unele ocupații erau considerate ușoare, altele grele - deci mai stresante), iar cei mai des utilizați indicatori ai solicitării/încărcării muncii erau considerați: orele efective muncite, termenele limită frecvente, ritmul alert/rapid al muncii automatizate. Această orientare unidimensională, combinată cu ipoteza generală că efortul intelectual este mai greu decât cel fizic
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
interesante pentru cercetare încă așteaptă clarificări, de exemplu: care componente critice ale vieții social-ocupațional-organizaționale afectează sănătatea?; în ce măsură efectele negative sunt atribuite mediului extrinsec al muncii, persoanei sau interacțiunii dintre persoană și mediu?; cum se menține intensitatea și/sau cronicitatea experienței stresante pe parcursul carierei și cum este ea resimțită?; în ce condiții și ce factori declanșează dezechilibre/disfuncții/boli la nivel psihosomatic și comportamental? etc. Din analiza și evaluarea modelelor teoretice putem desprinde câteva idei (rezultate din constatarea divergențelor sau convergențelor și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în funcție de tipul ocupației sau organizației); utilizarea experimentală a unor secvențe procesuale de tip emoție-cogniție-comportament, nu neapărat aflate într-o relație unicauzală. O altă întrebare, care prezintă interes în continuare este dacă o situație pe care individul o resimte ca fiind „stresantă” este într-adevăr sursă de stres (obiectivă) sau mai degrabă depinde (și în ce măsură) de percepția subiectivă și de calitatea evaluării persoanei; de asemenea, problema factorilor ocupaționali-temporali (ture de zi sau de noapte, cicluri cronobiologice, schimburi alternante, numărul excesiv de ore prevăzute
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
tranzacția cu mediul, caracterul procesual și semnificația personală. Stresul este o relație continuă și dinamică între individ și mediu, în care ambele părți se modifică. Tranzacțiile se succed și formează un întreg proces. O relație sau tranzacție cu mediul este stresantă atunci când presupune o miză pentru subiect și deci are o semnificație personală. Anticiparea unui pericol, a unei vătămări sau a unei trăiri dureroase constituie o notă caracteristică a stresului. Evaluarea amenințării este o inferență asupra datelor unei situații, bazată pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
provocate de acești factori perturbatori. În prima parte a capitolului, făcând apel la o serie de teorii și studii asupra stresului organizațional, autorul încearcă să arate unele modalități practice care pot fi utilizate de manager pentru a ieși din situațiile stresante. În cea de-a doua parte sunt prezentate două documente: primul reprezintă o listă cu sugestii pentru a face față stresului, care a fost elaborat în 1996, la solicitarea mai multor organizații ai căror angajați lucrau într-un mediu organizațional
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
În cea de-a doua parte sunt prezentate două documente: primul reprezintă o listă cu sugestii pentru a face față stresului, care a fost elaborat în 1996, la solicitarea mai multor organizații ai căror angajați lucrau într-un mediu organizațional stresant; cel de-al doilea este o programă care ajută la creșterea rezistenței la stresul ocupațional a personalului de conducere. „Critica constructivă” este titlul penultimului capitol, în care autorul este de părere că un pas în perfecționarea activității de conducere îl
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
capitolul anterior, Întrerupe răspunsul luptă sau fugi adunînd sîngele Înapoi În lobul frontal pentru ca voi să gîndiți mai clar. 1. În poziția culcat conectați-vă la stresul pe care Îl simțiți sau concentrați-vă pe un gînd, amintire sau situație stresantă. 2. Puneți degetele mari pe tîmple și celelalte degete pe frunte pe zona osoasă de deasupra sprîncenelor (vezi Figura 3-1, pagina 106). 3. Stați În această poziție pînă la trei minute respirînd adînc, inhalînd pe nas și eliberînd aerul pe
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
excesiv de permisiv) poate conduce nu doar la grave deficiențe în personalitatea și comportamentul copiilor deveniți tineri și adulți (lipsă de inițiativă, încredere de sine redusă, un mai slab autocontrol, nerespectarea reciprocității în raportul cu semenii), dar și la o situație stresantă pentru părinți, în special pentru mame, ele fiind considerate, de regulă, responsabile de îngrijirea și creșterea copiilor. În literatura de specialitate se subliniază faptul că dacă practica autoritaristă (cerința supunerii necondiționate din partea copiilor) este de dezavuat din cauza consecințelor sale nefaste
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]