495 matches
-
mirare, de neimaginat. În alte construcții precum: O vinit o furtună di numa’, numa’! repetiția dă alt sens și anume de cât pe ce să se întâmple mari nenorociri. Există unele jocuri, la maramureșeni în special, în care este o strigătură care atrage atenția: Haida, numa’ șâ numa’! E vorba de o comandă pentru a juca la fel, adică întrun ritm și cu figuri anumite. Mai există și varianta num’ așe’, lumee, hăi! În acest caz întâlnirea celor două vocale a
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
două vocale a, (numa’ așe) face ca primul a să-l asimileze pe cel de-al doilea, impunând accentuarea puternică pe vocala e din cuvântul așe, preluat de vocativul lumee și sonorizarea puternică prin prelungirea celui de-al doilea a; strigătura se aude numaaaașee! Lipsa vocalei finale, ca și repetiția, s-a impus în timp, păstrând un sens arhaic. Chiar și forma veche a prepoziției di pentru de este rezultatul unei vorbiri ce urmează alegerea acelor sunete ce presupun minimul de
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
cunoașterea mișcării de idei privind creația populară la un moment dat. Culegeri: Cântece populare, București, 1919; Cântece naționale, Bistrița - Mehedinți, 1921; Cântece patriotice, religioase și școlare, Bistrița - Mehedinți, 1932; 127 doine și cântece din folclor, Craiova, 1960; Doine, cântece și strigături din Oltenia, în Folclor din Oltenia și Muntenia, III, București, 1968; De la Severin la vale, Drobeta-Turnu Severin, 1972. Repere bibliografice: „Izvorașul”. Douăzeci de ani (1 iunie 1919 - 1 iunie 1939) de activitate muzicală, publicistică și culturală. Glasuri de pretutindeni pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
legende de tipul celor de mai sus coexistă cu povești care subliniază cupiditatea evreilor (Într-o legendă muntenească, de pildă, „un Jidan bătea mormântul unui rumân” care murise fiindu-i dator mulți bani ; <endnote id="cf. 149, p. 38"/>), cu strigături vulgare, ajunse prin degradare În folclorul copiilor („Cinci bani, zece bani,/ O căruță de jidani” ; <endnote id="cf. 162, p. 164"/>), și cu nenumărate proverbe care pun În evidență mercantilismul evreilor : „Ovreii, când n-au ce face, numără bani pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anteriul negru al evreului <endnote id="(366)"/> ; sau ghicitori : „Joacă dracu’ pe părete,/ Cu jidoavca de ureche” (= umbra ; <endnote id="cf. 38, p. 380)"/> ; sau Înjurături : „Du-te-n jidovi” (= Du-te dracului ; <endnote id="cf. 39, p. 21"/>) ; sau strigături : „Una, două, trei,/ Să ia dracu’ pe ovrei” <endnote id=" (3, p. 12)"/> ; sau recitative din folclorul copiilor : „Iese dracul din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
între 1926 și 1945 A.-I. devine ziar politic, organ oficial al Partidului Național Țărănesc din județul Albă. Sporadic se tipărește aici literatura populară din zona Albei. În 1934 redacția salută apariția volumului Pe Mureș și pe Târnave, doine și strigături culese de Horia Teculescu. Din 1934 ziarul are un „Colț literar”, unde semnează, în genere, necunoscuți. La moartea lui I. Slavici, O. Goga și Al. Lupeanu-Melin sunt publicate necrologuri. În numărul 7/1937 Corneliu Coposu semnează articolul Sub valul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285214_a_286543]
-
proveni și din aceste dese referințe la "Sătmar": "...A fost bun prieten cu Miron Pompiliu și va fi străbătut regiunea Bihorului ori a Sătmarului..." 13. De asemenea, să re-atragem atenția că Perpessicius ridica această problemă: "majoritatea textelor populare, doine și strigături din anii aceștia (n.n. "în timpul studiilor de la Viena și Berlin") sunt de proveniență ardeleană"14, ceea ce explică dorința sa pentru proiectatele conferințe de la Șomcuta Mare (conf. Ms. 2257/fol.58). Însă, până la întâlnirea cu cei doi ardeleni M. Eminescu parcursese
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Tu bagi lumea-n pușcărie Și pui Țării grea porție. Blestemată ești răchie Că Irod tot în beție S-a jurat cu nebunie... Căutate trebuie să fi fost paginile literare și vesele, apărute cu regularitate, conținând proză, poezie, anecdote, ghicitori, strigături, fotografii de tot felul. Întruna din ele, pe lângă Legenda mănăstirii Putna, snoave, poezii populare, proverbe, este publicat un medalion despre „Un covor interesant” dăruit acum 100 de ani Bisericii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava de soția clucerului Iordache Herțanu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu un foileton „Maica Domnului și Crăciun” din Colecția Simion Florea Marian, o pagină literară și veselă cu Ștefan Vodă Sfânt și drept, vederi foto din județul Rădăuți, dar și de la Muntele Athos, cântări de stea și colinde, snoave și strigături, ce se întâmplă în Bucovina, în țară și prin străinătate, sfaturi pentru agricultori, un bacșiș de 92 milioane lei, informații „fel de fel” și Poșta redacției; îi lipsește un lucru: data editării ziarului. * Gazeta Bucovinei cu numărul de sfintele Paști
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Apostol D. Culea; „Ce trebuie să știe fiecare român despre „Liga antirevizionistă română” de prof. univ. D. Marmeliuc; „Eroilor” (poezie) de Mircea Dem. Rădulescu; „Prisaca Măriei Sale Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia” „Români, îmbrățișați negoțul și meseriile” de N. Simionovici; „Strigături” din colecția Procopie Jitariu; „Cele zece porunci ale mamelor”, „Urături” (Hăit) din colecția P. Jitariu; „Vifor” (poezie) de Al. Vlahuță; „ Creștine, ferește-te de stiliști” de Moș Nicolae; „Cântece” din colecția P. Jitariu; „Însemnătatea laptelui pentru hrana gospodarului”; Chiot către
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Legenda Mărțișorului, de Olga Jucan, Spre luminile altei vieți: G. Topârceanu, de L. Clocotici), recenzii (Întoarcerea în timp, de Ionel Teodoreanu (E. Manoliu), Catarge de de Papatanasiu (L. Clocotici), Folclor din Bucovina (Cântec de dor, Cântec de înstrăinare, Cîntec bătrânesc, strigături, bocete), Folklor din Moldova (Doină de dor, Încheieri de scrisori), obiceiuri etc. Mai cuprindea: jocuri și șarade, cuvinte de dezlegat, silabe amestecate. Numărul următor se înscrie pe aceleași coordonate ale seriozității scrisului; deosebit de poezie și proză, publica o scenetă „Dor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Aurel, Ganea Nicolae, T.Gh. Lauric, Roștaru Ștefan, Pangratiu Aurel, S.R. Băitan, Himinciu Radu, Dobre Liviu, Zubcov Alex., Victor Lăzărescu, iar versuri: Gherman Eugen, Boicu B., Cosmaciuc Roman, Drăgușan Mihai, Breabău Dtru, Rațiu Ovidiu, Marinescu Ștefan, Neamțu Constantin. Publica și folclor: strigături, descântece, conăcărie. Redacția și administrația, Cernăuți, str.Alba Iulia nr.1 (adresa liceului). „Numai în revista Liceului „Aron Pumnul” dl. prof N. Tcaciuc Albu, continuânduși cercetările despre influența literaturii germane asupra lui Eminescu, publică un amplu și conștiincios studiu asupra
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
era izolat ne-o oferă câteva texte folclorice culese În epocă, știut fiind că folclorul ipostaziază, de regulă, situațiile tipice, și nu pe cele particulare. La oi, popo, la oi, drace, Nu la fete, supt părete, se spune Într-o strigătură culeasă la 1838, ilustrând parcă pățania preotului Maior XE "Maior" : C-a veni bărbatu’ beat Și-ț’ va pune mâna-n cap! Culegătorul acestor versuri era tot un june paroh greco-catolic, preotul Nicolae Pauleti XE "Pauleti" . Un alt tip semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu români, cu oameni din poporul cucerit”, evidențiind același tip de actualizare naționalistă a unor observații cu caracter etnografic. Asemenea constatări, făcute de diverși observatori ai epocii, erau confirmate și În planul expresiei tradiționale țărănești, prin intermediul textului folcloric. Doinele și strigăturile reproduse de Simeon Florea Marian (care pot ascunde Însă și o influență venită din direcția culturii naționaliste a orașului) mărturisesc o rezervă identică față de ideea Înrudirii cu străinul, ipostaziată prin mijloacele expresive ale oralității populare: Dac-ai fi o româncuță
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aparținând unor etnii diferite reprezenta o aventură menită să se lovească, adeseori, de dureroase adversități. Folclorul atestă asemenea cazuri și surprinde dificultățile pe care le Întâmpinau protagoniștii: Io română, badiu sas, Nu-i dragoste făr’ năcaz! se spune Într-o strigătură de la 1838. Răsfoind corespondența intimă a vremii, descoperim atari ostilități și În mediile intelectuale. În 1869, liderul politic ardelean Ilie Măcelariu Îi scria lui George Bariț XE "Bariț" că Iza, fata distinsului om de cultură și militant național Pavel Vasici
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
filosofie. Perioada studenției la Academia Teologică din Blaj (1837- 1841) coincide cu activitatea de redactor la revista manuscris „Aurora” (1838-1840) și cu preocupările de folclor, care datează din 1838, când a cules din satul natal peste trei sute de cântece și strigături. Astfel, apelul pentru adunarea literaturii populare difuzat de G. Barițiu prin „Foaie literară” îl găsește în plină activitate. Se pare că P. nu s-a îndreptat spre creația populară din proprie inițiativă, ci la îndemnul lui Timotei Cipariu, ulterior abandonând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
transpună mai multe lucrări printre care și opera lui Ovidiu. În întregime tălmăcește doar Antia și Avrocom, romanul lui Xenofon, lăsând în manuscris o versiune a acestei cărți. Punctul de rezistență al activității lui rămâne culegerea de folclor Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând, a cărei valoare documentară este de netăgăduit. Manuscrisul, trimis în 1839 lui G. Barițiu pentru a fi publicat în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, nu s-a tipărit în timpul vieții culegătorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
cărei valoare documentară este de netăgăduit. Manuscrisul, trimis în 1839 lui G. Barițiu pentru a fi publicat în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, nu s-a tipărit în timpul vieții culegătorului. Importanța acestei colecții, în care sunt cuprinse cântece și strigături notate la petreceri, sporește prin autenticitatea pieselor și prin transcrierea în dialect a textelor. Culegerea, una dintre cele mai valoroase din prima jumătate a secolului al XIX-lea - editată în 1927 de Al. Lupeanu-Melin cu o serie de erori -, avea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
o extrem de riguroasă versiune științifică, realizată în anul 1962 de Ion Mușlea. SCRIERI: Pandorie Mărimii Sale Pre-Luminatului... domnului Ioan de Lémeni... Episcopul CC al Făgărașului, Blaj, 1848; Scrieri, îngr. și pref. Ioan Chindriș, București, 1980. Culegeri: De pe Secaș. Cântece și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii și strigă la joc, îngr. Al. Lupeanu-Melin, Blaj, 1927; ed. (Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând), îngr. și introd. Ion Mușlea, București, 1962. Repere bibliografice: Ion Breazu, Versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
Lémeni... Episcopul CC al Făgărașului, Blaj, 1848; Scrieri, îngr. și pref. Ioan Chindriș, București, 1980. Culegeri: De pe Secaș. Cântece și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii și strigă la joc, îngr. Al. Lupeanu-Melin, Blaj, 1927; ed. (Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând), îngr. și introd. Ion Mușlea, București, 1962. Repere bibliografice: Ion Breazu, Versuri populare în manuscrise ardelene vechi, AAF, 1930; Ioan Bianu, Nicolae Pauleti, popă românesc unit de sat și om de litere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
Sevastos) și Ecaterina, i-a umbrit ultimul deceniu de existență. A fost înmormântată la Iași. Îndrăgostită de literatura populară, S. a cules din Moldova, Muntenia, Dobrogea și, într-o mai mică măsură, din Oltenia și Transilvania, numeroase doine, balade, anecdote, strigături, snoave și povești, pe care le-a publicat în periodicele vremii sau în volume. O singură lucrare cu caracter teoretic, din 1898, în care discută, tendențios, volumul de Poezii populare al lui Mihail Canianu, dovedește, totuși, că principiile metodologice din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
Densușianu, Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile țerilor locuite de români, iar în 1895 răspunde la Apelul literar al lui S. Fl. Marian, trimițându-i creații populare despre Avram Iancu. Culege și tipărește doine și hore, descântece, colinde, balade, legende, strigături, povești. Deși prelucrarea este vizibilă, poveștile sunt cele mai interesante, autorul figurând drept primul culegător care manifestă un interes mai larg pentru proza populară bihoreană. Scoate la Editura Noastră din București, în colecția „Biblioteca Vașcăului”, peste cincizeci de broșuri pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
Vășcăului, Beiuș, 1937; Dorea, istețul Drăgăneștilor, București, 1937; Avram Iancu și ungurii (1848), București, f.a.; Balade și legende, București, 1937; Craiul pruncilor, București, f.a.; O sută de frați și o sută de surori, București, 1938; Cei doi grofi, București, 1938; Strigături bătrânești, București, 1938; Doine din Bihor, București, f.a.; Hore bihorene, București, 1938; Poezii poporale din Bihor, București, 1938; Chiuituri bihorene, București, 1938; Flori din Bihor, București, 1939; Comoara cu povești frumoase, București, 1939; Soacra tirană, București, f.a.; Frumusețea chiuiturilor de pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
din „Junimea” de Iacob Negruzzi, inserează în câteva numere o conferință a lui Ionel Teodoreanu, Cum am scris „Medelenii”, rostită la Caracal în ianuarie 1941, scurte articole despre George Coșbuc, G. Topîrceanu, I. Budai-Deleanu, Octavian Goga, G. Ibrăileanu, precum și epigrame, strigături, rebusuri. În sumar intră și rubricile „Recenzii” și „Poșta redacției”. Alți colaboratori: V. Enescu, Marin I. Georgescu- Celaru, I. Borangic, Ion P. Dacianu. P.l. încearcă să depășească limitele provincialismului prin interesul manifestat dincolo de scrisul literar local. A.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289021_a_290350]
-
B.L. (este vorba despre B.Lăzăreanu) e prezent cu un bine documentat articol despre „Calendarul Claponului”, scos în 1878 de I. L. Caragiale. Pe alocuri, sunt prezente în sumar observații critice în domeniul limbii. Destul de des se tipăresc versuri populare, îndeosebi strigături. E.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]