682 matches
-
scutur de gândurile de mai devreme ca de insecte. Firul de nisip din fund de ocean ar râde, dacă ar fi primit darul râsului. Statornicia lui învinge filozofiile lumii. Au dispărut civilizații, au dispărut dinozauri, au pierit de milenii oameni striviți ca furnicile din capriciile naturii sau ale semenilor. Și suntem încă destui pe planetă. Chiar prea mulți se spune. Simțirea mea de mai devreme riscă să cadă în derizoriu. Cer chelnerului îngăduința să mai rămân puțin, să-mi închei lucrarea
TABLOURI: FEMEIA CU BATIC de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/341035_a_342364]
-
vieții și a morții *Iubire de tinerețe urma plină cu apă, în mișcătorul nisip *Acest septembrie plâns ascuns în colțul de ochi - mă trădează *Proiectată-n azur o margareta așteptându-și ursita *Lumini de septembrie - pe-o păstaie de roșcova strivita CEZARINĂ ADAMESCU BALCIC, SEPTEMBRIE 2011 Referință Bibliografica: POEZIE GRAFICĂ - SECVENȚĂ LA BALCIC / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarină Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SECVENŢĂ LA BALCIC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341831_a_343160]
-
unor asemenea carnasiere continuu înfometate de sânge și de putere, întunericul neadevărului folosit ajunge să acopere definitiv până și frumusețea suavă a unui cireș înflorit în mijlocul zăpezii, tocmai fiindcă ele nu sunt capabile să vadă altceva în jur decât destine strivite și moarte, foarte multă moarte. A celorlalți, bineînțeles, nicicum a sa. Leopardul roz e cel care mânjește cu noroiul negru al junglei (din care provine) totul. Lumea ca esență celestă pentru el nu există. Doar ca teren pentru răzbunare și
ZIUA NEAGRĂ A LEOPARDULUI ROZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341641_a_342970]
-
al iubirii amăgindu-mi credință că în locul desfătării pândește disperarea. mângâie-mă de știi să strivești inerții cu mâini nelegate citindu-mi în ochii ce au deplâns rimelați când verde când albastru împăcarea cu sine. singură și ființă ce abil strivita între un da.da și un... nu.nu accepta ofilind margarete înștiințarea de plată. LA POUSSIÈRE POLYMORPHE DE L’AMOUR aime-moi car j’ai reçu en secret tout comme un chien sans maître une libération diabolique. entraîne-moi dans la poussière
POEME FRANCO-ROMÂNE de FLORICA BUD în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341649_a_342978]
-
așchii. Dar cui să mă judec? În ce să m-amestec? Noaptea-i un cântec. Pe mine mă caut, în tine, și linii la fel sunt puține. Sirenă pe valuri, cântec de maluri Cu ape izbite și bule de aur, strivite. Lămâi ucise în pahare Fire vărsate de sare Încinse de Pluto eclipsă de soare Eclipsă ești tu! PAȘI DE HÂRTIE CREPONATĂ Imbrățișarea: Cât un deșert de univers Imensă, După cortine de ploi, Numai noi doi, Mai stim să o jucam
POEME GRENA de ANDREEA CRISTINA VÎRLAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340591_a_341920]
-
nu numai ce a văzut, Ci ceea ce lui în cap i-a și căzut.. Inima-i cam bătea în el așa de tare, Îi stăteau și coastele să zboare, Dar îi păsa de apariția cea alb-aurită, Înamorat simțirea-i trebuia strivită? Nici îndrăgostit imaginea s-alunge, Cum ar putea plăcerea a străpunge? Nu putea, și pe-un loc luă o hotărâre, În fiece zi la acel loc și ceas, să revie. Alin și Dorin tot prin gară stând, Alt tren veni
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341132_a_342461]
-
din stânga și a aprins-o. Dintr-un singur fum a ars-o până la jumătate. Am privit cu fascinație. - Nu, m-am lăsat. Era una din deșele tentative, motivul pentru care plecasem în munți. Dar, în acele clipe, îmi simțeam plămânii striviți. - Binie faci! Ase trăbuie! mi-a încuviințat hotărârea. Na, mi-a întins pachetul, ia, pipa și bagă-le-n bozonari. Foc ai? Felul în care vorbea, cu vocea groasă și râzând în același timp, m-a făcut să sar în
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
rătăcind, de-atâta dor. Când ai plecat eram prea mic, să știu, Că drumul tău... ierta atunci păcate. Am răscolit prin gândurile toate, Alături, o secundă... să-ți mai fiu. Mai am în mine doar o umbră grea, Un gând strivit, de vreme și uitare. Copacul, care-atunci era prea mare, E azi nimic, pierdut în mintea mea. Azi te visez... cu visul de copil, În care, lăcrimând, îmi pui pe rană, Din vorba ta, cuvânt de sfântă hrană, Unui plecat, departe
AZI TE VISEZ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342966_a_344295]
-
și lumea /se scufundă”,(Patimi trezite) „Nimicul cade blestemat” (Margini închise),”Și gândurile cad pe gânduri” (Margini închise), „totul e scufundat” (Înec), „cristalul căzut din nemurire” (Rătăcire), „Ziduri ascunse prin noapte/ Se prăbușesc absurd/peste altare” (Rătăcire). Totul este trist, strivit, îndurerat: „un bibelou stă trist pe masă”, „Vremea se întristează”, „catrenele sunt triste” (Semne rămase), „apusul trist” (Sfârșit păstrat); „gânduri triste” (Începutul pentru sfârșit), „piatra strivită dinadins” (Prestidigitație), „Părerile dau formă strivitelor/idei uitate printre stalactite” (Peșteră); „Suspină timpul răzvrătit
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
Rătăcire), „Ziduri ascunse prin noapte/ Se prăbușesc absurd/peste altare” (Rătăcire). Totul este trist, strivit, îndurerat: „un bibelou stă trist pe masă”, „Vremea se întristează”, „catrenele sunt triste” (Semne rămase), „apusul trist” (Sfârșit păstrat); „gânduri triste” (Începutul pentru sfârșit), „piatra strivită dinadins” (Prestidigitație), „Părerile dau formă strivitelor/idei uitate printre stalactite” (Peșteră); „Suspină timpul răzvrătit” (Margini închise), aripa se încolăcește, memoriile sunt pierdute, gândurile sunt pătate, dorințele înecate, părerile de rău chinuiesc obsedant spiritul: „Dimineața părerilor de rău” (Funestă). „Agonice păreri
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
prăbușesc absurd/peste altare” (Rătăcire). Totul este trist, strivit, îndurerat: „un bibelou stă trist pe masă”, „Vremea se întristează”, „catrenele sunt triste” (Semne rămase), „apusul trist” (Sfârșit păstrat); „gânduri triste” (Începutul pentru sfârșit), „piatra strivită dinadins” (Prestidigitație), „Părerile dau formă strivitelor/idei uitate printre stalactite” (Peșteră); „Suspină timpul răzvrătit” (Margini închise), aripa se încolăcește, memoriile sunt pierdute, gândurile sunt pătate, dorințele înecate, părerile de rău chinuiesc obsedant spiritul: „Dimineața părerilor de rău” (Funestă). „Agonice păreri de rău”, (Dintr-un strănut). Poetul
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > LECȚIA DE ISTORIE 1 Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Lecția de istorie 1 (După război) Cine uită istoria, merită să o retrăiască.( Citat) Bătrânu-mi trup se înfioară. Strivit e neamul românesc, De dureri și de povară Ce parcă nu se mai sfârșesc. Mă-ntorc cu gândul înapoi, Pe vremea când eram copii Și când orfanii de război Cerșeau pe stradă mii și mii. Atunci când sute de eroi Cu
LECŢIA DE ISTORIE 1 de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377507_a_378836]
-
Acasa > Poezie > Cantec > AGURIDĂ ȘI CUȚIT Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1731 din 27 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Veacul omului strivit Aguridă și cuțit Cucul singur și frunziș Lotrului acoperiș. Inima'mpietrită tace Bradul scoarța își desface Și în picul de rășină Arde ultima lumină Lacrima tăind obrazul Oglindind în ea necazul Celui fără căpătâi 'geaba l-ai ruga: Rămâi! Casa
AGURIDĂ ŞI CUŢIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377564_a_378893]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CE-I LINIȘTEA ? Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1822 din 27 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului E liniștea lumii albastru veșmânt, Oprire de aer să poarte cuvânt, Priveghiul luminii când noaptea-i mormânt, Vieții strivite-n adânc de pământ. Abisul marin e doritul iatac Ca pături de nea la răsaduri ce tac, Ori somnul profund pentru vântul posac, De zeu strâns amarnic sub gura de sac. Prelungă plutire-i ca zbor de condori, Din margini
CE-I LINIŞTEA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378621_a_379950]
-
milă pura mea iubire? De ce, necunoscutule, doar pentru un sărut Doritu-ți-ai stăpân să-mi fii pe ființă și pe fire? De ce, necunoscutule, dorit-ai și-al meu suflet Dacă știai că niciodată, tu, n-o să mă iubești? De ce strivită m-ai purtat sub al tău umblet? De ce săgeți din clipe ți-ai făcut, să mă rănești? Necunoscutule, eu încă te iubesc, dar nu te vreau Și-ți voi lăsa tot ce cu împrumut tu mi-ai cerut, Hai, pleac-acum
NECUNOSCUTULE, DE CE? de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1977 din 30 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378953_a_380282]
-
ajutor șef de post și a grăbit pasul cât a putut de repede. La câțiva pași de gard s-a oprit încremenit. Porțile erau lăsate ușor peste drum și între ele și mașină un om se zbătea în ghearele morții, strivit. Cu ultimele puteri, urla de durere. Viorel a parcurs și acei câțiva pași, încet și temător, privind fix la acel om chinuit, cu maxilarele strânse. L-a recunoscut. Într-o clipită a fost lângă el strigând: - Gavrilă ! Bă, Gavrilă, bă
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
ai învins. Rând pe rând mi-ai dăruit Murmur de vorbe goale. Ochilor, lacrimi ai dat Locului de sărutare. L-am strigat pe Dumnezeu: N-oi mai plânge, n-oi mai plânge ! Vrut-ai doar să-mi fii gropar Amintirilor strivite... Despleti-voi singură Vorbele ce o să vină, Voi striga pe Dumnezeu Ura, să ți-o dea divină ! Referință Bibliografică: Vorbe... / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1728, Anul V, 24 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
VORBE... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381849_a_383178]
-
paralingvistic (cf., între altele, tectonica însăși), cât și prin lapidare enunțuri vag-aluzive, ori prin sugestie: „Nici Un cuvânt. E vânt. E tot vânt. Din Ascunsele Ganguri, Mă luminează Plete De întuneric”. (Târg II) La fel: E toamnă Târzie. Și soarele Cade, Strivit, Printre crengi. Singuratici Copaci Semne Ne fac Spre veșnicie”. (Alpha) Sau: „Plăpândă E Steaua Iubirii. Ci Nesfârșită-i Tăcerea”. (Rugă) Ori acest memorabil strigăt, șoptit în afară, asurzitor în sinele profund: „Ce departe Ești, Ce departe Sub cupola De umbre
EUGEN DORCESCU, ALBASTRELE SEMNE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382011_a_383340]
-
mine? -La oricine, numai la tine, nu- răspunse ea, iar ochii îi erau întunecați ca noaptea, nepătrunși ca ea, un zid rece, fără sentimente reflectate în ei-.Îmi e ușor, cu imaginația pe care o am. El se simți dărâmat, strivit. -Te crezi nemaipomenită, dar să știi că am regulat și pe cea mai bună prietenă a ta, aici, în casă, în patul tău, în patul nostru!-îi zise el cu ură. -O, săraca!-râse ea-, trebuie că ai îmbătat-o
COȘMARUL de NINA DRAGU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380386_a_381715]
-
în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Între mine și tine Străjeri :două oceane Și mări de vorbe line, Fără de preț mărgeane. Între mine și tine Cuvinte tălmăcite, Cu gust fin de afine, Pe gura ta strivite. Între mine și tine Dorințe câte fire De iarbă, să aline Dorul de fericire. Între mine și tine Niciodată -și-așază, Pe plâns de violine, Jilțul. Și se-ntronează. Referință Bibliografică: Între mine și tine / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎNTRE MINE ŞI TINE de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381123_a_382452]
-
socio-cultural cu îndelungă minuție înălțat de omenire în vreme se năruie azi, bucată cu bucată, în favoarea unui set prezent de norme cu funcție bine precizată, însă total opozite din punct de vedere ideologic celor ce le-au premers. Cu verbul strivit definitiv în picioare, Omul lui Dumnezeu nu va mai putea fi de acum înainte exploratorul nebănuitelor sensuri adânci ale existenței, deoarece filozofia însăși va deveni în curând acel vehicol din plan secund la care vor avea acces numai autointitulații “inițiați
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
Că se face tot mai grea, Uneori îți cer în rugă Să mai tai un pic din ea... Tu știi toate câte pot Mult mai bine decât mine Și îmi dai puteri să duc Doar atât cât se cuvine! Când strivită sunt pe cale De prea multă neputință, Simon însuși mă ridică Și îmi dă mereu voință! El îmi duce Crucea-n spate Cu credință și putere, Dragostea ce i-ai trimis-o Este mare lui avere! Tu mă iartă de îndrăzneala
CRUCEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380948_a_382277]
-
și unde te așteaptă cel puțin jumătate de milioan de motive să intri. Eu am intrat și nu mi-a fost ușor să trec de antichitățile egiptene, expuse generos, în vreo trezeci de săli monumentale, în care te simți insignifiant, strivit, la propriu, printre sfincși impunători, abracadabranți, din granit roz sau negru, reprezentând faraoni ( precum Ramses II ), oameni simpli, zei cu capete de animale ( Anubis cu cap de șacal ) sau păsări, fresce, sarcoface, mumii, heroglife, scribi, sclupturi pictate și multe altele
DRUMUL APELOR, 41 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374524_a_375853]
-
spirit, a renașterii românismului Alexandra Svetlana, depune ca mărturie însăși jertfa caldă, sacră a eroilor, martirilor, mărturisitorilor și a sfinților închisorilor: „Făt-Frumos al neamului, tot ce a dat neamul acesta mai bun în ultimele secole, e aici în fața ochilor mei, strivit, călcat în picioare, scuipat, calomniat, bătut, înfometat, disprețuit, umilit. Și nu am cum să-l ajut. Nu am cum să urlu împotriva unei nedreptăți atât de mari. Familia plânge după el. Camarazii îi sunt toți în temniță. Toți cei care
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
durere. (Apasă mai tare.) Când Dumnezeu a făcut mărul l-a creat și pe șarpe. Nu i-a lăsat calea liberă spre soare. Mărul a ales greșit, iar șarpele și-a dizolvat veninul în sâmburele vieții. (Ridică talpa de pe fructul strivit. Îl privește cu atenție, pe urmă se apleacă spre el și ia câteva bucăți.) S-au risipit jumătățile după cădere. Plâng după întregul de ieri, dar nu-și mai pot aduna sufletul și rătăcesc de nebune până arahnida țese coconul
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]