698 matches
-
a celui extern. Sfincterul anal intern, involuntar, este un mușchi neted, dispus circular în peretele intern al anusului, ce se găsește relaxat atunci când colonul este destins. Sfincterul anal extern menținut, de asemenea, permanent în contracție tonică este constituit din fibre striate, voluntare. El este localizat în jurul sfincterului neted și parțial distal de acesta, fiind sub control nervos somatic. Senzația și reflexul de defecație sunt declanșate de umplerea și distensia ampulei rectale de către materiile fecale. Odată atins pragul critic al distensiei peretelui
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
creșterea presiunii intrarectale de la 20 mmHg în condiții normale, la 60-70 mmHg și chiar 100-200 mmHg. Concomitent, are loc relaxarea musculaturii planșeului pelvin, contracția fibrelor longitudinale rectale și tracțiunea în sus a regiunii perineale, cu scurtarea canalului anal. Sfincterul extern striat se relaxează sub control voluntar, iar mușchii ridicători anali se contractă reflex, determinând ridicarea acestora deasupra bolului fecal, pentru ca, în finalul defecației, comprimarea pereților anali să ducă la eliminarea conținutului fecal. Dacă din diverse motive defecația nu poate avea loc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cortexul frontal, hipotalamus și, îndeosebi, la nucleul accumbens. Din nucleul accumbens, proiecțiile fac legătura cu hipotalamusul lateral, substanța neagră și aria tegmentală ventrală și retur, creând unele circuite închise și, de asemenea, cu partea ventrală a globus pallidus din corpul striat, care face parte din sistemul motor extrapiramidal. Alături de corpii striați, un rol important în manifestările motorii alimentare îl joacă nucleul ventral anterior talamic, de asemenea, componentă a sistemului extrapiramidal. Există dovezi (Mogenson, 1980) privind rolul dopaminei din accumbens în facilitarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
accumbens, proiecțiile fac legătura cu hipotalamusul lateral, substanța neagră și aria tegmentală ventrală și retur, creând unele circuite închise și, de asemenea, cu partea ventrală a globus pallidus din corpul striat, care face parte din sistemul motor extrapiramidal. Alături de corpii striați, un rol important în manifestările motorii alimentare îl joacă nucleul ventral anterior talamic, de asemenea, componentă a sistemului extrapiramidal. Există dovezi (Mogenson, 1980) privind rolul dopaminei din accumbens în facilitarea scurgerii informațiilor senzoriale din sistemul limbic spre globus pallidus, care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pelvic și pătrund în măduvă prin rădăcinile posterioare, făcând sinapsă în motoneuronii din cornul anterior al segmentului medular S2-S5. Fibrele eferente motorii părăsesc măduva sacrată prin rădăcinile anterioare și intră în nervii rușinoși interni (pudendal), distribuindu-se musculaturii sfincterului extern striat, determinând contracția acestuia și temporizarea micțiunii. După începerea micțiunii reflexul se autoîntreține printr-un mecanism de feedback pozitiv, care provoacă contracții din ce în ce mai puternice ale musculaturii vezicale. Ca urmare a integrării impulsurilor aferente în diverși centri supraspinali se transmit pe căi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și intestinale. La rândul lor, receptorii beta1-adrenergici predomină la nivelul fibrelor miocardice, adipocitelor și celulelor hepatice, producând creșterea contractilității și frecvenței cardiace, lipoliză și glicogenoliză însoțită de gluconeogeneză. Receptorii beta2-adrenergici se găsesc atât la nivelul vaselor coronare, cerebrale și mușchilor striați și netezi, cât și în tiroidă, pancreas, paratiroide și aparatul juxtaglomerular renal secretor de renină. Paralel cu efectele ergotrope hiperglicemiante și cetogene, adrenalina crește metabolismul bazal de peste 10 ori mai mult decât noradrenalina. Controlul secreției medulosuprarenalei se realizează pe cale predominent
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
8.4.4. Neurotensina Neurotensina a fost izolată de Carraway și Leeman (1973) și reprezintă un tridecapeptid (13 AA), cu partea C-terminală activă, răspândit în sistemul nervos central și glandele anexe ale creierului (girusul parahipocampic, amigdală, substanța nigra, corpii striați, hipotalamusul anterior și posterior, talamus, trunchiul cerebral, bulbul olfactiv, substanța gelatinoasă a nucleului trigemenului, stratul 2 Rexed, hipofiză), precum și în mucoasa intestinului subțire. Peptidul acționează atât ca neurohormon, cât și ca neuromodulator. Dintre efectele periferice datorate acțiunii pe receptori specifici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
peptidelor opioide endogene și a precursorilor lor în sistemul nervos, efectuată prin studii imunohistochimice, a arătat că neuronii enkefalinergici sunt răspândiți pe teritorii mai întinse decât cei endorfinergici. Neuronii enkefalinergici sunt frecvent interneuroni prezenți în densitate mare la nivelul nucleilor striați, diencefalului, trunchiului cerebral și măduvei. Au fost puse în evidență două căi enkefalinergice lungi, una strio-palidală, iar alta ce face legătura între nucleul central al amigdalei și stria terminală. Completări privind distribuția sistemului enkefalinic au fost aduse de identificarea Met-
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe oră, atrăgând după sine creșteri ale temperaturii corporale de 1,2°C pe oră. În efortul fizic de diferite grade, producerea de căldură poate crește pentru perioade scurte de timp până la 800-1000 de calorii pe oră la nivelul musculaturii striate. Asemenea creșteri ar pune în pericol viața dacă nu ar interveni reacțiile compensatoare de intensificare concomitentă a pierderilor de căldură, în vederea restabilirii echilibrului termic. Grație echilibrului dinamic dintre reacțiile termogenetice sau termolitice compensatoare, temperatura corpului uman se menține în limite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
actul motor primar ce se produce involuntar ca urmare a excitării motoneuronilor medulari de către nucleul roșu din mezencefal, stimulat la rândul său, de centrii termogenetici din hipotalamusul posterior. Căile eferente coboară prin punte și formația reticulată bulbară la nervii musculaturii striate. Pe această cale, contracțiile musculare din frisonul termic realizează în scurt timp creșterea temperaturii corporale cu 3 - 4°C. Activitatea musculară voluntară este cea de-a doua manifestare somatică care contribuie la activarea proceselor termogenetice generatoare de căldură. Componenta vegetativă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mM. ADP rezultat este rapid refosforilat pe mai multe căi. Prima cale de refacere a ATP este reprezentată de fosfocreatină, al cărei radical fosfat stochează aproximativ 13 000 de calorii (13 kcal) per mol. Cum conținutul în fosfocreatină al musculaturii striate este de 3 - 5 ori mai mare decât în ATP, în momentul în care acesta începe a fi consumat se produce scindarea promptă a fosfocreatinei de către creatinkinază și transferul radicalului său fosfat la ADP, în vederea formării de ATP. Fenomene inverse
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Sindromul Lambert-Eaton Este o afecțiune autoimună rară, care afectează canalele voltaj-dependente de calciu la nivelul membranei presinaptice a joncțiunii neuromusculare. Inhibiția acestor canale reduce eliberarea de acetilcolină din butonul terminal al axonului neuronului motor, ceea ce nu permite depolarizarea fibrei musculare striate. Manifestările clinice ale sindromului miastenic Lambert-Eaton sunt reprezentate de astenie musculară proximală și fatigabilitate. Frecvent este întâlnit ca sindrom paraneoplazic în cancerul microcelular pulmonar și în alte cancere, și idiopatic într-o treime din cazuri. Simptomatologia legată de implicarea vegetativă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
2. Fuzarioza spicelor - Gibberella zeae f.c. Fusarium graminearum 3. Tăciunele zburător - Ustilago tritici 4. Mălura - Tilletia sp. Alți agenți patogeni întâlniți la grâu: Virusuri 1. Wheat streak mosaic virus - mozaicul dungat al grâului 2. European mosaic striate mosaic virusmozaicul striat european al grâului 3. Wheat dwarf virus - piticirea grâului Micoplasme 1. Mycoplasma - îngălbenirea, piticirea și aspermia grâului 111 Ciuperci 1. Gaumannomycea graminis var. triticiîngenuncherea plantelor și șiștăvirea boabelor 2. Micronectriella graminicola f.c. Fusarium nivale mucegaiul de zăpadă 3. Tilletia
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
arcul costal, rezecția costală se impune. Are o rată de supraviețuire la 5 ani de 38%. Rabdomiosacomul este a doua tumoră ca frecvență după histiocitomul fibros. Este mai frecvent la copii de sexul masculin. Tumora este situată profund, în mușchii striați ai peretelui toracic. Nu este dureroasă, dar crește rapid și necrozează. Se indică rezecție largă, asociată cu radioterapie și chimioterapie. Supraviețuirea la 5 ani poate atinge 70%. Liposarcomul apare la adulți, mai frecvent după 40 ani, la bărbați. Rar este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
sucuri, nectaruri limpezi, concentrate naturale, deshidratate, cidru, rachiuri, calvados, oțet de mere Valoare dietetică detoxifiant, alimentația copiilor și bolnavilor Consum VIIVIII soiuuri de vară, IXXI soiuri de toamnă iarnă, XII - IV depozit. Soiuri roșii, soiuri bicolore (roșu/culoare mixtă), soiuri striate (colorate roșu), soiuri galbene, soiuri verzi. PERELE Importanța nutritivă: glucide 13 % (fructoză 2-7%) aciditate 0,5 %, predominant malică, substanțe pectice 0,5 %, celuloză 1 %, fibre vegetale 2 %, substanțe minerale 0,5 %, vitamina C 5 mg/100 g, valoare energetică 500
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
apartin nervului facial. Inervația senzitivă a pleoapei este asigurată de ramuri din perechea nervului V (nazal, frontal, lacrimal și suborbitar). Musculatura palpebrală e formată din două grupe motorii de mușchi antagonisti. Mușchii retractori ai pleoapelor (pentru pleoapa superioară - mușchiul ridicator striat, mușchiul neted a lui Müller; pentru pleoapa inferioară - mușchiul lui Müller, complexul Depressor palpebral inferiores permite deschiderea fantei palpebrale și are o inervație asigurată de oculomotorul comun și de simpatic, pentru mușchiul lui Müller. Mușchii contractori (orbicularul pleoapelor) permit închiderea
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
vena Galien Se află la ~10-15 mm în vecinătatea spleniumului corpului callos). 3. Venele bazilare (venele bazale ROSENTHAL) Există câte una pentru fiecare hemisfer. Au originea la nivelul spațiului perforat anterior și se formează prin unirea v.cerebrală anterioară, v.striată inferioară și v.sylviana profundă. 4. Sinusul-longitudinal-inferior. Este situat în concavitatea coasei creierului, pe partea liberă a acestuia având traiect craniocaudal. 5. Sinusul-drept. Ia naștere prin unirea sinusului longitudinal inferior cu Ampula lui Galien. Are direcție caudală rectilinie și se
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
calcarină. Inferior se află lobul lingular, unit, în partea sa anterioară, cu circumvoluțiunea hipocampică a lobului temporal. Prin ariile 17, 18 și 19 lobul occipital reprezintă extremitatea corticală a analizatorului vizual. Câmpul 17 are rol în percepția luminoasă elementară (aria striată). Această arie se află pe fundul și pe cele două buze ale scizurii calcarine. Câmpul 18 se află pe fața internă a acestui lob, deasupra și dedesubtul câmpului 17, precum și pe fața convexă a lobului occipital, aflându-se în strânsă
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
iar cea orizontală efecte de măcinare. Limba, buzele și obrajii contribuie la menținerea alimentelor în cavitatea bucală și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie și de lateralitate a mandibulei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și molecule mici de la o celulă la alta și mecanic prin structuri de aderență intercelulare (macula și zonula adherens/occludens, desmozomi). In ansamblu se realizează două sinciții funcționale, atrial și ventricular, conectate electric la nivelul nodului atrio-ventricular. Cardiomiocitele au aspect striat (fig. 31), datorită organizării sarcomerice a miofibrilelor (~50 % din volumul celular). Comparativ cu fibrele musculare scheletice reticulul sarcoplasmic este mai slab reprezentat (2% din volumul celular), astfel că de obicei o singură cisternă terminală însoțește un tub în T (diadă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
filamentelor de actină și miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării sarcomerelor (~1 μm), cu menținerea constantă a lungimii benzilor A. Sursele de calciu activator pentru contracția miocardului sunt mediul extracelular (30%) și rezervele intracelulare (70%). Potențialul de acțiune induce creșterea calciului citosolic de la valorile sub-micromolare din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
netede cuplarea dintre excitație și contracție este asigurată de creșteri ale concentrației citosolice de calciu. Spre deosebire de mușchiul scheletic , agenții contractanți și relaxanți ai mușchiului neted utilizează mecanisme sensibilizante, respectiv desensibilizate ale aparatului contractil față de calciu. O diferență majoră față de mușchiul striat constă în faptul că, în mușchiul neted interacțiunea actină-miozină este activată de creșterea calciului citosolic printr-un mecanism dependent de filamentele groase. Pentru a interacționa cu actina în mușchiul neted miozina trebuie activată prin fosforilarea lanțurilor ușoare de către o kinază
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pumn. In secțiune transversală se pot observa mai multe regiuni (fig. 91). Zona externă (corticală) are culoare roșcată și aspect granulat și conține glomerulii renali, tubii contorți și ducturile colectoare corticale. Zona internă (medulară) este deschisă la culoare, cu aspect striat, datorat anselor Henle paralele, ducturile colectoare și vasele medulare. Zona medulară poate fi împărțită în porțiune externă, mai apropiată de cortex și porțiune internă. Rinichiul uman este organizat în lobi, de obicei 8-10. Fiecare lob este alcătuit dintr-o piramidă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]